Știri
Știri din categoria Externe
Potrivit unei anchete publicate de Telex, autoritățile ungare ar fi fost la curent cu nivelul periculos de poluare din fabrica Samsung SDI din Göd, însă au decis să nu suspende activitatea acesteia, în ciuda rapoartelor interne și a investigațiilor serviciilor secrete.
În centrul scandalului se află utilizarea unor substanțe chimice toxice în procesul de producție a bateriilor pentru vehicule electrice. În documentele ajunse în presă se arată că au fost depistate depășiri de până la 510 de ori ale limitelor legale în concentrația unor substanțe cancerigene – cum ar fi pulberile de nichel-cobalt-mangan – în aerul din fabrică. Situația a dus la contaminarea mediului de lucru și a expus lucrătorii la riscuri grave pentru sănătate.
Mai mult, investigațiile arată că unele măsurători au fost ascunse sau necomunicate integral autorităților de control, iar compania nu ar fi gestionat corespunzător problemele de mediu. Un caz concret a vizat un angajat ucrainean la care s-au înregistrat cele mai mari depășiri.
Scandalul a ajuns până la nivel guvernamental. Conform surselor Telex, Ministerul Cabinetului Primului Ministru, condus de Antal Rogán, a solicitat suspendarea activității fabricii, calificând situația drept un risc politic major pentru guvernul condus de Viktor Orbán. Totuși, această poziție nu a fost susținută de alți membri ai executivului.
Printre susținătorii continuării activității fabricii s-au aflat ministrul de externe Péter Szijjártó, cunoscut pentru relațiile apropiate cu Samsung, și Tuzson Bence, parlamentar din circumscripția Göd, care între timp a devenit ministru. În urma dezbaterilor interne, s-a decis să se acorde un termen pentru remedierea problemelor, nu suspendarea activității.
În paralel, Samsung a demarat intern un plan de urgență, trimițând specialiști sud-coreeni la Göd și achiziționând filtre industriale de aer pentru a reduce contaminarea. În ciuda acestor măsuri, în 2024 au fost înregistrate noi depășiri ale valorilor limită.
Cu toate acestea, în toamna lui 2025, guvernul maghiar a decis să acorde un sprijin nerambursabil de 133 de miliarde de forinți (peste 330 milioane de euro) companiei Samsung, în ciuda faptului că uzina se confrunta cu pierderi financiare și concedia din personal. Condiția inițială – crearea a 1.900 de locuri de muncă – a fost ulterior eliminată din acord.
Recomandate
O campanie de donații pentru un fost polițist ungar a depășit 500.000 de euro , potrivit HotNews.ro , care citează publicația 24.hu. Beneficiarul este Bence Szabó, concediat și anchetat după ce a făcut publice acuzații privind încercări ale autorităților de a spiona opoziția. Campania a fost inițiată chiar de Szabó, acuzat de abuz în serviciu. El susține că Oficiul pentru Apărarea Constituției din Ungaria ar fi încercat să compromită sistemul informatic al partidului de opoziție Tisza, folosind drept acoperire o anchetă falsă derulată de Biroul Național de Investigații al Poliției de Intervenție Rapidă (KR NNI). În urma dezvăluirilor, fostului polițist i-a fost percheziționat domiciliul, și-a pierdut locul de muncă, iar ancheta este în continuare în desfășurare. „Într-un sistem ideal, nu aș fi în situația asta. Dar dacă am ajuns aici, înseamnă că acest sistem nu este ideal”, a declarat Szabó. Conform comunicatului campaniei de strângere de fonduri, Szabó nu mai are venituri, în timp ce obligațiile financiare anterioare au devenit imediat scadente, iar costurile cu avocații cresc. Într-un interviu acordat vineri publicației Partizanul, el a spus că acuzațiile formulate împotriva sa l-au afectat atât fizic, cât și psihic, după ce a făcut publice detalii despre acțiunile Oficiului pentru Apărarea Constituției împotriva Partidului Tisza. Cazul se suprapune peste acuzațiile mai largi ale opoziției ungare privind presiuni și atacuri informatice: anul trecut, Tisza a susținut că este ținta unor atacuri cibernetice „susținute în mod clar de serviciile ruse”. HotNews.ro mai notează că Szabó nu este singurul critic al guvernului Orban aflat sub anchetă, menționând și punerea sub acuzare pentru spionaj a unui jurnalist care a relatat despre legături între ministrul de Externe de la Budapesta și Moscova. [...]
