Știri
Știri din categoria Externe
Potrivit unei anchete publicate de Telex.hu, autoritățile ungare au avut cunoștință de mai bine de doi ani de poluarea gravă și riscurile toxice din fabrica Samsung SDI de la Göd, dar nu au închis unitatea și au continuat să o susțină politic și financiar, deși investigațiile interne ale serviciilor de informații arătau clar că angajații erau expuși constant la substanțe cancerigene peste limita legală.
Un raport clasificat al Alkotmányvédelmi Hivatal (serviciul de protecție constituțională) și al Centrului Național de Informații, ajuns în primăvara lui 2023 pe masa guvernului, a dezvăluit că Samsung a ascuns rezultatele reale ale măsurătorilor interne privind nivelurile de contaminare din aer, iar în unele cazuri expunerea la pulberi de nichel, cobalt și mangan a depășit de peste 500 de ori limitele admise.
În ciuda acestor date alarmante, guvernul nu a oprit activitatea fabricii. Ministrul Rogán Antal, responsabil cu coordonarea serviciilor secrete și comunicarea guvernamentală, a avertizat colegii din executiv că expunerea publică a cazurilor de contaminare ar reprezenta „un risc politic inacceptabil” pentru Fidesz, mai ales în apropierea alegerilor locale. El a susținut suspendarea activității fabricii, dar s-a confruntat cu opoziția ministrului de externe Péter Szijjártó, aliat apropiat al conducerii Samsung, și a parlamentarului local Tuzson Bence, care au pledat pentru menținerea producției.
Raportul serviciilor de informații a confirmat că Samsung nu doar că nu a luat măsuri, dar a și manipulat comunicarea cu autoritățile și a subestimat gravitatea contaminării. În unele cazuri, în loc să remedieze problemele, managementul a mutat muncitorii cu valori crescute ale metalelor grele în alte secții, înlocuindu-i cu angajați noi care nu acumulaseră încă substanțe toxice.
În 2023, după ce presa independentă din Ungaria (în special Átlátszó) a început să publice documente oficiale și mărturii din interior, conducerea Samsung s-a temut de sancțiuni. Potrivit surselor Telex, panica a fost atât de mare încât au fost aduși ingineri din Coreea de Sud și au fost instalate filtre industriale de aer, aduse pe calea aerului, pentru a reduce nivelul de poluare în regim de urgență.
Cu toate acestea, guvernul a decis să acorde companiei în toamna anului 2025 un ajutor de stat de 133 de miliarde de forinți (peste 330 de milioane de euro), fără a mai include condiția inițială de creare a 1900 de noi locuri de muncă. Fabrica, aflată între timp pe pierdere și cu personal redus, a fost menținută în funcțiune, iar autorizațiile de mediu i-au fost reînnoite sau tolerate în ciuda suspendării temporare de către instanțe.
În paralel, campaniile de comunicare ale guvernului au încetat să mai folosească termenul „industrie de baterii”, preferând expresii precum „industrie verde” sau „industrie auto electrică”, în încercarea de a reduce impactul negativ asupra opiniei publice, în condițiile în care sondajele arătau o opoziție largă față de aceste fabrici.
Cazul Samsung Göd devine astfel emblematic pentru modul în care interesele economice, loialitatea politică și lipsa de transparență pot eclipsa siguranța publică și protecția muncitorilor, într-o țară unde autoritățile se feresc să se confrunte cu marii investitori străini, chiar și în fața riscurilor pentru sănătate publică.
