Știri
Știri din categoria Externe
România și alte cinci state UE au cerut activarea mecanismului de protecție civilă pentru repatrierea cetățenilor blocați în Orientul Mijlociu, în contextul războiului din regiune, potrivit Digi24. Informația a fost prezentată miercuri, 4 martie 2026, de Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei Europene, într-o intervenție la Digi24.
Mînzatu a spus că activarea mecanismului are o consecință financiară directă: Uniunea Europeană poate deconta o parte din costurile de repatriere, „maxim 75%”, în anumite condiții cunoscute de statele membre. În plus, mecanismul ar facilita coordonarea resurselor și a operațiunilor între țările UE, pentru a accelera evacuările.
Oficialul european a precizat că, până la momentul declarațiilor, șase state membre solicitaseră activarea mecanismului, inclusiv România, iar între țările menționate se află Italia, Slovacia, Austria, Franța și Luxemburg. Ea a adăugat că situația „este într-o anumită dinamică”, ceea ce sugerează că lista și detaliile operaționale se pot modifica pe măsură ce evoluează contextul din regiune.
Comisia Europeană, prin vicepreședintele responsabil de situațiile de urgență și prin comisarul european Hadja Lahbib, oferă sprijin pentru ca demersurile să se deruleze rapid, însă organizarea efectivă a transportului rămâne în sarcina fiecărui stat. Mînzatu a subliniat că operațiunile propriu-zise, inclusiv aeronavele, nu sunt coordonate de la Bruxelles.
În același context, Digi24 amintește că UE a început să ajute mai multe state membre la evacuarea cetățenilor rămași în Orientul Mijlociu, după escaladarea conflictului declanșat de atacurile americano-israeliene contra Iranului, anunț făcut marți de comisarul european Hadja Lahbib. Detaliile despre zborurile și calendarul repatrierilor urmează să fie comunicate de autoritățile fiecărui stat membru implicat.
Recomandate
România a convocat reprezentantul diplomatic al Iranului la București pentru a transmite un protest oficial , în contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu, potrivit TVR Info . Însărcinatul cu afaceri al Iranului în România, Javad Karimi, a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe din dispoziția ministrului Oana Țoiu. În cadrul discuției, partea română a transmis îngrijorări profunde față de acțiunile Republicii Islamice Iran în actualul context de securitate din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu. Potrivit MAE, autoritățile române au exprimat un protest ferm față de atacurile militare atribuite Teheranului asupra unor state din regiune, precum și față de evoluțiile recente din Cipru. Mesajul transmis de România Diplomația română a subliniat că aceste acțiuni au un impact negativ major asupra stabilității regionale și asupra securității maritime. Potrivit comunicatului MAE: România condamnă atacurile militare considerate nediscriminatorii asupra unor state din Orientul Mijlociu; Bucureștiul își exprimă solidaritatea cu țările afectate ; autoritățile române cer dezescaladarea urgentă a tensiunilor și protejarea populației civile. De asemenea, oficialii români au subliniat prioritatea acordată siguranței cetățenilor români aflați în zona conflictului . Apel privind programul nuclear iranian În cadrul întrevederii, România a reiterat poziția sa și a partenerilor europeni privind necesitatea ca Iranul să acționeze responsabil în privința programelor sale militare. Autoritățile române au cerut Teheranului: să dea dovadă de responsabilitate în gestionarea programului nuclear ; să limiteze activitățile legate de rachetele balistice ; să evite acțiunile care pot destabiliza regiunea. Convocarea diplomatului iranian la MAE vine într-un moment de tensiuni majore în Orientul Mijlociu, marcate de confruntări militare și de creșterea presiunii diplomatice asupra Iranului. [...]