Pakistanul se oferă să găzduiască discuții între SUA și Iran , într-un moment tensionat în Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut de ministrul de externe Ishaq Dar, care a precizat că întâlnirile ar putea avea loc „în zilele următoare”, fără a clarifica dacă acestea vor fi directe sau intermediate. Inițiativa vine pe fondul unui conflict regional care durează de aproximativ o lună și care a determinat mobilizarea diplomatică a mai multor state. În capitala Pakistanului, Islamabad, au avut deja loc consultări între oficiali de rang înalt din Turcia, Egipt și Arabia Saudită, axate pe identificarea unor soluții pentru detensionarea situației. Ministrul pakistanez a subliniat că atât Washingtonul, cât și Teheranul și-au exprimat încrederea în rolul de mediator al Pakistanului. Sprijinul pentru această inițiativă a fost confirmat și de miniștrii de externe ai celor trei state implicate în discuțiile de la Islamabad, care urmează să se reunească din nou luni pentru continuarea negocierilor. De ce Pakistanul? Pakistanul încearcă să se poziționeze ca un actor de echilibru în regiune, având relații funcționale cu ambele părți: relații strategice cu SUA, în special în domeniul securității; legături stabile cu Iranul, inclusiv pe plan economic și regional. Oficialii pakistanezi au indicat că această inițiativă publică este rezultatul unor săptămâni de negocieri discrete, desfășurate în culise, ceea ce sugerează un efort diplomatic mai amplu decât cel anunțat oficial. Ce urmează Deocamdată, nu există reacții oficiale din partea Statelor Unite sau Iranului privind participarea concretă la aceste discuții. Totuși, contextul tensionat și implicarea mai multor actori regionali indică o posibilă deschidere către dialog, chiar dacă formatul și rezultatele rămân incerte. În lipsa unor detalii suplimentare, anunțul Pakistanului marchează mai degrabă începutul unui posibil proces diplomatic decât o soluție imediată, într-un conflict care continuă să genereze instabilitate în regiune. [...]
Benjamin Netanyahu a ordonat armatei să extindă „zona de securitate” din sudul Libanului. Decizia vine în contextul operațiunilor desfășurate de forțele israeliene împotriva Hezbollah în apropierea frontierei. Într-un mesaj video transmis duminică de la comandamentul nord, premierul israelian a spus că măsura urmărește reducerea riscurilor la graniță, inclusiv a atacurilor cu rachete antitanc. Extinderea „zonei de securitate” este prezentată de Netanyahu drept un pas pentru a împiedica o posibilă incursiune și pentru a împinge amenințările la distanță de frontieră. „În Liban, tocmai am ordonat extinderea suplimentară a zonei de securitate existente pentru a neutraliza definitiv amenințarea invaziei și a îndepărta de frontieră tirul de rachete antitanc”, a spus Netanyahu duminică, într-un mesaj video de la comandamentul nord. Tot duminică, Ministerul libanez al Sănătății a anunțat că loviturile israeliene au ucis 1.238 de persoane, dintre care 124 de copii, începând din 2 martie. Instituția a precizat că, doar sâmbătă și duminică, au fost ucise 49 de persoane. Potrivit autorităților libaneze, printre victimele din ultimele două zile s-au aflat zece membri ai echipelor de salvare și trei jurnaliști. În același timp, peste un milion de oameni s-au refugiat din cauza bombardamentelor și a ordinelor de evacuare emise de armata israeliană, mai notează AGERPRES. [...]
Un analist spune că Donald Trump caută un acord cu Iranul pentru a evita o umilire , pe fondul escaladării militare din Golf, potrivit Știrile ProTV . Statele Unite au adus în regiune mii de militari și o navă amfibie modernă, USS Tripoli, care a ajuns în Marea Arabiei cu 2.500 de pușcași marini la bord. În plus, alți 1.000 de militari americani au sosit în Orientul Mijlociu, iar jurnaliști americani susțin că Pentagonul pregătește planuri pentru raiduri terestre în Iran. „Trump vrea un acord cu Iranul, dar nu știe cum să-l obțină. Tot spune că iranienii sunt disperați. Eu cred că el este disperat după un acord care să nu-l arate umilit. Cred că presiunea este pe umerii președintelui Trump pentru a găsi o cale de a ieși din război. E o presiune tot mai mare din partea piețelor și a susținătorilor săi americani. Și cred că dacă va trimite trupe în Iran va adânci criza în care se află.” Teheranul a transmis avertismente publice în cazul unei operațiuni la sol. Președintele parlamentului iranian a spus că „soldații americani vor fi întâmpinați cu foc” dacă vor intra pe teritoriul Iranului, iar un purtător de cuvânt al armatei iraniene, Ebrahim Zolfaghari, a amenințat cu „capturarea umilitoare” și „dispariția agresorilor” în cazul unei acțiuni militare. În paralel, tensiunile regionale rămân ridicate: Israelul a anunțat interceptarea unei a doua rachete balistice lansate din Yemen și a transmis că este pregătit pentru un război pe mai multe fronturi. Pe ruta Mării Roșii și a strâmtorii Bab al-Mandeb persistă riscuri pentru transportul maritim, iar organismul de securitate maritimă al Uniunii Europene a avertizat navele să evite apele teritoriale yemenite din cauza posibilității unor atacuri. [...]
