Știri
Știri din categoria Externe

România și alte cinci state UE au cerut activarea mecanismului de protecție civilă pentru repatrierea cetățenilor blocați în Orientul Mijlociu, în contextul războiului din regiune, potrivit Digi24. Informația a fost prezentată miercuri, 4 martie 2026, de Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei Europene, într-o intervenție la Digi24.
Mînzatu a spus că activarea mecanismului are o consecință financiară directă: Uniunea Europeană poate deconta o parte din costurile de repatriere, „maxim 75%”, în anumite condiții cunoscute de statele membre. În plus, mecanismul ar facilita coordonarea resurselor și a operațiunilor între țările UE, pentru a accelera evacuările.
Oficialul european a precizat că, până la momentul declarațiilor, șase state membre solicitaseră activarea mecanismului, inclusiv România, iar între țările menționate se află Italia, Slovacia, Austria, Franța și Luxemburg. Ea a adăugat că situația „este într-o anumită dinamică”, ceea ce sugerează că lista și detaliile operaționale se pot modifica pe măsură ce evoluează contextul din regiune.
Comisia Europeană, prin vicepreședintele responsabil de situațiile de urgență și prin comisarul european Hadja Lahbib, oferă sprijin pentru ca demersurile să se deruleze rapid, însă organizarea efectivă a transportului rămâne în sarcina fiecărui stat. Mînzatu a subliniat că operațiunile propriu-zise, inclusiv aeronavele, nu sunt coordonate de la Bruxelles.
În același context, Digi24 amintește că UE a început să ajute mai multe state membre la evacuarea cetățenilor rămași în Orientul Mijlociu, după escaladarea conflictului declanșat de atacurile americano-israeliene contra Iranului, anunț făcut marți de comisarul european Hadja Lahbib. Detaliile despre zborurile și calendarul repatrierilor urmează să fie comunicate de autoritățile fiecărui stat membru implicat.
Recomandate

Donald Trump spune că a anulat atacuri planificate asupra Iranului, condiționând decizia de un acord „rapid” care să includă redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una operațională și economică: orice blocaj sau redeschidere a acestui culoar maritim-cheie influențează direct fluxurile de energie și transportul maritim din Golf. În actualizarea publicată pe 2 august 2026, președintele SUA afirmă că a „anulat” lovituri planificate asupra Iranului „sub rezerva” posibilității de a ajunge rapid la o înțelegere. Trump susține că Iranul și alte țări din Orientul Mijlociu i-ar fi cerut să amâne orice atac. Potrivit aceleiași surse, Trump afirmă că „parametrii” unui acord ar fi fost deja agreați și că acesta ar include și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct de tranzit strategic pentru transporturile de petrol și gaze. Contextul declarațiilor este escaladarea tensiunilor, după ce șeful diplomației iraniene a avertizat asupra unui răspuns „decisiv” la orice „agresiune” americano-israeliană, notează Al Jazeera . Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii verificabile despre conținutul exact al „acordului” invocat sau despre calendarul unei eventuale implementări. [...]

Decizia lui Donald Trump de a amâna un nou atac asupra Iranului reduce riscul unei escaladări care ar putea lovi piețele energetice , potrivit Antena 3 . Președintele SUA spune că a renunțat la lovituri la cererea aliaților din Orientul Mijlociu, invocând existența „unui acord de principiu” și condiționând anularea de posibilitatea de a ajunge rapid la un acord. Într-o postare de sâmbătă seară pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că SUA rămân „pregătite” să atace Iranul, dar că a decis să anuleze un atac „cu condiția de a putea ajunge rapid la un ACORD”. Informația este atribuită de Antena 3 publicației Financial Times. Contextul imediat este că, în zilele anterioare, Trump avertizase că va lovi Iranul „foarte dur”, iar analiștii anticipau noi runde de atacuri menite să forțeze Teheranul să revină la masa negocierilor. Avertismente pentru cetățeni și pregătiri militare În paralel, ambasadele SUA din mai multe capitale din Orientul Mijlociu și-au avertizat sâmbătă cetățenii să fie pregătiți pentru o posibilă „escaladare neprevăzută” a conflictului și să ia în calcul plecarea, conform articolului. Lista include Bahrain , Egipt, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Totodată, Comandamentul Central al SUA ar fi pregătit opțiuni și și-ar fi pregătit forțele pentru extinderea războiului, inclusiv un bombardament intens de două săptămâni asupra siturilor de rachete ale Iranului, mai notează materialul. Miza economică: infrastructura energetică și riscul de șoc pe piețe Un element-cheie ține de energia globală: administrația Trump s-a arătat reticentă față de atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului, din îngrijorarea că Teheranul ar putea riposta împotriva infrastructurii din Golf și ar putea „șoca piețele energetice globale”, deja sub presiune din cauza războiului. Din informațiile prezentate nu rezultă detalii despre conținutul „acordului de principiu” sau un calendar al negocierilor; rămâne de văzut dacă discuțiile invocate de Trump se concretizează într-un acord care să mențină amânarea loviturilor. [...]

