Știri
Știri din categoria Externe
Libanul acuză o încălcare sistematică a armistițiului, după ce ministrul apărării, Michel Menassa, a susținut că Israelul a lovit teritoriul libanez de aproape 3.500 de ori de la intrarea în vigoare a încetării focului, potrivit Agerpres, care citează Reuters. Miza imediată este una operațională: armistițiul a redus atacurile asupra Beirutului, dar nu a oprit confruntările din sud, menținând presiunea pe infrastructură și pe capacitatea statului libanez de a gestiona strămutările.
Armistițiul intermediat de SUA a fost anunțat pe 16 aprilie și a intrat în vigoare după miezul nopții de 17 aprilie, în condițiile în care trupele israeliene erau încă poziționate în profunzime în sudul Libanului. În acest interval, luptele dintre Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran, au continuat în sudul țării.
Într-o reuniune a cabinetului, Menassa a declarat că, între 17 aprilie și 7 iunie, Israelul ar fi efectuat:
Potrivit aceleiași surse, acțiunile ar fi dus la distrugerea completă a unor sate din sudul Libanului. Statisticile au fost făcute publice ulterior pe platforma X de biroul premierului Nawaf Salam.
Armata israeliană nu a răspuns, până la momentul relatării, unei solicitări de comentariu.
Premierul Nawaf Salam a spus că ultima escaladare dintre Iran și Israel a generat noi valuri de strămutări, complicând eforturile Libanului de a caza familiile care și-au părăsit locuințele.
Conform datelor citate, peste un milion de persoane – aproximativ o cincime din populația Libanului – au fost strămutate în urma loviturilor Israelului și a avertismentelor de evacuare emise în întreaga țară după izbucnirea războiului, pe 2 martie.
Hezbollah a continuat să tragă asupra Israelului și a respins discuțiile mediate de SUA între oficiali libanezi și israelieni pentru un acord de durată, care să consolideze armistițiul existent.
Duminică, Israelul a lovit suburbiile din sudul Beirutului, ca reacție la lovituri ale Hezbollah în nordul Israelului. În continuare, Teheranul a bombardat nordul Israelului, iar Israelul a răspuns cu tiruri asupra unor locații din Iran.
Recomandate
Acuzația IRGC că Israelul a lovit „de pe teritoriul nostru” ridică miza unei escaladări regionale și amplifică riscul de extindere a conflictului dincolo de schimbul direct de rachete, potrivit Mediafax . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) susține că Israelul a atacat ținte folosind „rachete balistice lansate din aer”. Declarația IRGC a fost transmisă de agenția iraniană IRNA și preluată de Al Jazeera. În paralel, pe rețelele sociale apar tot mai multe relatări ale iranienilor care spun că au auzit explozii în Teheran și în alte orașe. Un utilizator din Teheran, Mohamed Vall, a scris pe X că a auzit explozii în capitală și că presa locală ar fi raportat explozii și în Isfahan și Tabriz. Contextul imediat: ripostă și amenințări de continuare a loviturilor Informațiile prezentate indică faptul că Israelul și-ar fi început răspunsul la atacurile iraniene din timpul nopții. În același timp, iranienii avertizaseră că, dacă Israelul va răspunde, vor continua loviturile împotriva Israelului. Potrivit relatării, Iranul lansase zece rachete balistice asupra nordului Israelului, iar evoluția următoare rămâne incertă: nu este clar dacă un nou val ar include mai multe rachete sau armament mai puternic. De ce contează: riscul de extindere a conflictului și rolul Libanului Materialul plasează Libanul în centrul tensiunilor. Iranul ar fi prezentat atacurile din timpul nopții drept răspuns la ceea ce a numit continuarea agresiunii israeliene asupra Libanului, în special asupra suburbiei sudice Dahiyeh din Beirut. În același timp, sunt menționate informații potrivit cărora SUA ar fi făcut presiuni pentru reținere, iar Donald Trump ar fi încercat, într-o convorbire telefonică cu Benjamin Netanyahu , să împiedice Israelul să răspundă. Concluzia relatării este că acest lucru nu s-a întâmplat, iar escaladarea ar putea continua în următoarele ore, fără ca direcția exactă să fie, deocamdată, previzibilă. [...]
