Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană vrea să înăsprească „plasa de siguranță” după extindere, pregătind mecanisme care să sancționeze noile state membre dacă, odată intrate în bloc, se abat de la reformele asumate sau folosesc drepturile de membru pentru a bloca deciziile comune, potrivit Digi24. Miza este una de reglementare: Bruxelles-ul caută instrumente care să reducă riscul ca viitoarele extinderi să aducă blocaje instituționale și recul pe statul de drept.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a spus într-un interviu pentru POLITICO, la reuniunea miniștrilor de externe ai UE de la Luxemburg, că „măsurile de protecție” ar urma să „lovească dur” dacă regulile nu sunt respectate după aderare.
Kos a indicat că Executivul european are „câteva idei” pentru consolidarea sistemului, inclusiv:
În paralel, Comisia consultă statele membre care se tem că viitoarele extinderi ar putea complica procesul decizional sau ar putea permite unor guverne să renunțe la reformele asumate după intrarea în UE.
Mai multe state membre, între care Franța, Germania și Țările de Jos, susțin că extinderea trebuie însoțită de garanții care să mențină reformele și să împiedice noii membri să afecteze echilibrul de putere din UE. În acest context, lideri precum cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron susțin o integrare „în etape”, în care unele state ar primi avantaje economice și politice înainte de aderarea deplină.
Kos a făcut referire indirectă la experiența Ungariei, menționând blocaje repetate în deciziile UE privind sancțiunile împotriva Rusiei și încetinirea sprijinului pentru Ucraina prin utilizarea dreptului de veto. Totodată, articolul amintește că peste 10 miliarde de euro din fonduri europene pentru Ungaria au fost înghețate pe fondul acuzațiilor privind încălcarea obligațiilor legate de statul de drept și independența justiției.
Declarațiile vin pe fondul deschiderii primei runde de negocieri detaliate cu Ucraina și Republica Moldova și în timp ce Muntenegru a încheiat negocierile pe încă două capitole, apropiindu-se de aderare. Kos a spus că tratatul de aderare al Muntenegrului va servi drept model pentru extinderile viitoare, inclusiv prin modul în care UE vrea să garanteze respectarea regulilor „peste cinci, zece sau cincisprezece ani” după aderare.
Premierul Muntenegrului, Milojko Spajić, a declarat anterior pentru POLITICO că țara nu se opune unor mecanisme de protecție, dacă sunt clare, previzibile și aplicate doar când angajamentele nu sunt respectate. În același timp, Kos a insistat că procesul trebuie să rămână bazat pe merit: după deschiderea tuturor capitolelor de negociere, „țara care va livra mai mult va putea avansa mai rapid” între Ucraina și Republica Moldova.
Recomandate
Senatul SUA a votat oprirea oficială a monedei de 1 cent, o măsură care ar aduce economii anuale de 56 de milioane de dolari (aprox. 250 milioane lei), după ce Monetăria americană a încetat deja producția în 2025, potrivit Mediafax . Proiectul de lege cere guvernului federal să nu mai fabrice moneda de un cent, oferind acoperire legală deciziei administrației Trump de anul trecut, conform Associated Press (AP), citată de publicație. Moneda, introdusă printre primele emisiuni după înființarea Monetăriei în 1792, a devenit tot mai costisitoare de produs și este folosită de tot mai puțini consumatori, pe fondul extinderii plăților digitale. De ce contează: cost de producție de aproape patru ori peste valoarea nominală Monetăria SUA susține că producția unui cent costă „aproape 4 cenți”, iar oprirea fabricării ar genera „economii imediate de 56 de milioane de dolari anual” (aprox. 250 milioane lei). Din perspectiva cheltuirii banilor publici, argumentul central este reducerea risipei: statul plătește semnificativ mai mult decât valoarea monedei pe care o pune în circulație. Inițiativa legislativă, denumită „ Legea Cenților Comuni ”, a fost susținută bipartizan de Lisa McClain (republicană, Michigan) și Robert Garcia (democrat, California). Garcia a justificat măsura prin raportul cost–beneficiu al monedei: „Când vine vorba de gestionarea risipei și de asigurarea faptului că banii din taxe sunt cheltuiți cu înțelepciune, este de bun simț să nu mai fabricăm o monedă a cărei producție costă de aproape patru ori mai mult decât merită.” Ce se schimbă în practică pentru retail și consumatori Încetarea producției nu înseamnă dispariția imediată a monedelor de 1 cent din economie. Acestea rămân în circulație, iar consumatorii și magazinele le pot folosi în continuare, notează Mediafax. Proiectul de lege introduce însă proceduri pentru perioada de tranziție, pe măsură ce moneda este „eliminată treptat”, inclusiv posibilitatea ca magazinele să rotunjească valoarea tranzacțiilor în sus sau în jos la cei mai apropiați 5 cenți. Ca reper al dimensiunii circulației, Monetăria a declarat că a produs 3,2 miliarde de monede de un cent în 2024. Ce urmează Potrivit sursei, se așteaptă ca președintele Donald Trump să semneze proiectul de lege. El a scris anul trecut, într-o postare pe rețelele sociale, că SUA a produs moneda de 1 cent „mult prea mult timp”. [...]