Europa ar putea deveni țintă indirectă în conflictul dintre Iran și SUA , după avertismentul transmis de Teheran către statele UE să nu se implice militar, potrivit unui interviu acordat de expertul Flavius Caba pentru Știrile ProTV . Mesajul iranian – „dacă vă implicați, vom răspunde” – vine pe fondul unei relații deja tensionate între Bruxelles și Teheran. Flavius Caba , președintele Institutului de Studii Politice și Economice în Orientul Mijlociu, explică faptul că relațiile erau la un minim istoric încă înaintea izbucnirii războiului. Uniunea Europeană a desemnat Gardienii Revoluției drept organizație teroristă, iar Iranul a răspuns declarând armatele statelor UE drept entități teroriste. Ce riscuri sunt luate în calcul Potrivit expertului, cel mai probabil scenariu nu vizează un atac militar direct, ci amenințări asimetrice: activarea unor celule teroriste „în adormire”; acțiuni de tip „lup singuratic” pe teritoriul european; presiune indirectă prin rețele afiliate Iranului. „Probabil, acțiunile principale la care ar trebui să fim atenți sunt cele de tip terorist”, avertizează Caba. Un alt risc major ar putea apărea în cazul destabilizării interne a Iranului. Un eventual colaps sau un război civil ar putea genera un nou val migraționist spre Europa. Scenariul militar direct, puțin probabil Deși Iranul deține rachete balistice capabile să atingă ținte din Europa, expertul consideră că o confruntare directă este improbabilă. În plus, în cazul unui atac, ar putea interveni sistemele de apărare antirachetă, inclusiv scutul de la Deveselu . Concluzia analizei este că Teheranul nu are interesul deschiderii unui nou front cu statele europene, însă ar putea recurge la instrumente indirecte de presiune, într-un context regional tot mai volatil. [...]
Uniunea Europeană lansează strategia „Fabricat în Europa” pentru a reduce dependența de SUA și China Uniunea Europeană a dezvăluit noua sa strategie industrială, denumită „Legea acceleratorului industrial”, cu scopul de a stimula producția de produse „Fabricate în Europa”. Această inițiativă urmărește să reducă dependența de SUA și China, să creeze locuri de muncă și să sprijine adoptarea de tehnologii curate în industrie. Obiectivele strategiei Comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, a prezentat această strategie ca o propunere legislativă menită să consolideze baza industrială a Europei. Dacă va fi adoptată, strategia ar trebui să stimuleze producția, să favorizeze creșterea întreprinderilor și să creeze locuri de muncă în UE. De asemenea, se intenționează introducerea unor condiții specifice pentru a asigura că investițiile străine directe generează valoare adăugată pentru UE. Impactul asupra sectoarelor strategice Strategia se va aplica unor sectoare strategice precum oțelul, cimentul, aluminiul, automobilele și tehnologiile cu emisii nete zero. Aceste măsuri vor consolida capacitățile de producție europene și vor stimula cererea de tehnologii și produse ecologice fabricate în Europa. Statele membre ale UE vor trebui să unifice procesul de autorizare digitală pentru a accelera și simplifica proiectele de producție. Protecția industriei europene Un alt obiectiv al strategiei este creșterea ponderii industriei prelucrătoare în PIB-ul UE la 20% până în 2035, comparativ cu 14,3% în 2024. UE își propune să își consolideze baza industrială în contextul concurenței globale și al dependenței de furnizorii din afara UE. Totodată, se dorește menținerea deschiderii pieței europene, dar cu accent pe reciprocitate în achizițiile publice. Condiții pentru investițiile străine Pentru a rămâne deschisă investițiilor străine directe, UE va introduce bariere pentru investițiile mari care depășesc 100 de milioane de euro în sectoare strategice. Aceste investiții trebuie să creeze locuri de muncă de înaltă calitate și să genereze valoare reală în UE prin transferul de tehnologie și cunoștințe. Provocări pentru industria auto Comunicarea Comisiei nu oferă detalii specifice despre impactul asupra sectorului auto european. Totuși, se menționează introducerea dispozițiilor „Fabricat în UE” pentru vehiculele electrice și componentele acestora. Există discuții despre asamblarea sistemelor de baterii din celule provenite din afara UE, dar statutul acestui proiect rămâne neclar. Această strategie reprezintă un pas important în reînnoirea doctrinei economice europene, pregătind Uniunea pentru provocările secolului XXI. [...]