Cererile Iranului privind Strâmtoarea Hormuz riscă să prelungească tensiunile și să mențină presiunea pe prețurile energiei , într-un moment în care administrația Trump caută o ieșire rapidă din conflict, dar spune că nu poate accepta un aranjament care ar „consacra” controlul Teheranului asupra unei rute maritime-cheie, potrivit Politico . Miza imediată este libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz, pe unde tranzitează zilnic milioane de barili de petrol. Cinci foști oficiali din prima administrație Trump au declarat publicației că, în condițiile actuale, Casa Albă are „puține opțiuni bune”: fie acceptă o concesie politică greu de vândut intern, fie riscă o escaladare militară care ar putea împinge în sus costurile energiei și ar extinde conflictul în regiune. De ce Hormuz devine o problemă economică și de sancțiuni Iranul ar condiționa încetarea ostilităților de recunoașterea controlului asupra strâmtorii, inclusiv posibilitatea de a încasa taxe de trecere, susține un fost oficial citat de Politico. În interiorul administrației, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio , există avertismente că un astfel de aranjament ar afecta capacitatea SUA de a aplica sancțiuni: dacă mai multe state ar trebui să obțină derogări pentru a plăti eventuale taxe, presiunea internațională asupra Teheranului s-ar dilua. Un oficial al administrației, citat sub protecția anonimatului, a argumentat însă că volumul mare de trafic arată că Iranul „nu controlează” efectiv calea navigabilă și a subliniat că solicitarea ori primirea de garanții de trecere sigură de la Iran este interzisă pentru cetățeni și entități americane, iar pentru actorii străini implică riscuri de sancțiuni. Opțiunile lui Trump: concesie, escaladare sau „război de uzură” Donald Trump a alternat, în ultimele săptămâni, amenințări cu promisiuni de rezolvare. Sâmbătă seară, el a scris pe Truth Social că a renunțat la un atac asupra Iranului, condiționând decizia de posibilitatea de a ajunge rapid la un acord care să „deschidă” strâmtoarea și să pună capăt „amenințării nucleare” iraniene. Politico notează că Iranul nu a confirmat existența unui acord și nici nu a răspuns anunțului lui Trump. În același timp, au existat relatări de presă potrivit cărora Trump ar fi pregătit lovituri mai intense, inclusiv asupra infrastructurii energetice iraniene — un scenariu care, potrivit materialului, ar putea escalada conflictul. Elliott Abrams, fost reprezentant special al SUA pentru Iran în primul mandat Trump, a descris pentru Politico trei direcții posibile: acceptarea ca Iranul să „administreze” și să monetizeze Strâmtoarea Hormuz; intensificarea loviturilor până la un compromis; câștigarea de timp prin continuarea blocadei porturilor iraniene și a schimburilor de lovituri. Presiunea pe prețuri și calendarul politic din SUA Impulsul economic este deja vizibil în prețurile la pompă: benzina în SUA este, în medie, la 4,10 dolari/galon (aprox. 1,08 dolari/litru; circa 4,9 lei/litru), de la 3,85 dolari/galon (aprox. 0,10 dolari/litru; circa 0,45 lei/litru mai puțin) cu o lună înainte, potrivit datelor AAA citate de Politico. În contextul în care mai sunt trei luni până la alegerile de la mijloc de mandat, republicanii ar vrea să închidă rapid subiectul războiului și să se concentreze pe agenda economică internă, mai arată publicația. Totuși, riscurile operaționale rămân ridicate: Politico menționează atacuri recente asupra unei baze americane din Kuweit și asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită, precum și suspiciuni că Iranul ar fi în spatele unui atac cibernetic asupra sistemelor municipale de apă din Minnesota. În paralel, navele continuă să tranziteze strâmtoarea, ceea ce a contribuit la menținerea prețului petrolului sub 100 de dolari/baril, potrivit articolului. Ce urmează Mai mulți foști oficiali și experți citați de Politico indică faptul că o „ieșire” convenabilă înainte de alegerile din noiembrie este improbabilă, iar un acord diplomatic ar putea presupune, într-o formă sau alta, acceptarea unei influențe iraniene asupra Strâmtorii Hormuz — un precedent pe care Washingtonul îl consideră periculos, inclusiv prin comparație cu alte puncte sensibile de navigație, precum apele din jurul Taiwanului. În lipsa unui compromis, alternativa rămâne o escaladare cu efect direct asupra pieței energiei și, implicit, asupra costului vieții. [...]