Recomandate
Turneul lui Wang Yi în Nordul Europei testează spațiul de dialog China–UE în condițiile în care Beijingul încearcă să-și consolideze relațiile bilaterale cu state europene considerate influente în dosarele de securitate și cooperare regională, potrivit Mediafax . Șeful diplomației chineze, Wang Yi, va efectua în perioada 2–8 iulie o vizită oficială în Danemarca, Suedia, Finlanda și Norvegia, unde va avea discuții cu omologii săi. Informația a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, iar Mediafax notează că Reuters a relatat despre acest anunț. Potrivit Beijingului, turneul este parte a eforturilor de consolidare a dialogului politic și a cooperării bilaterale cu statele nordice. În acest cadru, vizitele sunt prezentate ca un demers de întărire a relațiilor dintre China și aceste țări. De ce contează: agenda de discuții cu patru capitale nordice, într-un interval scurt, indică o miză de coordonare diplomatică accelerată, cu potențial de a influența tonul relațiilor China–Europa pe termen scurt, chiar dacă sursa nu oferă detalii despre temele concrete care vor fi abordate sau despre rezultate așteptate. [...]
Polonia condiționează sprijinul militar de transferul de tehnologie pentru drone , după ce Varșovia acuză Kievul că s-a retras dintr-o înțelegere „MiG-uri contra drone”, potrivit HotNews . Mesajul are un impact operațional direct: livrările suplimentare de avioane MiG-29 către Ucraina sunt blocate, iar cooperarea bilaterală pe zona dronelor este pusă sub semnul întrebării. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat într-un interviu pentru Polsat News, citat de Kyiv Independent , că Polonia a propus un schimb pe care îl consideră „echitabil”: avioane MiG în schimbul tehnologiei și capabilităților ucrainene în domeniul dronelor. Potrivit acestuia, Ucraina ar fi acceptat inițial, dar nu ar fi respectat angajamentul. „Ucrainenii au acceptat inițial propunerea, dar nu și-au respectat angajamentul, așa că nu mai există avioane MiG pentru Ucraina, deoarece nu există drone sau capacități de drone pentru Polonia.” Ce se întâmplă cu transferul de MiG-29 Guvernul polonez anunțase în ianuarie că a aprobat transferul a până la nouă avioane MiG-29 către Ucraina, pe măsură ce Polonia scoate din uz aeronavele din era sovietică și trece la avioane americane F-16 și F-35. La începutul lunii iunie, oficiali polonezi au spus însă că transferul a fost amânat, pe fondul negocierilor nerezolvate privind transferul de tehnologie militară ucraineană către Polonia. Polonia a mai livrat Ucrainei 14 avioane MiG-29 în primăvara lui 2023, fiind prima țară care a furnizat Kievului avioane de luptă după invazia pe scară largă declanșată de Rusia în 2022. Miza: accesul Poloniei la expertiza ucraineană în drone Declarațiile ministrului polonez vin în contextul în care premierul Donald Tusk spusese în aprilie că Ucraina a acceptat să împărtășească expertiza sa pentru a ajuta armata poloneză să construiască o flotă modernă de drone. Kosiniak-Kamysz a insistat că Ucraina are atât capabilități avansate, cât și experiență operațională relevantă, dar a susținut că partea ucraineană „s-a retras” ulterior din acorduri. Ucraina nu a comentat public afirmațiile ministrului polonez, potrivit informațiilor din articol. Context: relație bilaterală în tensiune Episodul se suprapune peste o deteriorare mai amplă a relațiilor polono-ucrainene, alimentată de dispute politice și simbolice. În acest context, Donald Tusk a avertizat că escaladarea conflictului dintre Varșovia și Kiev este o „greșeală strategică” care poate afecta ambele țări și că singurul beneficiar ar fi Rusia. [...]
