Știri
Știri din categoria Externe
NATO trece la o fază „orientată pe livrări” a sprijinului militar pentru Ucraina, pe fondul unor noi angajamente financiare de sute de milioane pentru apărare antiaeriană și drone, înaintea summitului de la Ankara, potrivit Kyiv Post, care relatează declarațiile secretarului general Mark Rutte după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei (formatul Ramstein) desfășurată joi la Bruxelles.
Rutte a descris întâlnirea drept o „fereastră de oportunitate” pentru Ucraina, susținând că aliații încearcă să transforme angajamentele politice în capabilități efective pe câmpul de luptă. În această logică, el a legat sprijinul suplimentar de obiectivul de a crește presiunea asupra Rusiei și de a o împinge spre negocieri.
Un element operațional important menționat este extinderea contribuțiilor către programul Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) – un mecanism prin care se finanțează achiziții de echipamente militare fabricate în SUA pentru Ucraina. Conform publicației, mai mulți aliați, între care Germania, Țările de Jos, Letonia, Norvegia, Lituania, Danemarca, Luxemburg, Croația, Suedia și Islanda, au alocat „sute de milioane de dolari” către acest program.
Rutte a spus că aproximativ o treime dintre membrii NATO contribuie deja prin PURL, menționând și Australia ca partener.
În paralel cu finanțarea prin PURL, Rutte a enumerat contribuții naționale recente, inclusiv drone și rachete din partea Regatului Unit, sisteme suplimentare de apărare antiaeriană din partea Spaniei, sprijin suplimentar de echipamente din partea Germaniei și Țărilor de Jos, precum și vehicule militare din partea Canadei.
Separat, el a salutat și finanțarea suplimentară pentru inițiativa condusă de Cehia de achiziție de muniție pentru artileria cu rază lungă a Ucrainei.
În cadrul aceleiași reuniuni, sunt detaliate câteva angajamente cu valori și destinații explicite:
Mesajul central al lui Rutte este că aliații intră într-o etapă în care accentul se mută de la promisiuni la livrări, iar direcțiile dominante ale sprijinului – drone, muniție și apărare antiaeriană – indică prioritățile imediate ale Ucrainei. În același timp, calendarul (înaintea summitului de la Ankara) sugerează o încercare de a consolida rapid pachete concrete, cu finanțare și termene de livrare, pentru a susține capacitatea de apărare în 2026.
Recomandate
Germania a intrat din nou pe scădere demografică, iar presiunea pe piața muncii crește , după ce migrația nu a mai reușit să compenseze deficitul natural de populație, potrivit Antena 3 . În 2025, populația Germaniei a coborât cu aproximativ 110.000 de persoane (0,13%), până la circa 83,5 milioane de locuitori la final de an. Datele sunt publicate de oficiul federal de statistică Destatis, citat de DW, iar explicația ține de un dezechilibru care se adâncește: mai mulți oameni au murit decât s-au născut, iar imigrația, deși pozitivă, nu a acoperit diferența. Migrația rămâne pozitivă, dar nu mai „închide” deficitul natural Soldul migrației a fost de aproximativ 235.000 de persoane (mai mulți intrați decât plecați), însă a fost depășit de deficitul natural de 352.000 de persoane, adică diferența dintre decese și nașteri. Rezultatul net a fost scăderea populației, prima din ultimii cinci ani. Antena 3 notează că o scădere anuală comparabilă a mai avut loc în 2020, când restricțiile de călătorie din pandemie au redus puternic fluxurile de migrație. În 2025, însă, declinul este pus pe seama unor tendințe demografice de durată, anticipate de specialiști. Natalitatea, la minim istoric; populația aptă de muncă se restrânge Rata natalității a atins în 2025 cel mai scăzut nivel din istoria Germaniei, pe fondul unui climat politic cu dezbateri intense despre migrație, inclusiv promisiuni de înăsprire a politicilor în domeniu în campania electorală a cancelarului Friedrich Merz , potrivit materialului. În paralel, structura pe vârste se deplasează spre segmente mai înaintate: grupa 60–79 de ani a crescut cu aproximativ 358.000 de persoane, pe măsură ce generațiile „baby boom” se apropie de pensionare. În același timp, populația aptă de muncă (20–59 de ani) a scăzut cu circa 409.000 de persoane, un declin de aproape 1% — un semnal relevant pentru companii și pentru finanțarea sistemelor publice, în condițiile în care baza de angajați se reduce. Diferențe regionale: creștere doar în trei orașe-stat Creșteri de populație s-au înregistrat doar în Berlin , Hamburg și Bremen. În rest, declinul a fost mai accentuat în fostele landuri est-germane (aprox. 0,5%), față de circa 0,1% în fostele landuri vest-germane. Autoritățile explică diferența prin structura diferită a populației de imigranți și prin rate de natalitate mai scăzute în est, potrivit articolului. [...]
