Știri
Știri din categoria Externe

Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării credibilitatea Premiului Nobel pentru Pace, susținând că deciziile Comitetului Nobel ar fi motivate politic, într-un mesaj care alimentează disputa de legitimitate în jurul unor distincții cu greutate simbolică internațională, potrivit Digi24.
Declarațiile au fost făcute la finalul participării lui Putin la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), desfășurat în orașul chinez Shenzhen, în cadrul unei conferințe de presă. Liderul de la Kremlin a spus că nu știe „dacă actualul Premiu Nobel pentru Pace mai are vreo valoare” și a invocat „cazuri” în care acordarea ar fi fost influențată de „considerente politice”.
În contrapondere, Putin a prezentat sistemul de premiere din Rusia ca fiind decis de un „comitet reprezentativ, alcătuit din persoane respectate”, care ar lua „decizii neutre” pe teme legate de pace, securitate internațională și activitate umanitară.
Tot în acest context, președintele rus a amintit că, „inițial”, Comitetul Nobel ar fi folosit bani câștigați de Alfred Nobel din afaceri în Rusia.
Potrivit aceleiași surse, Putin a reluat tema după ce Donald Trump nu a primit distincția. Articolul menționează și un episod din 2025, când, după acordarea Premiului Nobel pentru Pace Mariei Corina Machado, Putin a criticat comitetul pentru că ar fi recompensat în trecut persoane care „nu au făcut nimic pentru pace” și a evidențiat eforturile de „pacificare” ale omologului său american.
La rândul său, Trump s-a plâns recent că nici el, nici Statele Unite nu au primit Premiul Nobel pentru Pace, acordat în acest an lui Navi Pillay, juristă cunoscută pentru activitatea în apărarea drepturilor omului. Într-o postare pe Truth Social, Trump a enumerat o serie de realizări pe care le atribuie politicii sale externe, inclusiv afirmația că ar fi pus capăt la opt războaie și că ar fi contribuit la recuperarea ostaticilor israelieni, inclusiv „ultimii 28”, atât în viață, cât și decedați.
Recomandate

Rusia încearcă să aducă Europa la masa negocierilor, dar în condiții stabilite la Moscova , după ce Washingtonul ar fi presat „destul de insistent” pentru includerea europenilor în discuțiile privind pacea în Ucraina, potrivit Digi24 . Președintele Vladimir Putin a declarat, în China, că Rusia a propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova pentru a-și „clarifica poziția” înainte de stabilirea formatului viitoarelor discuții. Mesajul vine în contextul în care negocierile s-au desfășurat până acum în principal între Moscova, Washington și Kiev, fără progrese semnificative. Miza: includerea Europei, dar cu „filtru” înainte de formatul negocierilor Putin a argumentat că nu are sens discutarea problemelor de securitate europeană fără participarea europenilor, însă a condiționat implicarea acestora de o etapă preliminară, la Moscova, pentru a stabili ce poziție au și „ce vor aduce” la discuții. „Nu ne opunem (participării europene), dar trebuie să înțelegem ce va aduce Europa la aceste discuții.” „Prin canale diplomatice, am propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova, pentru a putea stabili care este poziția lor. După aceea, vom decide în ce format vom continua dialogul cu Ucraina”. În relatarea Digi24, informațiile sunt atribuite agenției Reuters , care notează și că Putin a făcut aceste declarații după un summit în China cu președinții chinez și american. Context: discuții reluate după nouă luni, cu rezultate limitate Sursa arată că oficiali ruși, ucraineni și americani au avut discuții la Abu Dhabi săptămâna trecută, pentru prima dată în ultimele nouă luni. Părțile au convenit asupra unui schimb important de prizonieri, însă nu au existat „prea multe alte progrese concrete”. Implicarea europeană ar reprezenta, în această logică, o nouă etapă în eforturile de a opri conflictul care durează de aproape cinci ani și care a rezistat încercărilor președintelui american Donald Trump de a obține un acord de pace. Ce urmează: presiune diplomatică în paralel cu reuniunile europene În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , s-a aflat joi la Berlin la un summit al „Coaliției de Voință ”, găzduit de liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii. Întâlnirea a avut loc la scurt timp după discuțiile trilaterale din China dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, menționează Digi24. [...]