Conflictul dintre SUA, Israel și Iran escaladează rapid , cu bombardamente masive asupra Iranului și Libanului, atacuri asupra unor obiective americane din regiune și peste o mie de civili uciși de la începutul confruntărilor, potrivit informațiilor publicate de TVR Info . Președintele american Donald Trump susține că forțele aeriene și navale ale Iranului au fost „distruse” în urma operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel. Operațiunile militare continuă în a cincea zi a conflictului, după ce Israelul a lansat un nou val de lovituri asupra unor obiective militare din Iran. Atacurile ar fi vizat inclusiv structuri asociate cu conducerea politică și religioasă a țării, printre ele și un complex legat de organismul responsabil cu alegerea viitorului lider suprem iranian. Atacuri și riposte în mai multe state din regiune Conflictul s-a extins în mai multe puncte din Orientul Mijlociu, fiind raportate atacuri și asupra unor obiective americane sau ale aliaților Washingtonului. Printre cele mai importante incidente: o dronă a lovit zona consulatului SUA din Dubai , provocând un incendiu într-o parcare din apropierea clădirii; o rachetă balistică a lovit baza aeriană americană Al Udeid din Qatar , fără victime; instalații petroliere și infrastructură din Emiratele Arabe Unite au fost vizate de drone; Arabia Saudită a anunțat că a interceptat două rachete de croazieră și nouă drone . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că reprezentanțele diplomatice americane sunt vizate de „atacuri directe”. Bombardamente în Iran și Liban Forțele israeliene continuă bombardamentele asupra unor poziții considerate asociate Iranului sau Hezbollah. În Liban, loviturile aeriene au vizat mai multe zone din apropierea Beirutului și orașul Baalbek. Potrivit autorităților libaneze: cel puțin cinci persoane au murit și 15 au fost rănite într-un atac asupra unei clădiri rezidențiale; alte lovituri aeriene au provocat victime în localități din apropierea capitalei libaneze. Armata israeliană a emis avertismente pentru civilii din sudul Beirutului să evacueze zonele unde sunt suspectate facilități ale Hezbollah. Operațiunea militară a SUA Statele Unite participă la operațiunea militară denumită „Furia epică”, în cadrul căreia au fost mobilizați zeci de mii de militari și o forță navală majoră. Potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), operațiunea implică: peste 50.000 de militari americani ; aproximativ 200 de avioane de luptă ; două portavioane și bombardiere strategice B-2, B-1 și B-52. Oficialii americani susțin că au lovit peste 2.000 de ținte în Iran , inclusiv instalații de rachete, sisteme de apărare aeriană și infrastructură militară. Bilanțul victimelor și efectele regionale Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului citate de presa internațională, cel puțin 1.097 de civili au fost uciși în Iran de la începutul conflictului. În paralel: mai multe țări își evacuează cetățenii din regiune; SUA au închis temporar unele ambasade; companiile aeriene au anulat zeci de zboruri către state din Orientul Mijlociu. Tensiunile au afectat și traficul maritim din Golful Persic, iar Donald Trump a anunțat că marina americană ar putea escorta petrolierele prin Strâmtoarea Hormuz , dacă situația o va impune. [...]