Coliziunea a două elicoptere de stingere în Grecia ridică presiunea pe operațiunile aeriene în plin sezon de incendii, după ce accidentul s-a soldat cu doi morți și a declanșat o intervenție de căutare-salvare în regiunea Attica, potrivit HotNews . Cele două elicoptere, fiecare cu echipaj de câte doi oameni, s-au ciocnit în aer și s-au prăbușit în zona orașului Psatha, la vest de Atena, în timp ce interveneau la stingerea incendiilor de vegetație, au anunțat autoritățile elene, citate de Ekathimerini. Ce se știe despre victime și echipaje Conform informațiilor publicate de Ekathimerini, cei doi oameni care și-au pierdut viața sunt un pilot danez și un cetățean grec care era ofițer de legătură și coordonator. Ambii se aflau la bordul unuia dintre cele două elicoptere Bell închiriate de Serviciul de Pompieri din Grecia. În celălalt elicopter se aflau un pilot britanic și un ofițer de legătură; aceștia au supraviețuit, suferind doar răni ușoare, și au raportat imediat incidentul, indicând echipelor de salvare locația elicopterelor. Separat, Serviciul de Pompieri din Grecia a anunțat, potrivit Reuters, că ambii membri ai echipajului din elicopterul prăbușit în flăcări au fost declarați decedați, iar cel de-al doilea echipaj a fost salvat în viață. Context operațional: aeronave închiriate și intervenție în Attica Elicopterele de tip Bell decolaseră de la Baza Aeriană Elefsina și erau închiriate de serviciul de pompieri, potrivit autorităților elene. După coliziune, au fost mobilizate forțe pentru o operațiune de căutare și salvare. HotNews relatează și că momentul accidentului a fost filmat de un martor și distribuit pe rețelele sociale, imaginile surprinzând ciocnirea la altitudine joasă și prăbușirea unuia dintre elicoptere într-o zonă împădurită. România: fără aeronave dislocate, pompierii români sunt în siguranță Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis că România nu are nicio aeronavă dislocată în Grecia și nici personal navigant care să desfășoare misiuni acolo. Totodată, modulul de pompieri români dislocat în Grecia prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene nu se află în regiunea incidentului și desfășoară exclusiv misiuni terestre. „Personalul român este în siguranță și își continuă activitatea operațională”, a precizat IGSU. [...]