O dronă rusească a avariat infrastructura unui punct de frontieră ucrainean la doar 2 km de Polonia , un incident care a declanșat alerte și evacuări temporare pe ambele părți ale graniței și a testat, din nou, procedurile de reacție rapidă ale autorităților poloneze, potrivit news.ro . Drona, descrisă ca având motor cu reacție, a lovit luni satul ucrainean Starovoitove, în regiunea Volînia, iar unda de șoc a exploziei a avariat clădirea punctului de control „situat la intrarea în terminal”, conform guvernatorului interimar Roman Romaniuk, citat de AFP. Oficialul a precizat că nu au fost semnalate imediat victime. Starovoitove este situat în apropierea punctului de trecere Iahodîn–Dorohusk, care leagă vestul Ucrainei de provincia poloneză Lublin. În urma incidentului, punctul de trecere a frontierei și un alt punct de control mai la sud au fost evacuate temporar. Alerte în estul Poloniei și mobilizare militară Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a transmis pe X că nu a existat o încălcare a spațiului aerian polonez și că sistemele de apărare aeriană și avioanele erau pregătite să reacționeze. În paralel, TVP World relatează că, luni după-amiază, locuitorilor din estul Poloniei li s-a cerut să se îndrepte spre adăposturi și să găsească un loc sigur, după ce drona a lovit teritoriul ucrainean la circa doi kilometri de graniță. Centrul de Securitate al Guvernului Poloniei (RCB) a trimis primele alerte în jurul orei 17:00, iar avertismentul a fost anulat aproximativ 20 de minute mai târziu, cu mesajul că „nu există nicio amenințare pe teritoriul Poloniei”. Ulterior, RCB a mai emis două alerte pentru provinciile Lublin și Podkarpackie (înainte de orele 19:00 și 21:00), ambele anulate după aproximativ 20 de minute; acestea nu au mai inclus instrucțiuni de adăpostire, potrivit TVP World. Ce se știe despre pagube și de ce contează Există informații divergente privind amploarea avariilor: mass-media ucraineană, citată de agenția poloneză de stat PAP, a relatat că infrastructura de frontieră a Ucrainei nu a fost avariată, însă ar fi fost lovită o clădire veche a terminalului. Imaginile surprinse la fața locului ar fi arătat o dronă căzută la sol în apropiere, care a explodat. Incidentul se înscrie într-o serie de atacuri rusești în apropierea frontierei polono-ucrainene, pe fondul războiului care durează de peste patru ani și jumătate, context în care Varșovia a mobilizat în repetate rânduri avioane militare din cauza unor presupuse drone și rachete rusești. În aceeași zi, Rusia a lansat și alte atacuri pe teritoriul Ucrainei, inclusiv asupra Academiei de Științe din Kiev, unde, potrivit oficialilor ucraineni citați în material, a murit cel puțin o persoană. În plus, news.ro notează că Rusia a lovit anterior și puncte de trecere a frontierei Ucrainei cu România (Orlivka–Isaccea) și cu Republica Moldova. [...]
