Potrivit unei anchete publicate de Telex.hu, autoritățile ungare au avut cunoștință de mai bine de doi ani de poluarea gravă și riscurile toxice din fabrica Samsung SDI de la Göd, dar nu au închis unitatea și au continuat să o susțină politic și financiar, deși investigațiile interne ale serviciilor de informații arătau clar că angajații erau expuși constant la substanțe cancerigene peste limita legală.

Un raport clasificat al Alkotmányvédelmi Hivatal (serviciul de protecție constituțională) și al Centrului Național de Informații, ajuns în primăvara lui 2023 pe masa guvernului, a dezvăluit că Samsung a ascuns rezultatele reale ale măsurătorilor interne privind nivelurile de contaminare din aer, iar în unele cazuri expunerea la pulberi de nichel, cobalt și mangan a depășit de peste 500 de ori limitele admise.

În ciuda acestor date alarmante, guvernul nu a oprit activitatea fabricii. Ministrul Rogán Antal, responsabil cu coordonarea serviciilor secrete și comunicarea guvernamentală, a avertizat colegii din executiv că expunerea publică a cazurilor de contaminare ar reprezenta „un risc politic inacceptabil” pentru Fidesz, mai ales în apropierea alegerilor locale. El a susținut suspendarea activității fabricii, dar s-a confruntat cu opoziția ministrului de externe Péter Szijjártó, aliat apropiat al conducerii Samsung, și a parlamentarului local Tuzson Bence, care au pledat pentru menținerea producției.

Raportul serviciilor de informații a confirmat că Samsung nu doar că nu a luat măsuri, dar a și manipulat comunicarea cu autoritățile și a subestimat gravitatea contaminării. În unele cazuri, în loc să remedieze problemele, managementul a mutat muncitorii cu valori crescute ale metalelor grele în alte secții, înlocuindu-i cu angajați noi care nu acumulaseră încă substanțe toxice.

În 2023, după ce presa independentă din Ungaria (în special Átlátszó) a început să publice documente oficiale și mărturii din interior, conducerea Samsung s-a temut de sancțiuni. Potrivit surselor Telex, panica a fost atât de mare încât au fost aduși ingineri din Coreea de Sud și au fost instalate filtre industriale de aer, aduse pe calea aerului, pentru a reduce nivelul de poluare în regim de urgență.

Cu toate acestea, guvernul a decis să acorde companiei în toamna anului 2025 un ajutor de stat de 133 de miliarde de forinți (peste 330 de milioane de euro), fără a mai include condiția inițială de creare a 1900 de noi locuri de muncă. Fabrica, aflată între timp pe pierdere și cu personal redus, a fost menținută în funcțiune, iar autorizațiile de mediu i-au fost reînnoite sau tolerate în ciuda suspendării temporare de către instanțe.

În paralel, campaniile de comunicare ale guvernului au încetat să mai folosească termenul „industrie de baterii”, preferând expresii precum „industrie verde” sau „industrie auto electrică”, în încercarea de a reduce impactul negativ asupra opiniei publice, în condițiile în care sondajele arătau o opoziție largă față de aceste fabrici.

Cazul Samsung Göd devine astfel emblematic pentru modul în care interesele economice, loialitatea politică și lipsa de transparență pot eclipsa siguranța publică și protecția muncitorilor, într-o țară unde autoritățile se feresc să se confrunte cu marii investitori străini, chiar și în fața riscurilor pentru sănătate publică.