Armata israeliană susține că a bombardat un centru secret nuclear din Iran , într-o nouă escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Israelul afirmă că a vizat un complex subteran unde cercetători iranieni lucrau la dezvoltarea capacităților necesare pentru producerea armelor nucleare. Conform informațiilor citate de publicație din surse ale armatei israeliene (IDF), atacul a avut loc asupra complexului „Minzadehei”, situat în nord-estul capitalei iraniene Teheran. Potrivit militarilor israelieni, oamenii de știință iranieni s-ar fi mutat în această locație după ce infrastructuri nucleare importante ale Iranului au fost avariate în timpul operațiunii israeliene „Rising Lion”, desfășurată în iunie. Cum justifică Israelul atacul Armata israeliană susține că operațiunea a fost rezultatul unei monitorizări îndelungate a activităților nucleare iraniene. Potrivit IDF : serviciile de informații au urmărit activitatea cercetătorilor implicați în programul nuclear; noul complex subteran ar fi fost identificat după relocarea personalului; atacul a fost realizat cu precizie pentru a lovi instalația considerată secretă. Reprezentanții armatei israeliene afirmă că bombardamentul ar fi eliminat o componentă importantă din capacitatea Iranului de a dezvolta arme nucleare . Contextul tensiunilor din regiune Lovitura anunțată de Israel vine pe fondul unui conflict tot mai intens în Orientul Mijlociu. În ultimele zile, regiunea a fost marcată de multiple atacuri, sancțiuni și tensiuni diplomatice, iar situația a atras reacții din partea marilor puteri și a statelor din Golf. Programul nuclear al Iranului reprezintă de ani buni unul dintre cele mai sensibile dosare geopolitice, iar Israelul a declarat în repetate rânduri că nu va permite Teheranului să obțină arme nucleare. În acest moment nu există confirmări independente privind amploarea exactă a pagubelor produse de atacul asupra complexului menționat de armata israeliană. [...]
Premierul spaniol Pedro Sánchez s-a poziționat drept cel mai vocal lider european împotriva atacurilor SUA asupra Iranului , criticând deschis operațiunea și provocând o confruntare diplomatică directă cu președintele american Donald Trump, potrivit unei analize publicate de Politico . Reacția Madridului a fost una dintre cele mai ferme din Uniunea Europeană, într-un moment în care majoritatea liderilor europeni au evitat o condamnare directă a Washingtonului. Pedro Sánchez a descris ofensiva militară drept „o intervenție nejustificată și periculoasă” și o încălcare a dreptului internațional, acuzând Statele Unite și Israelul că au acționat unilateral, fără consultarea comunității internaționale. Poziția sa amintește de opoziția exprimată de fostul președinte francez Jacques Chirac în 2003, când Parisul s-a opus invaziei americane în Irak invocând principiile dreptului internațional și ale multilateralismului. Tensiunile au escaladat rapid după ce guvernul spaniol a decis să limiteze utilizarea bazelor militare de pe teritoriul Spaniei pentru operațiuni împotriva Iranului. Instalațiile de la Morón de la Frontera și Rota, operate împreună cu Statele Unite, nu pot fi folosite pentru atacuri militare, ci doar pentru operațiuni cu caracter umanitar. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a subliniat că forțele americane trebuie să acționeze „în cadrul dreptului internațional”. Decizia Madridului a avut efecte imediate. Potrivit datelor platformei FlightRadar24 , mai multe aeronave militare americane, inclusiv avioane de realimentare Boeing KC-135, au părăsit bazele spaniole în weekend și au fost relocate către baza Ramstein din Germania. Răspunsul lui Donald Trump a fost dur. Președintele american a criticat guvernul spaniol, pe care l-a numit „teribil” și „neprietenos” , și a amenințat cu întreruperea relațiilor comerciale cu a patra economie a Uniunii Europene. Trump a sugerat chiar posibilitatea unui embargo economic, afirmând că Washingtonul ar putea „opri orice afacere legată de Spania”. În interiorul Uniunii Europene, Spania a încercat să convingă statele membre să condamne explicit atacul asupra Iranului și să invoce încălcarea Cartei ONU. Ministrul spaniol de externe José Manuel Albares a pledat pentru reducerea tensiunilor și reluarea negocierilor diplomatice. Pe plan intern, poziția dură a lui Sánchez apare într-un context politic dificil. Guvernul socialist se confruntă cu scandaluri de corupție și cu rezultate slabe în unele alegeri regionale. Analiștii consideră însă că disputa internațională îi oferă premierului ocazia de a se prezenta drept un apărător al multilateralismului și al dreptului internațional înaintea alegerilor naționale care trebuie organizate până în iulie 2027. În același timp, guvernul spaniol insistă că opoziția față de intervenția militară nu înseamnă sprijin pentru regimul iranian, pe care Sánchez l-a descris drept „detestabil”. Mesajul Madridului rămâne însă clar: orice război trebuie autorizat de Consiliul de Securitate al ONU și susținut de mecanismele dreptului internațional. [...]