Descoperirea unei rețele de tuneluri sub fortăreața Beaufort ridică miza operațională a ofensivei Israelului în sudul Libanului , după ce armata israeliană a prezentat complexul subteran drept un „centru principal” al Hezbollah în zonă, potrivit Agerpres . Armata israeliană susține că tunelurile, aflate sub fortăreața Beaufort – cucerită la sfârșitul lunii mai – au fost construite „în mijlocul unei zone civile” și ar fi permis ascunderea simultană a „mai multor sute” de combatanți. Conform comunicatului citat, rețeaua includea zone de stocare a armelor și spații de locuit, precum bucătării și cabine de duș, iar imaginile difuzate arată un tunel îngust, paturi și rezerve de hrană. Un element relevant pentru dimensiunea infrastructurii este că armata israeliană nu a indicat lungimea totală a rețelei, menționând doar că unul dintre tuneluri avea un kilometru. De ce contează: infrastructura subterană schimbă costurile și ritmul operațiunilor Din perspectivă operațională, existența unui astfel de complex subteran sugerează o capacitate de susținere logistică și de protecție a forțelor Hezbollah în proximitatea frontierei. Rețeaua este situată la circa șase kilometri de orașul israelian Metula, ceea ce, în interpretarea armatei israeliene, indică o amenințare apropiată de teritoriul Israelului. Fortăreața Beaufort este descrisă drept o poziție strategică, construită de cruciați în secolul al XII-lea, care domină sudul Libanului și o parte din nordul Israelului. În trecut, a servit drept bază pentru forțele israeliene în timpul ocupației sudului Libanului, încheiate în 2000. Context: armistițiu anunțat, dar violențele continuă Potrivit informațiilor din aceeași relatare, războiul a reînceput în Liban pe 2 martie, când Hezbollah a lansat tiruri asupra teritoriului israelian, în contextul unei ofensive americano-israeliene care vizează Iranul. Săptămâna trecută a fost anunțat un nou acord de încetare a focului, după patru sesiuni de negocieri între Liban și Israel la Washington, în condițiile în care armistițiul precedent, anunțat pe 17 aprilie, „nu a fost niciodată respectat”. Acordul, respins de Hezbollah, condiționează încetarea focului de „oprirea completă” a tirurilor grupării șiite, dar permite în acest stadiu continuarea tirurilor și operațiunilor armatei israeliene în sudul Libanului. În pofida acordului, ciclul violențelor continuă: Israelul a efectuat duminică lovituri asupra periferiei sudice a Beirutului, bastion al Hezbollah, afirmând că a ripostat la tiruri care au vizat teritoriul său. [...]
Donald Trump susține că Israel și Iran lucrează la un armistițiu imediat, dar condiționează deblocarea Strâmtorii Hormuz de un „acord final” , potrivit The Jerusalem Post – o poziționare care ridică miza economică și operațională în regiune, prin menținerea unei blocade asupra unui coridor energetic critic. Într-o postare de luni după-amiază pe Truth Social , Trump a afirmat că „negocierile finale” pentru „pace” sunt în desfășurare și că „lucrurile ar trebui să se miște repede”, după ce le-a cerut celor două părți să înceteze „să tragă” una în cealaltă. În același mesaj, el a adăugat că blocada SUA asupra Strâmtorii Hormuz „va rămâne în vigoare, și în deplină forță și efect, până când se ajunge la un «Acord final»”. Contextul militar: lovituri reciproce și ținte industriale Mesajele lui Trump vin după „mai multe valuri” de lovituri iraniene asupra Israelului, care au început duminică seara, urmate de atacuri ale armatei israeliene asupra mai multor locații din Iran, inclusiv la Teheran. Publicația notează că Israelul a vizat inclusiv o uzină petrochimică din apropierea orașului Mahshahr (sud-vestul Iranului), despre care armata israeliană a confirmat că era folosită pentru producerea de rachete balistice. Agenția iraniană Fars, afiliată Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, a relatat ulterior că părți ale amplasamentului au fost avariate și că zona este evacuată. Ce transmite Washingtonul: presiune pentru negociere, fără relaxarea blocadei După reluarea atacurilor iraniene asupra Israelului duminică, Trump a cerut Teheranului să revină la masa negocierilor pentru a finaliza un acord, într-o declarație pentru Fox News: „Ce i-aș sugera Iranului: ați tras rachetele, ajunge. Întoarceți-vă la masă și faceți un acord.” Tot duminică, Trump a declarat pentru Financial Times că atacul iranian cu rachete asupra Israelului „nu va avea niciun impact asupra acordului”, potrivit publicației. El a adăugat că „vom vedea cum se termină”, susținând că au fost atacuri „care nu au lovit deloc”. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz rămâne un risc economic major Dincolo de dimensiunea diplomatică, elementul cu impact direct asupra economiei este condiționarea explicită a ridicării blocadei de un „acord final”. Strâmtoarea Hormuz este un punct de tranzit strategic pentru transporturile de energie, iar orice blocaj prelungit poate amplifica incertitudinea în piețele de petrol și transport maritim. În acest moment, informațiile din articol nu includ detalii despre calendarul negocierilor sau despre parametrii blocadei; rămâne de văzut dacă afirmația privind un „armistițiu imediat” se va traduce în pași concreți pe teren și în relaxarea măsurilor din zonă. [...]