Aliații europeni din G7 condiționează sprijinul pentru Iran de un acord credibil, pe fondul riscurilor pentru fluxurile de petrol prin Hormuz , potrivit Politico . Mesajul transmis la summitul de la Évian-les-Bains este că Europa ar putea contribui la pașii următori – inclusiv la o operațiune dificilă de deminare a Strâmtorii Hormuz – dar numai dacă administrația Trump poate demonstra că înțelegerea de încetare a războiului este „solidă” și acceptată în regiune. Miza economică: redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz Administrația SUA a pus accent, în discuțiile din această săptămână, pe obținerea cooperării internaționale pentru deminarea strâmtorii, pe unde ar fi trecut aproximativ o cincime din petrolul mondial înainte de izbucnirea războiului. În acest context, Trump a insistat în discuțiile cu liderii G7 asupra „redeschiderii Hormuz” și a necesității de a curăța zona de mine, potrivit unui oficial G7 citat sub protecția anonimatului. Războiul din Orientul Mijlociu a zguduit piețele globale de energie, a perturbat aprovizionarea și a alimentat presiuni inflaționiste, cu efecte resimțite dincolo de regiune. Politico notează că, deși SUA au suportat costuri economice, impactul a fost mai puternic în țările mai dependente de această rută. Chiar și în scenariul unei înțelegeri funcționale, revenirea la operațiuni normale ar putea dura săptămâni, pe măsură ce administrația Trump și partenerii „stabilesc calea de urmat”. Ce oferă europenii și ce condiții pun Liderii europeni au transmis disponibilitate, dar cu rezerve legate de condiții, mandat și calendar: Franța : Emmanuel Macron a spus că ar putea fi pregătit să desfășoare rapid avioane de luptă și fregate, însă o solicitare ar trebui să vină nu doar din partea SUA, ci și din partea Iranului și Omanului . Marea Britanie : un oficial britanic a declarat că Regatul Unit „este pregătit” să trimită capabilități în regiune, fără a detalia condițiile sau un termen. Germania : cancelarul Friedrich Merz a indicat că sprijinul ar veni doar după ce sunt îndeplinite „condițiile necesare” și a afirmat că Germania a trimis deja primele nave pentru deminare în regiune: „Am trimis deja primele nave sau vase de deminare în regiune. Suntem pregătiți.” Italia : Giorgia Meloni a spus, potrivit unui diplomat italian citat anonim, că Italia este dispusă să continue contribuțiile la misiuni care garantează securitatea comerțului, dar a insistat și asupra unor soluții de durată, în special pentru Gaza și Liban , care ar putea deveni obstacole pentru acordul lui Trump cu Iranul. În paralel, Franța și Marea Britanie au susținut planuri pentru o misiune multinațională de protecție a transportului maritim și de sprijin la deminare, iar scafandri militari britanici s-ar fi pregătit pentru operațiuni de curățare a minelor, potrivit publicației. De ce ezită Europa: detaliile acordului nu sunt publice Prudența europenilor este legată de faptul că memorandumul de înțelegere cu Iranul – așteptat să fie semnat vineri, dar încă nepublicat – nu a fost făcut public de Casa Albă, ceea ce complică discuțiile despre contribuții concrete și despre riscul de a fi atrași într-o operațiune fără o bază politică stabilă. Suzanne Maloney, analist pe Orientul Mijlociu și directoare a programului de politică externă al Brookings Institution, a rezumat dilema europenilor: experiența lor în negocierile cu Iranul îi face reticenți să fie „lăsați să țină sacul” dacă acordul se dovedește fragil. Ce urmează: sprijin posibil, dar doar după „dovada” acordului Un oficial de rang înalt din administrația Trump a spus că participarea țărilor G7 ar putea fi „foarte utilă” pentru revenirea rapidă la normal. Totuși, din relatarea Politico reiese că, înainte de orice desfășurări semnificative, europenii vor să vadă termenii reali ai înțelegerii și un cadru de cooperare care să includă actorii regionali relevanți. În lipsa acestor clarificări, disponibilitatea declarată rămâne, deocamdată, mai degrabă un semnal politic decât un angajament operațional ferm, într-un dosar cu efect direct asupra securității transportului maritim și a stabilității pieței petroliere. [...]