Trump spune că un acord trilateral de limitare a armelor nucleare rămâne greu de negociat , ceea ce prelungește incertitudinea de reglementare și de securitate în jurul controlului armamentelor, cu efecte indirecte asupra stabilității geopolitice. Potrivit Digi24 , președintele SUA a declarat, după discuții cu Xi Jinping și Vladimir Putin, că va continua să încerce, dar că un acord comun este „foarte dificil de realizat”. Într-o discuție telefonică cu Reuters, Trump a spus că îi place „conceptul” limitării armelor nucleare, însă negocierile sunt complicate, inclusiv din cauza diferențelor mari dintre arsenale și a dificultății politice de a accepta reduceri semnificative. De ce e greu: diferențe mari de arsenale și reticența Chinei Una dintre prioritățile vizitei lui Trump a fost lansarea unor discuții trilaterale privind controlul armelor nucleare, un subiect pe care China ar ezita să îl abordeze, în contextul în care își intensifică eforturile de înarmare nucleară pentru a reduce decalajul față de SUA și Rusia. Digi24 citează estimări ale Bulletin of the Atomic Scientists, potrivit cărora, în 2023, China ar fi avut aproximativ 410 focoase nucleare, față de circa 3.708 ale Statelor Unite. O evaluare ulterioară a aceleiași organizații a estimat arsenalul Rusiei la aproximativ 5.420 de focoase, în martie 2026. În paralel, Pentagonul estimează că până în 2030 China ar urma să depășească pragul de 1.000 de focoase operaționale. Mesajul lui Trump: acord de principiu, dar cost politic mare Trump a afirmat că Xi ar fi de acord cu ideea, însă a descris drept dificil, inclusiv „din punct de vedere psihologic”, ca o țară să accepte reduceri majore ale arsenalului. El a spus că va continua să ridice subiectul „pentru că ar trebui făcut”, chiar dacă este greu de obținut un rezultat concret. În declarația comună de după discuții, cei trei lideri au reiterat că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată” și au convenit să poarte un dialog privind reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării armelor nucleare. Contextul și detaliile discuțiilor sunt relatate de Reuters, preluat de Digi24. [...]

Amenințarea cu represalii rusești după loviturile asupra podului din Crimeea ridică riscul unei noi escaladări militare într-un punct-cheie de infrastructură și simbol pentru Kremlin, potrivit Mediafax . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat joi că Moscova va răspunde atacurilor ucrainene asupra podului care leagă teritoriul rus de peninsula Crimeea, promițând represalii „chiar mai dureroase decât cele aplicate de regimul de la Kiev podului”, relatează Le Figaro, citat de Mediafax. Podul a fost lovit de trei ori în această săptămână, conform informațiilor din articol. Podul din Crimeea, țintă cu miză strategică și simbolică Podul care conectează Rusia de Crimeea – anexată de Moscova în 2014 – este descris ca o infrastructură „extrem de simbolică” pentru Kremlin. Atacurile repetate asupra acestui obiectiv cresc presiunea pentru un răspuns militar și pot influența dinamica operațională a conflictului, având în vedere rolul de legătură logistică. Mesaj dublu: represalii și discuții cu europenii În același context, Putin a afirmat că a invitat oficiali europeni la discuții la Moscova, înainte de o posibilă participare a acestora la negocieri directe privind soluționarea războiului din Ucraina. „Prin canale diplomatice, i-am invitat pe europeni să vină la Moscova. Și după aceea vom decide în ce format vom continua negocierile.” Declarația a fost făcută din Shenzhen, China, după întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump , potrivit articolului. Putin a mai spus că Moscova nu poate accepta posibilitatea unei cooperări militare între Ucraina și Europa în cadrul unui acord care ar viza încheierea războiului, apreciind că „orice formă de cooperare militară” ridică o problemă pentru Rusia. [...]