Un nou val de lovituri iraniene a vizat duminică Israelul , potrivit HotNews.ro , care relatează că autoritățile israeliene au confirmat lovirea unei platforme industriale de „resturi de rachetă”. Gărzile Revoluționare din Iran au anunțat atacurile și au susținut că au fost lansate în memoria a trei jurnaliști uciși sâmbătă în Liban de armata israeliană, transmite BBC. Între timp, presa israeliană a difuzat imagini dintr-un complex industrial din deșertul Neghev, la sud de orașul Beersheba, unde se vede un incendiu de proporții. Armata israeliană a precizat că incendiul a fost provocat de impactul unor resturi de rachetă, iar serviciile de urgență au declarat în zonă un „incident cu materiale periculoase”, cerând muncitorilor să evacueze aria expusă și să se adăpostească în „structuri protejate”. Conform Reuters, zona afectată aparține companiei ADAMA, specializată în producția de pesticide. În același timp, Iranul ar fi atacat și o bază militară din Kuweit, unde au fost răniți 10 militari; autoritățile kuweitiene au anunțat că, în ultimele 24 de ore, țara a fost vizată de 14 rachete balistice și 12 drone. În paralel, au continuat atacurile și asupra Iranului, fiind lovit sediul din Teheran al postului de știri qatarez Al Araby. Postul a condamnat atacul, afirmând că a vizat jurnaliști și că acest lucru contravine dreptului internațional; potrivit Semilunii Roșii iraniene, zece persoane au fost rănite, iar deocamdată nu este cunoscut dacă atacul a fost american sau israelian. [...]
Bloggerul pro-Kremlin Maxim Kalașnikov avertizează asupra unei crize iminente în Rusia , potrivit Adevărul , care citează Dialog. Într-o postare publicată pe 29 martie, Kalașnikov susține că presiunile economice, dificultățile de pe front și evoluțiile geopolitice se cumulează într-o „furtună perfectă”, cu riscul unor evenimente comparabile cu cele din februarie 1917. În evaluarea sa, bloggerul afirmă că mediul de afaceri din zona materiilor prime ar fi tot mai tensionat, pe fondul solicitărilor de „contribuții voluntare” pentru „SVO” (abreviere folosită în Rusia pentru „operațiunea militară specială”, adică războiul din Ucraina). El mai spune că, în paralel, nemulțumirea socială crește, inclusiv din cauza restricțiilor legate de Telegram și internet. „Suntem în pragul unor evenimente dramatice”, scrie Kalașnikov, anticipând greve masive în industriile metalurgice și miniere, afectate grav de criză. Pe plan extern și politic, Kalașnikov invocă ceea ce numește un eșec geopolitic al Kremlinului, menționând posibilitatea ca aliatul Viktor Orbán să piardă în Ungaria și o scădere accelerată a ratingurilor electorale ale liderilor ruși. În același timp, el apreciază că situația de pe front rămâne nefavorabilă, iar negocierile de pace mediate de SUA sunt blocate; în această logică, chiar și un nou val de mobilizare nu ar schimba semnificativ datele problemei. Textul reia și un context istoric despre Revoluția din Februarie 1917 , care a dus la abdicarea țarului Nicolae al II-lea și la prăbușirea autocrației țariste, pe fondul nemulțumirii populației, penuriei alimentare și costurilor războiului. Conform relatării, Kalașnikov vede paralele între 1917 și prezent, argumentând că erodarea sprijinului pentru conducere, presiunea economică și oboseala socială pot alimenta o instabilitate politică majoră, cu efecte asupra structurii puterii în Federația Rusă în forma actuală. [...]