Vladimir Zelenski susține că Rusia își amână repetat obiectivul de a cuceri complet Donbasul , iar termenul-limită ar fi fost mutat de 15 ori de la începutul invaziei pe scară largă, potrivit Meduza . Mesajul are o miză operațională: indică faptul că planificarea militară și politică a Moscovei ar fi constrânsă să-și recalibreze constant țintele și calendarul. Într-un discurs de seară, președintele Ucrainei a afirmat că „conducerea politică” a Rusiei, care „bâzâie” (în sensul de „delirează”) despre Donbas, a tot mutat termenele pentru „capturarea completă” a regiunii. Termenele invocate pentru 2026: 31 martie, 1 septembrie, 31 decembrie Zelenski a spus că, doar în acest an, autoritățile ruse ar fi schimbat din nou data-țintă pentru cucerirea regiunii Donețk: inițial: până la 31 martie 2026 ; apoi: până la 1 septembrie 2026 ; în prezent: termen „final” până la 31 decembrie 2026 . El a adăugat că, dacă Rusia nu încheie războiul, și acest termen va trebui amânat. Mesaj către societatea rusă și apel la „obstacole” pentru continuarea războiului În același discurs, Zelenski a susținut că, dacă Vladimir Putin „vrea să mai pună încă un milion de soldați” pentru a continua luptele, ar trebui ca rușii care „încă nu au fost mobilizați” să se gândească „ce îi așteaptă”. Liderul ucrainean a afirmat că Ucraina a făcut „toate propunerile” pentru a încheia războiul, dar că Rusia „refuză de fiecare dată”. Zelenski a mai spus că, „cu o zi înainte”, din partea Rusiei s-ar fi auzit „o dorință clară de a lupta”, concluzionând că ar trebui create „cât mai multe obstacole” pentru dorința de a continua războiul. Context: referire probabilă la declarațiile lui Putin despre o propunere de pace Potrivit relatării, Zelenski s-ar fi referit probabil la declarațiile lui Vladimir Putin dintr-un „interviu” acordat propagandistului Pavel Zarubin. Putin ar fi spus că Ucraina a venit cu o nouă propunere de pace, care ar presupune ca ambele părți să înceteze loviturile în adâncimea teritoriilor. Kremlinul ar fi respins această propunere. [...]
Condamnarea la 30 de ani și despăgubirile de 889 milioane de dolari ridică miza pentru frauda transfrontalieră cu investitori de retail , într-un dosar în care pierderile reclamate ajung la „sute de milioane de dolari” și vizează peste 1.000 de persoane, potrivit Mediafax , care citează Associated Press (AP). Guo Wengui , magnat chinez autoexilat și stabilit în SUA, a fost condamnat luni la 30 de ani de închisoare de judecătoarea Analisa Torres , într-o sală de judecată din Manhattan. Instanța a reținut că frauda a produs pierderi de sute de milioane de dolari pentru peste 1.000 de persoane din întreaga lume. Judecătoarea a spus că Guo „a profitat de cei care doreau să aducă democrația în China”, luându-le banii pentru a trăi în lux. Totodată, instanța i-a ordonat să plătească despăgubiri în valoare de 889 de milioane de dolari (aprox. 4,1 miliarde lei). Ce a reținut instanța despre mecanismul fraudei Procurorii au descris o schemă desfășurată între 2018 și 2023, care ar fi vizat „mii de investitori” și ar fi inclus tranzacții fictive, folosite pentru a finanța un stil de viață fastuos. Guo a fost condamnat pentru nouă dintre cele 12 acuzații penale, în urma unui proces de șapte săptămâni. În motivarea cererii de pedeapsă, procurorii au cerut cel puțin 30 de ani de închisoare, susținând că frauda a „distrus sute de vieți” și a lăsat în urmă victime și familii „devastate din punct de vedere financiar, emoțional și psihologic”. Reacții în sala de judecată și context politic Înainte de pronunțarea sentinței, Guo a protestat față de tratamentul din detenție și a spus că a fost dus la spital în dimineața aceleiași zile. El a contestat descrierea procurorului, care l-ar fi prezentat drept un simulant. Un martor-victimă, Wei Chen, a declarat instanței că frauda „i-a distrus viața” și pe cea a familiei sale. La ieșirea din sală, susținătorii l-au aplaudat. Mediafax mai notează că, înainte de arestarea și detenția fără cauțiune de acum trei ani, Guo a fost apropiat de strategul politic conservator Steve Bannon, cu care a anunțat în 2020 o inițiativă comună de răsturnare a guvernului chinez. În China, autoritățile l-au acuzat de viol, răpire, mită și alte infracțiuni, acuzații pe care Guo le-a descris ca fiind false. [...]