China a introdus licențe obligatorii la export pentru componente de drone folosite de Rusia , o măsură care poate complica aprovizionarea industriei ruse de drone de atac și crește presiunea operațională asupra lanțurilor de import, potrivit Digi24 . Noile restricții au intrat în vigoare pe 18 noiembrie, în aceeași zi în care Vladimir Putin s-a întâlnit la Shenzhen cu Xi Jinping și Donald Trump, relatează The Moscow Times, citată de publicația română. Măsura vizează componente utilizate în dronele Shahed (proiectate de Iran), pe care Rusia le asamblează inclusiv într-o fabrică din Alabuga, în Republica Tatarstan. Ce se schimbă, concret, pentru exportatori Conform unui aviz al Ministerului Comerțului din China , exportatorii trebuie să obțină autorizații speciale (licențe) pentru a livra în străinătate o serie de componente, între care: anumite motoare pentru drone; module radio; controlere de viteză; motoare electrice. Kievul a salutat decizia, iar comisarul prezidențial al Ucrainei pentru sancțiuni, Vladislav Vlasiuk, a transmis că Ucraina se așteaptă ca Beijingul să aplice măsurile „cu strictețe”. „Am furnizat informații detaliate despre aceste componente și despre producătorii lor chinezi și contăm pe un control riguros al acestor exporturi.” De ce contează: dependența Rusiei de tehnologie din China Măsurile vin într-un context în care Rusia a devenit „din ce în ce mai dependentă” de China pentru tehnologii afectate de sancțiunile occidentale. În acest cadru, Digi24 notează că Bloomberg a relatat anterior că Rusia ar fi obținut aproape 90% dintre componentele și tehnologiile critice din China, în creștere de la 80% în anul precedent, citând persoane familiarizate cu situația. În același timp, Vlasiuk a atras atenția că unele componente critice folosite în dronele rusești nu intră încă sub noile restricții, ceea ce sugerează că efectul practic al măsurii va depinde de aria exactă de aplicare și de cât de strict va fi controlul la export. [...]

Mesajul atribuit lui Donald Trump despre oprirea finanțării Ucrainei riscă să mute o parte din costul războiului pe bugetele europene , într-un moment în care liderii UE se tem că sunt împinși în afara negocierilor dintre marile puteri, potrivit Digi24 . Informația apare după o reuniune la care Trump a participat la câteva ore de la întâlnirea sa cu Vladimir Putin și Xi Jinping, în China, însă Casa Albă contestă interpretarea că președintele american ar fi cerut oprirea ajutorului pentru Kiev. Potrivit unor oficiali europeni citați de presa internațională, Trump le-ar fi transmis liderilor europeni că ar trebui să oprească finanțarea Ucrainei. În același timp, un oficial american citat de Politico susține că „nu este corect” să se afirme că Trump a cerut oprirea finanțării, iar un purtător de cuvânt al Casei Albe a descris discuția drept una cu ton „mai degrabă pozitiv”, axată pe ideea încheierii războiului și a costurilor acestuia. Ce s-a discutat și de ce contează pentru Europa Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Xi a avut loc la Shenzhen și a durat 90 de minute, iar cei trei lideri au convenit asupra unui plan în patru puncte pentru „reformarea ordinii mondiale”, notează Digi24, citând presa internațională. În paralel, liderii europeni au urmărit evoluțiile de la un summit organizat la Berlin „în semn de solidaritate cu Ucraina”, pe fondul îngrijorărilor legate de apropierea afișată de Trump față de Putin și de faptul că europenii au fost ținuți la distanță de discuțiile marilor puteri. Trump ar fi ridicat, în discuția cu europenii, tema ajutorului financiar „de miliarde de euro” acordat Ucrainei, sugerând că statele ar putea economisi bani dacă războiul s-ar încheia, potrivit unor oficiali europeni citați de Politico și The Telegraph. Reacții: avertismente despre efectul de încurajare a Rusiei În Europa, liderii i-au transmis lui Trump că Putin „nu este prietenul nostru și nu va fi niciodată”, iar premierul danez Mette Frederiksen a spus, la reuniunea „Coaliției celor dispuși” de la Berlin, că liderul rus ar putea deveni „și mai îndrăzneț” după întâlnire. Contextul de securitate: amenințările lui Putin și atacul asupra podului din Crimeea Temerile europenilor au fost amplificate de declarațiile lui Putin după întâlnirea trilaterală. Liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia va răspunde la atacurile asupra podului din Crimeea și a avertizat că reacția va fi „mult mai dureroasă” decât pagubele provocate podului. Armata ucraineană a confirmat că a lovit podul rutier și feroviar pentru a treia oară în această săptămână, potrivit Digi24. Putin a invocat și îngrijorări legate de posibilitatea desfășurării unor trupe europene în Ucraina și a acuzat Europa și Kievul că refuză „concesii” pentru încheierea războiului. Declarația comună și mizele economice: energie și instituții internaționale Cei trei lideri au emis o „declarație de pace” care include angajamente privind reformarea ONU, creșterea aprovizionării cu combustibili fosili, susținerea imunității oficialilor de stat în fața instanțelor internaționale și discuții despre prevenirea proliferării nucleare. În declarația comună, au convenit și că Curtea Penală Internațională (CPI) și „organisme similare” nu ar trebui să „abuzeze” de jurisdicție, iar Trump a descris CPI drept „scăpată de sub control”. Documentul mai menționează intenția de a asigura „fluxuri stabile de energie” și de a intensifica producția de produse petroliere rafinate, pe fondul scumpirii petrolului din acest an, în contextul războaielor menționate în articol. Ce urmează: incertitudine asupra poziției SUA și presiune pe capitalele europene Din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă Trump a cerut explicit oprirea finanțării Ucrainei sau dacă discuția a vizat, mai general, costurile războiului și presiunea pentru un acord. Cert este că, pe fondul excluderii europenilor din discuțiile marilor puteri, orice semnal de reducere a sprijinului american sau de reorientare a responsabilității financiare poate crește presiunea asupra bugetelor europene și asupra coeziunii politice privind continuarea sprijinului pentru Kiev. Sursă secundară citată în material: The Independent . [...]