China cere reluarea negocierilor și o încetare a focului durabilă , pe fondul reluării atacurilor reciproce dintre Israel și Iran, o evoluție care pune sub presiune armistițiul aflat în vigoare din 8 aprilie, potrivit news.ro . Beijingul s-a declarat luni „profund îngrijorat” de escaladarea din teren. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian , într-o conferință de presă obișnuită. „Să sperăm că toate părţile vizate îşi vor respecta angajamentul în favoarea unei încetări a focului, vor menţine dinamica negocierilor, vor continua să-şi rezolve diferendele prin mijloace politice şi diplomatice şi vor ajunge cât mai rapid la o încetare a focului globală şi durabilă.” Armistițiul din 8 aprilie, amenințat de reluarea atacurilor Israelul și Iranul au lansat luni atacuri reciproce, după ce Republica Islamică a tras o rachetă către teritoriul israelian, într-un episod care, potrivit relatării, amenință armistițiul în vigoare din 8 aprilie . Beijingul își avertizează din nou cetățenii din Israel În paralel cu poziția diplomatică, China a transmis un nou avertisment de securitate pentru cetățenii săi. Ambasada Chinei în Israel le-a cerut, într-un comunicat publicat pe rețelele de socializare, să urmărească îndeaproape evoluțiile, să respecte instrucțiunile comandamentului aerian și să își reducă deplasările neesențiale. Recomandările includ și evitarea instalațiilor militare și a celor considerate sensibile, precum și intrarea în adăposturi antiaeriene imediat ce sunt primite alerte pe telefon sau se aud sirene. [...]
Varșovia încearcă să evite o criză politică cu Kievul după ce în Polonia a reapărut presiunea pentru retragerea celei mai înalte distincții de stat acordate președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, iar premierul Donald Tusk cere „calm” și o discuție directă la vârf, potrivit Agerpres . Tensiunea a fost alimentată de decizia lui Zelenski de a redenumi o unitate a armatei „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) din Al Doilea Război Mondial, implicată în masacrele de la Volînia, unde naționaliști ucraineni au ucis circa 100.000 de polonezi. Miza imediată: Ordinul Vulturului Alb și un posibil blocaj instituțional Un organ consultativ urma să discute propunerea președintelui Poloniei, Karol Nawrocki , de a-i retrage lui Zelenski Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă distincție de stat poloneză. Decorația i-a fost acordată în 2023 de fostul președinte Andrzej Duda, iar Nawrocki, succesorul acestuia, a spus în mai că ar trebui analizată retragerea ei în urma disputei. Potrivit unor opinii juridice citate în material, o eventuală decizie a președintelui de a retrage distincția ar trebui contrasemnată și de premier, ceea ce ridică perspectiva unui conflict instituțional, în condițiile în care Tusk este adversar politic al lui Nawrocki. De ce contează: solidaritatea cu Ucraina, sub presiune internă Tusk a cerut „solidaritate și dialog la cel mai înalt nivel” între Varșovia și Kiev și a făcut apel public la o discuție „directă și onestă” între Nawrocki și Zelenski. „Înainte ca emoțiile să ne distrugă solidaritatea născută în fața amenințării rusești. Cooperarea este în interesul ambelor noastre state și națiuni, iar conflictul este în interesul Moscovei.” În același context, Reuters apreciază că opinia publică poloneză a evoluat nefavorabil Ucrainei pe fondul afluxului de refugiați de război, al disputelor privind importurile de cereale ucrainene și al sensibilităților istorice legate de Al Doilea Război Mondial. Relațiile dintre Varșovia și Kiev ar fi ajuns la cel mai scăzut nivel de după invazia rusă din 2022, deși Polonia a fost printre cei mai fermi susținători ai Ucrainei. Poziția Kievului: numele ales de soldați, fără intenție de ofensă Ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiha a explicat că denumirea a fost aleasă de soldați care au dorit să comemoreze lupta UPA împotriva forțelor Moscovei și că nu a existat intenția de a ofensa Polonia. În material se mai arată că unii ucraineni consideră UPA o forță care a rezistat atât Uniunii Sovietice, cât și Germaniei naziste. Ce urmează depinde de discuțiile din organismul consultativ și de capacitatea conducerii politice de la Varșovia și Kiev de a gestiona disputa fără a afecta cooperarea bilaterală, într-un moment în care Polonia rămâne un actor-cheie în sprijinul pentru Ucraina. [...]