Kievul a intrat din nou sub alertă de rachete balistice în noaptea de luni spre marți, la doar câteva ore după un val de atacuri rusești care a ucis două persoane și a rănit 26 în capitala Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Noile explozii au fost auzite în primele ore ale zilei de 29 septembrie, în timp ce apărarea antiaeriană a fost activată. Atacul reînnoit ar fi început în jurul orei 1:20 (ora Kievului), pe fondul avertizărilor privind lansări de rachete balistice din regiunea rusă Kursk. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis pe Telegram că „noi rachete balistice se îndreaptă spre Kiev”. Bilanțul atacurilor de luni: victime și infrastructură lovită În cursul zilei de 28 septembrie, Kievul a fost ținta mai multor valuri de lovituri, care au afectat mai multe districte. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a anunțat că două persoane au murit și 26 au fost rănite, inclusiv trei copii. Opt dintre răniți au fost spitalizați, iar unul se afla în stare gravă. Una dintre victime a fost raportată inițial după ce o dronă rusească a lovit o clădire nerezidențială aparținând Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, în centrul istoric al orașului. Ulterior, salvatorii au recuperat și al doilea corp din aceeași clădire, în timpul intervențiilor de urgență. Lovituri au fost semnalate în districtele Șevcenkivski, Obolonski, Solomianski, Darnîțki, Podilski și în alte zone ale capitalei. Printre țintele menționate se numără: o clădire cu șapte etaje care găzduiește o unitate medicală Dobrobut, unde au fost raportați șapte răniți (șase angajați); uzina farmaceutică Darnytsia; alte clădiri nerezidențiale și comerciale, unde au fost raportate incendii și pagube. Dimensiunea atacului cu drone și reacția autorităților ucrainene Forțele Aeriene ale Ucrainei au precizat că Rusia a lansat 124 de drone în atacurile de luni, inclusiv 86 de UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) cu propulsie cu reacție, și că 86 de ținte aeriene au fost distruse sau neutralizate. Președintele Volodîmîr Zelenski a condamnat loviturile și a cerut intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei, inclusiv asupra celor care finanțează și produc armament. „Fiecare atac terorist rusesc are ca rezultat victime care ar fi putut fi prevenite dacă presiunea asupra Rusiei ar fi devenit în sfârșit totală.” De ce contează Succesiunea rapidă dintre valurile de lovituri – drone pe parcursul zilei și un nou episod cu rachete balistice în noaptea următoare – indică o presiune operațională constantă asupra capitalei, cu efecte directe asupra infrastructurii civile și a activității economice urbane (unități medicale, clădiri de birouri și facilități industriale). Kyiv Post notează că, în timpul serii de luni, au continuat să fie raportate noi impacturi și incendii în mai multe zone ale orașului. [...]
Liderii europeni acuză Rusia că lovește deliberat infrastructură civilă și științifică după atacurile asupra Kievului care au avariat Academia Națională de Științe și o unitate medicală, potrivit Kyiv Post . Mesajele publice ale mai multor oficiali indică o presiune politică în creștere pentru întărirea sprijinului de apărare acordat Ucrainei și pentru menținerea cadrului de sancțiuni și izolare diplomatică a Moscovei. Atacurile rusești din 28 septembrie au ucis două persoane și au rănit 26, conform autorităților din Kiev. Printre țintele lovite s-au numărat clădirea Academiei, o companie farmaceutică și o facilitate medicală, iar pagube au fost raportate în mai multe districte ale capitalei. Reacția UE: „știința a devenit o țintă” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că lovitura arată că și comunitatea științifică a Ucrainei a ajuns să fie vizată. „Astăzi, știința a devenit o țintă pentru Rusia.” Ea a adăugat că Europa „lucrează mai mult ca niciodată” pentru a consolida apărarea Ucrainei și a transmis un mesaj de solidaritate cu victimele și echipele de salvare. Diplomați și lideri europeni: acuzații de încălcare a dreptului internațional Ambasada Franței în Ucraina a plasat atacul asupra Academiei în seria loviturilor asupra instituțiilor educaționale din Kiev și a susținut că Rusia „vizează civilii și cunoașterea”. Cancelarul Austriei, Christian Stocker, a menționat explicit lovirea unei clinici și a Academiei în centrul orașului și a calificat atacurile drept „îngrozitoare”, susținând că țintirea deliberată a civililor reprezintă o încălcare a dreptului internațional. Ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a afirmat că oamenii de știință și personalul ar trebui să poată lucra în siguranță și că instituțiile civile nu trebuie să fie ținte. Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a condamnat continuarea atacurilor asupra țintelor civile, pe care le-a descris ca fiind în „încălcare clară” a dreptului internațional umanitar. Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a condamnat atacurile asupra Kievului și altor orașe, avertizând și asupra loviturilor din apropierea frontierei cu Polonia și a rutelor folosite pentru asistența internațională, pe care le-a numit „un act nechibzuit de escaladare”. Ce s-a întâmplat la Academia de Științe și ce urmează Lovitura asupra Academiei a avut și o încărcătură simbolică, instituția fiind în centrul mediului științific și academic ucrainean. Atacul a provocat un incendiu și a declanșat o operațiune de salvare în interiorul clădirii; primele informații ale autorităților din Kiev indicau un deces și mai mulți răniți la acest punct. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că echipele de intervenție căutau persoane care ar putea fi încă prinse sub dărâmături și a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei, argumentând că loviturile vor continua dacă nu există un răspuns ferm din partea partenerilor internaționali. [...]