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te , le-a cerut cadeților militari să reziste spionajului și infiltrării chineze , într-un mesaj care pune accent pe riscul operațional pentru forțele armate și pe nevoia de disciplină internă în fața intensificării activităților de informații ale Beijingului, potrivit Reuters . Lai a vorbit la ceremonia de absolvire de la Fu Hsing Kang College , o instituție înființată în perioada Războiului Rece pentru a pregăti ofițeri împotriva „pericolelor comunismului”. În discurs, el a legat „onoarea” militarului de loialitate și a cerut viitorilor ofițeri să nu „cedeze” în fața activităților de spionaj ale Chinei. „În fața diferitelor amenințări și provocări, precum și a activităților Chinei de infiltrare, divizare, sabotaj și spionaj care vizează forțele noastre armate, vă cer tuturor să vă formați o conștiință clară despre cine este prieten și cine este dușman.” De ce contează: presiune pe securitatea internă a armatei Taiwan și China se spionează de mult timp, însă autoritățile taiwaneze au raportat o creștere a cazurilor de spionaj chinez, în special în rândul armatei, notează Reuters . În acest context, apelul lui Lai vizează direct vulnerabilitățile interne: recrutarea de surse, influențarea personalului și colectarea de informații sensibile. China consideră Taiwanul drept propriul teritoriu și nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce insula sub controlul său, iar armata chineză operează zilnic în jurul Taiwanului, potrivit aceleiași surse. Mesaj politic: „nu sunt subordonate una alteia” Lai le-a cerut absolvenților să se opună comunismului, să se ferească de infiltrare și să „susțină ferm” democrația și libertatea. Totodată, el a insistat asupra poziției Taipeiului că Republica China (numele oficial al Taiwanului) și Republica Populară Chineză „nu sunt subordonate una alteia”. La ceremonie au participat și ambasadorii Belize, Guatemala și Paraguay — state care păstrează relații diplomatice oficiale cu Taiwan — precum și reprezentantul de facto al Iordaniei, țară care nu recunoaște Taiwanul, conform Reuters. [...]
Europenii se tem că Rusia ar putea „testa” NATO înainte ca reînarmarea să producă efecte , pe fondul evaluărilor că dificultățile Moscovei în războiul din Ucraina ar putea împinge Kremlinul spre o „fugă înainte”, potrivit Le Figaro . Analiza publicației pornește de la ideea că, la peste patru ani de la invazia Ucrainei, armata rusă „nu și-a atins obiectivele”, iar Ucraina „preia chiar inițiativa”. Cu toate acestea, Moscova „nu și-a pierdut agresivitatea”, iar o parte dintre analiștii care considerau improbabilă invazia din 2022 ar fi devenit mai prudenți în privința scenariilor de securitate pentru Europa. În acest context, un diplomat citat de Le Figaro spune că în capitalele europene există temerea că Vladimir Putin ar putea încerca să justifice logica de război în care s-a „închis” printr-o escaladare. Publicația notează că dificultățile liderului de la Kremlin l-ar putea face „mai înclinat să testeze NATO”, iar Rusia „nu va avea bunul-simț să aștepte până vom fi pregătiți”. De ce contează pentru Europa: risc de presiune operațională pe flancul estic Miza, în lectura Le Figaro, este că o eventuală „testare” a Alianței ar putea apărea într-un moment în care europenii încă își ajustează capacitățile de apărare și încearcă să își reducă vulnerabilitățile. Publicația subliniază că, „de la început”, Europa și NATO ar fi o obsesie pentru președintele rus, iar slăbirea lor ar reprezenta „obiectivul său ultim”. Articolul nu oferă detalii concrete despre un scenariu specific sau un calendar al unei posibile escaladări; avertismentul este formulat ca evaluare de risc, pe baza discuțiilor și percepțiilor din mediile diplomatice și militare occidentale citate de publicație. [...]