Vizita rară a lui Xi la Phenian poate redesena pârghiile Chinei asupra sancțiunilor și comerțului cu Coreea de Nord , într-un moment în care Beijingul încearcă să-și reafirme influența asupra vecinului său și să-și întărească poziția în negocierile cu Washingtonul, potrivit NPR . Președintele Chinei, Xi Jinping, și liderul nord-coreean, Kim Jong Un, au transmis luni, la un summit la Phenian, că vor să aprofundeze cooperarea bilaterală. Este prima vizită a lui Xi în Coreea de Nord după șapte ani, iar publicația notează că deplasarea este văzută ca o încercare de a reafirma „influența unică” a Beijingului asupra aliatului său socialist. Cooperare extinsă, cu accent pe economie În cadrul întâlnirii, Xi a indicat disponibilitatea Chinei de a extinde cooperarea într-o gamă largă de domenii, inclusiv: comerț; agricultură; construcții; tehnologie. Mesajele au fost relatate de televiziunea de stat chineză CCTV, citată de Associated Press în materialul preluat de NPR. Xi a mai spus că cele două țări ar trebui să întărească „cooperarea strategică” și să-și protejeze interesele de suveranitate și securitate. Detaliile complete ale discuțiilor nu erau disponibile, iar NPR precizează că analiștii anticipau implicații importante atât pentru relația bilaterală, cât și în plan regional, pe fondul confruntărilor separate ale Chinei și Coreei de Nord cu SUA. Sancțiuni ONU și reluarea legăturilor: semnale cu impact operațional China rămâne „colacul de salvare” economic al Coreei de Nord și principalul său susținător diplomatic, iar experții citați spun că Beijingul a evitat să aplice integral sancțiunile ONU și ar fi trimis ajutor „clandestin” pentru a menține economia nord-coreeană pe linia de plutire. Pe zona de conectivitate și fluxuri, NPR notează două repere relevante: volumul comerțului bilateral China–Coreea de Nord a revenit anul trecut la nivelurile de dinainte de pandemie; la începutul acestui an au fost reluate zborurile directe și trenurile de pasageri, suspendate în pandemie. Xi a spus că redeschiderea acestor servicii ar trebui folosită pentru a extinde schimburile între oameni, un semnal care poate susține și reluarea unor activități economice conexe. De ce contează pentru Beijing: pârghie în relația cu SUA Materialul plasează vizita și în contextul diplomatic mai larg: Xi vine după summituri consecutive cu președintele american Donald Trump și cu președintele rus Vladimir Putin, organizate luna trecută la Beijing, iar o nouă întâlnire Xi–Trump este așteptată în septembrie, cu ocazia unei vizite planificate în SUA. Un expert citat, Kwak Gil Sup (One Korea Center), spune că Xi va încerca să demonstreze influența Chinei asupra Peninsulei Coreene și un rol de lider în Asia de Nord-Est, în competiția strategică cu SUA. În aceeași logică, restabilirea unei influențe „exclusive” asupra Coreei de Nord i-ar putea oferi lui Xi un avantaj în discuțiile cu Trump, care și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a relua diplomația cu Kim. Ce ar putea cere Phenianul: sprijin economic și mai puțină presiune pe denuclearizare Analiștii citați de NPR spun că Xi ar putea oferi pachete de ajutor economic, precum livrări de orez și îngrășăminte, reluarea turismului de grup din China și proiecte economice comune. În paralel, există așteptarea ca Beijingul să nu insiste public pe denuclearizare, limitându-se la formulări generale despre pace și stabilitate. Potrivit profesorului Leif-Eric Easley (Universitatea Ewha Womans din Seul), oficialii chinezi au evitat să vorbească public despre denuclearizare, deși o mențin ca obiectiv pe termen lung, iar Kim ar urmări acceptarea Coreei de Nord ca vecin „nuclear”. În acest context, NPR amintește că sora lui Kim, Kim Yo Jong , a respins recent eforturile SUA privind denuclearizarea, iar Kim a prezentat o nouă facilitate pentru producerea de „ingrediente nucleare” și a promis accelerarea consolidării forțelor nucleare. Separat, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a afirmat că Nordul ar produce anual suficiente materiale pentru aproximativ 10–20 de bombe și că este aproape de perfecționarea tehnologiei rachetelor balistice intercontinentale. Pentru mediul economic și de reglementare, miza imediată rămâne dacă apropierea Beijing–Phenian se va traduce în relaxarea de facto a aplicării sancțiunilor și în extinderea fluxurilor comerciale și logistice, într-o regiune unde tensiunile de securitate influențează direct rutele, riscul și costurile. [...]