Lipsa interceptoarelor Patriot lasă orașele ucrainene expuse atacurilor balistice , iar Rusia a ucis cel puțin nouă persoane și a rănit zeci în urma unor lovituri cu rachete, la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump , a dat înapoi de la promisiunea publică privind acordarea unei licențe pentru producția în Ucraina a interceptoarelor Patriot, potrivit The Jerusalem Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că, pe parcursul săptămânii trecute, au fost vizate peste 1.500 de obiective, inclusiv clădiri rezidențiale. În noaptea de vineri spre sâmbătă, Rusia ar fi lansat 35 de rachete, dintre care 27 balistice, și 185 de drone de atac, susține Zelenski. În același interval, Ucraina ar fi reușit să intercepteze doar o singură rachetă balistică, iar Zelenski a explicat motivul: „Pur și simplu pentru că nu există interceptoare pentru sistemele Patriot.” Miza operațională: apărarea antirachetă, „gâtul de sticlă” al apărării aeriene Deși Ucraina a devenit „lider mondial” în producția și utilizarea dronelor, Zelenski afirmă că țara nu a găsit încă o soluție eficientă pentru protecția împotriva rachetelor balistice. În acest context, Kievul a cerut în mod repetat SUA și statelor europene interceptoare pentru apărarea centrelor urbane. Zelenski a susținut că deficitul de interceptoare „încurajează” Rusia să continue atacurile care provoacă victime civile. Trump dă înapoi de la licența de producție: tehnologia, punctul sensibil Publicația notează că Trump a nuanțat vineri, într-o ședință de Cabinet la Camp David, promisiunea făcută anterior privind licența pentru producția interceptoarelor Patriot în Ucraina, invocând dificultatea transferului de tehnologie. „Vorbim despre asta, dar e un lucru greu să dai un asemenea tip de tehnologie. Trebuie să fim foarte atenți. Acum, nu am fost de acord cu asta. Vorbim despre asta.” În iulie, la summitul NATO, Trump îi spusese lui Zelenski să le producă în Ucraina și afirmase că SUA „vor da o licență” pentru fabricarea sistemelor Patriot. Presiune pentru decizii politice și sancțiuni Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a cerut mai urgent rachetele, afirmând că „bătălia pentru cer” va defini traiectoria războiului și că un „scut aerian” mai puternic ar apropia pacea. Separat, Zelenski a susținut că Rusia își extinde industria de apărare și pune accent pe producția de rachete balistice, adăugând că „un număr semnificativ” de companii rusești implicate în producția de componente pentru drone, rachete și bombe aeriene ghidate „încă nu au fost sancționate”. În mesajul său video de sâmbătă, Zelenski a cerut explicit ca partenerii să ia „decizia politică” de a furniza pachetele necesare de interceptoare, avertizând că fiecare noapte fără aceste mijloace de apărare se traduce în noi victime. [...]

Nivelul scăzut al Dunării readuce în prim-plan costuri și blocaje pe ruta de transport , după ce seceta a expus din nou, lângă Prahovo (Serbia), epave ale unor nave de război germane scufundate în 1944, potrivit Antena 3 . Dincolo de componenta istorică, epavele rămân un obstacol operațional pentru navigație, cu efecte economice directe. În apropierea localității Prahovo, pe albia fluviului se află numeroase epave ale unor nave ale Kriegsmarine, scufundate de propriile echipaje în timpul retragerii Wehrmacht-ului din fața Armatei Roșii. Reuters a publicat imagini filmate cu drona în zonă, în care se vede o epavă redevenită vizibilă după scăderea „dramatică” a nivelului Dunării, inclusiv oameni înotând în apropierea vasului. De ce contează: epavele afectează navigația și transportul de mărfuri Planul inițial din 1944 a fost ca epavele să blocheze ruta de navigație și să împiedice înaintarea Armatei Roșii în amonte. Potrivit materialului, această blocadă „are și astăzi un impact”, prin întârzieri semnificative în transportul de mărfuri. Banca Europeană de Investiții (BEI) este citată cu o estimare a pierderilor: Serbia ar pierde aproximativ cinci milioane de euro pe an din cauza acestor întârzieri. Ce se face: proiect de recuperare susținut de UE, cu riscuri de muniție neexplodată În verile anterioare cu valuri de căldură, scăderea nivelului Dunării a mai expus epave (un exemplu menționat este august 2022). Ca răspuns, un proiect susținut de Uniunea Europeană prin Cadrul de Investiții pentru Balcanii de Vest (WBIF) a început ridicarea a 21 dintre epave. Potrivit BEI, unele rămășițe dintr-un blocaj de cinci kilometri au fost deja recuperate în 2024, fiind scoase din râu cu frânghii și curățate de noroi. Recuperarea este descrisă ca deosebit de dificilă, inclusiv din cauza posibilității ca unele ambarcațiuni să mai aibă muniție la bord, ceea ce ar putea provoca explozii în timpul operațiunilor. Pentru recuperare ar urma să fie folosiți scafandri și pompe pentru îndepărtarea nisipului și nămolului, însă unele epave sunt considerate prea mari pentru a fi ridicate; în aceste cazuri, unele au fost lăsate în albie și îngropate mai adânc, pentru a nu obstrucționa navigația. [...]