Apropierile publice ale lui Donald Trump de Vladimir Putin alimentează temerile europene că un acord pentru Ucraina ar putea fi negociat fără Kiev și fără UE , pe fondul discuțiilor purtate de cei doi lideri în China, relatează Focus . Trump l-a salutat „demonstrativ cordial” pe Putin la o întâlnire desfășurată la Shenzhen, înaintea unui summit în trei cu liderul chinez Xi Jinping. Potrivit postului american ABC, președintele SUA a spus despre omologul rus: „Este prietenul meu”, vorbind și despre o „relație grozavă” și exprimând optimism că din discuții ar putea rezulta „lucruri minunate”. Întrevederea ar fi durat aproximativ o oră. Miza care a provocat neliniște în Europa este că Trump și Putin au discutat despre un posibil sfârșit al războiului din Ucraina fără ca un reprezentant ucrainean să fie prezent, notează publicația. Reacția Poloniei: ironie și îngrijorare de securitate Premierul polonez Donald Tusk a comentat pe platforma X: „Dumnezeu să ne ferească de astfel de prieteni.” Potrivit articolului, Varșovia a reacționat deosebit de sensibil la apropierea lui Trump de Putin deoarece Polonia se învecinează cu Ucraina și consideră Rusia o amenințare directă. Polonia sprijină Ucraina militar și politic de la începutul războiului. Și ministrul de Externe Radosław Sikorski și-a exprimat îngrijorarea, iar salutul cordial adresat lui Putin a ridicat întrebarea „de cine ar fi mai aproape Trump” într-o situație de criză. Europa cere un loc la masa negocierilor După reacția sa publică, Tusk a participat la o reuniune la Berlin a așa-numitei „Coaliții a celor dispuși”, alături de susținători europeni ai Ucrainei, secretarul general al NATO Mark Rutte și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Conform relatării, emisarul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump, i-au informat pe participanți despre discuțiile din China. Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că un „pace” negociată fără Europa și Ucraina nu ar funcționa și a spus, citat de revista Time, că un acord în stilul conferinței de la Ialta „nu va aduce pace”. Zelenski a reiterat că deciziile despre Ucraina nu pot fi luate fără participarea țării sale, iar statele europene au transmis că vor continua sprijinul pentru Kiev și vor să aibă un rol ferm în discuțiile viitoare privind garanțiile de securitate și ordinea postbelică. Ce spune Trump despre concesii și care este poziția Moscovei Trump a afirmat înaintea întâlnirii că Putin ar deveni mai flexibil în cereri: „Cred că cedează”, potrivit Focus. În același timp, date de sondaj citate de National Security Journal arată că aproximativ două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul din Ucraina, iar circa un sfert dintre respondenți cred că Trump ar favoriza Rusia. Pe de altă parte, potrivit ABC, Putin ar rămâne la cererile sale anterioare, inclusiv solicitarea ca Ucraina să cedeze teritorii. Imaginea „prietenoasă” de la summit nu ar fi schimbat, cel puțin deocamdată, această poziție. [...]