Retragerea completă a trupelor SUA din Irak schimbă direct ecuația de securitate și riscul operațional din regiune , într-un moment în care Bagdadul spune că va marca plecarea printr-o „Zi a independenței”, potrivit HotNews . Un oficial guvernamental irakian a declarat pentru DPA (informație preluată de Agerpres) că armata americană și-a încheiat complet retragerea din Irak, inclusiv forțele combatante și trupele de sprijin logistic. DPA notează însă că informația nu a fost confirmată oficial, deocamdată, de Washington. Conform Pentagonului, în ultimii ani în Irak mai erau desfășurați în jur de 2.500 de militari americani, staționați la Erbil (Kurdistanul irakian), la o bază din apropierea aeroportului din Bagdad și în Zona Verde, cartierul guvernamental din capitală. Retragerea a fost convenită de SUA și Irak în 2024 . Context: de la campania anti-ISIS la escaladarea regională Trupele americane din Irak au participat la campaniile împotriva organizației teroriste Stat Islamic (ISIS) , lansate în 2014 de SUA și țări aliate. Gruparea a fost declarată învinsă militar în Irak în 2017 și în Siria în 2019, dar celule ale Statului Islamic rămân active și continuă să întreprindă sau să revendice atacuri ocazionale. În același timp, sursa arată că situația de securitate din Irak s-a deteriorat din nou după declanșarea războiului americano-israelian împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. În ultimii ani, Washingtonul și Teheranul s-au confruntat repetat pe teritoriul Irakului, iar în contextul actualului conflict legat de Iran au avut loc sute de atacuri care au vizat instalații și trupe americane din Irak, precum și ținte aparținând forțelor kurde. Ce urmează: „Ziua independenței” și dosarul milițiilor DPA mai notează că este de așteptat ca Iranul și forțele aliniate cu el să salute retragerea trupelor americane. Irakul va organiza patru zile de sărbătoare oficiale începând de miercuri, când expiră oficial termenul-limită pentru retragerea americană. Evenimentul va fi celebrat drept „Ziua independenței”, iar instituțiile publice vor fi închise. În paralel, planul inițial prevedea ca milițiile puternice aliate cu Iranul să se dezarmeze și să fie integrate în aparatul de securitate al statului, în același timp cu retragerea SUA. Măsura anunțată de premierul Ali al-Saidi a fost însă amânată și ar urma să fie pusă în practică începând cu vara anului viitor. SUA și aliații lor au invadat Irakul în 2003 și l-au înlăturat de la putere pe Saddam Hussein. După retragerea din 2011, armata americană a revenit în 2014, la solicitarea guvernului irakian, pentru a lupta împotriva ISIS. [...]
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenskiy spune că Rusia ar putea primi încă 10.000 de militari nord-coreeni , într-un nou pas care ar adânci implicarea Phenianului în război și ar complica suplimentar calculele de securitate pentru regiune, potrivit Reuters . Zelenskiy a afirmat că pe teritoriul Rusiei se află deja „peste 8.000” de soldați nord-coreeni și că sunt în desfășurare pregătiri pentru dislocarea altor 10.000. El a invocat „date noi” și a spus, într-o postare pe X, că militarii „sunt selectați pentru instruire și dislocare ulterioară în Rusia”. Contextul estimărilor și miza operațională În august, Zelenskiy declara că până la 50.000 de soldați nord-coreeni ar putea fi trimiși să lupte de partea Rusiei și cerea Coreei de Sud sprijin pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei. Seulul a anunțat în iulie un pachet de ajutor de 100 milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei), care a exclus armele letale. Potrivit estimărilor ucrainene și sud-coreene citate de Reuters , Coreea de Nord a trimis din 2024 între 14.000 și 15.000 de militari pentru a sprijini Rusia, majoritatea fiind desfășurați în regiunea Kursk, pentru a ajuta la respingerea unei incursiuni ucrainene. Tensiuni Kiev–Seul pe tema prizonierilor Declarațiile lui Zelenskiy vin pe fondul unei dispute între Kiev și Seul, după ce liderul ucrainean a anunțat săptămâna trecută că Ucraina a transferat în Coreea de Sud doi soldați nord-coreeni capturați. Seulul și-a exprimat regretul, invocând un acord de confidențialitate privind transferul, și a protestat față de ceea ce a numit o declarație falsă a administrației prezidențiale ucrainene, care ar fi negat existența unui astfel de acord. Sprijin militar nord-coreean dincolo de trupe Reuters mai notează că Phenianul ar fi furnizat Rusiei milioane de proiectile de artilerie și mortar, precum și rachete balistice, sisteme de artilerie cu rază lungă și lansatoare multiple de rachete, potrivit evaluărilor ucrainene și independente. Informațiile privind noi dislocări rămân, în acest stadiu, la nivel de declarații și estimări prezentate de partea ucraineană, însă ele indică o posibilă creștere a sprijinului nord-coreean pentru efortul de război al Rusiei. [...]