Atacul ucrainean cu aproape 200 de drone asupra Moscovei a produs perturbări vizibile în infrastructura critică și în transportul aerian , după ce o rafinărie a fost lovită, iar autoritățile au raportat răniți și închideri temporare de aeroporturi, potrivit Antena 3 . Episodul a fost însoțit de relatări despre „ploaie neagră” în unele zone ale capitalei, pe fondul fumului dens ridicat de la instalația afectată. În regiunea Moscovei, 17 persoane au fost rănite, conform guvernatorului Andrei Vorobyov. Locuitori din sud-estul regiunii au descris pentru BBC o burniță fină care a lăsat „pete negre neplăcute” pe haine, în timp ce autoritățile din Moscova au negat că ar fi fost vorba despre „ploaie de petrol”. Canalul oficial de Telegram al orașului a transmis un avertisment pentru locuitorii din districtul afectat să țină ferestrele închise și a indicat că familiile cu copii, vârstnicii și persoanele cu astm ar trebui să părăsească de urgență zona. Infrastructură energetică lovită, efecte în lanț în oraș Rafinăria Kapotnia din sud-estul Moscovei a fost lovită „pentru a treia oară într-o lună” și „pentru a doua oară în această săptămână”, iar incendiul a fost vizibil de pe centura Moscovei, pe fondul unui fum negru dens. Materialul citează imagini care arată o explozie ce ar fi smuls partea superioară a unui siloz mare, aruncând acoperișul rezervorului de stocare „zeci de metri” în aer. În apropiere, un centru comercial ar fi luat foc după ce resturi de drone ar fi căzut pe clădire, potrivit relatărilor preluate de BBC. Transport aerian afectat: aeroporturi închise temporar, sute de zboruri perturbate Cele patru aeroporturi din Moscova au fost închise temporar, iar „peste 500 de zboruri” au fost anulate sau au avut întârzieri, pe fondul atacului, conform aceleiași surse. Dimensiunea atacului și reacțiile oficiale Ministerul rus al Apărării a transmis că „aproape 1.000 de drone și patru rachete de croazieră ucrainene” au fost interceptate și distruse în întreaga țară în 24 de ore. În regiunea Rostov, un depozit de petrol a fost lovit, iar o persoană a murit. Volodimir Zelenski a prezentat atacul cu drone drept un răspuns la lovitura rusă de săptămâna trecută asupra Kievului, care ar fi cuprins în flăcări o mănăstire importantă. „Nu vrem acest război și nu l-am vrut niciodată. Dar dacă Ucraina arde, și Moscova voastră va arde.” În replică, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că loviturile asupra Ucrainei vor fi „de amploare”, adăugând că a fost „convins de mult timp că vorbele nu sunt suficiente”. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și vulnerabilități în jurul obiectivelor-cheie Atacul, descris ca fiind cel mai mare de până acum asupra capitalei ruse, este prezentat ca parte a unei tactici de a lansa drone de recunoaștere și „momeală” pentru a identifica densitatea apărării aeriene și zonele vulnerabile înaintea loviturilor principale. În acest context, materialul notează că atacul „va ridica, cel mai probabil, întrebări” despre eficiența apărării din jurul infrastructurii-cheie din Moscova, în condițiile în care niciun sistem nu poate garanta protecție totală împotriva unor atacuri masive cu drone. În paralel, Rusia a lansat „peste 200 de drone și mai multe rachete balistice” asupra Ucrainei în timpul nopții, potrivit Kievului, conform relatării citate. [...]
Atacul ucrainean asupra rafinăriei Kapotno din Moscova riscă să amplifice presiunea pe alimentarea cu carburanți a capitalei ruse , într-un moment în care Rusia se confruntă deja cu efectele loviturilor repetate asupra infrastructurii petroliere, potrivit TWZ . Publicația descrie raidul drept cel mai mare asupra Moscovei din ultimii doi ani, cu drone și rachete de croazieră care au lovit mai multe puncte din oraș în cursul dimineții de 18 iunie. Ținta centrală a fost rafinăria din zona Kapotno (sud-estul Moscovei), unde imaginile surprinse de locuitori arată explozii, incendii și coloane de fum negru. TWZ notează că rafinăria este operată de o subsidiară a companiei de stat Gazprom și că ar fi fost lovită a doua oară în două zile; atacul anterior ar fi oprit deja operațiunile, conform relatărilor citate de publicație. De ce contează: o țintă cu impact direct în aprovizionarea Moscovei Rafinăria Kapotno este prezentată ca una dintre cele mai critice pentru capitală, cu o contribuție de „până la 40%” din benzina Moscovei și „aproape 50%” din motorină. În acest context, loviturile repetate cresc riscul de perturbări logistice și de piață, mai ales pe fondul unei campanii ucrainene de durată împotriva infrastructurii energetice ruse. TWZ mai consemnează că, în imagini, se vede o protecție de tip plasă anti-dronă în jurul unor instalații, dar aceasta pare să aibă efect redus împotriva munițiilor mai grele. Publicația menționează și „cuști” de protecție pentru rafinării, un tip de măsură defensivă observat anterior în război și folosit ulterior și în Orientul Mijlociu pentru apărare împotriva dronelor. Apărarea aeriană și efectele colaterale: trafic aerian oprit, pagube în oraș Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat și distrus 555 de drone ucrainene în mai multe regiuni peste noapte, cifră care, subliniază TWZ, nu a putut fi verificată independent. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană respinge un atac „de amploare”, dar a admis că mai multe drone au ajuns la rafinărie și că centrul comercial Sadovod a fost avariat; el a afirmat că aproximativ 180 de drone care se îndreptau spre capitală ar fi fost doborâte. În paralel, au fost raportate perturbări majore în transportul aerian: zborurile au fost afectate pe aeroporturile Vnukovo, Sheremetyevo și Zhukovsky, iar Sheremetyevo ar fi fost deosebit de impactat, inclusiv cu evacuări și persoane care s-au adăpostit în parcarea aeroportului. De asemenea, traficul ar fi fost oprit pe șoseaua de centură a Moscovei în apropierea rafinăriei, potrivit ministerului de interne citat de TWZ. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a spus că au fost avariate o clădire rezidențială înaltă, o facilitate industrială și mai multe case, iar 16 persoane ar fi fost rănite. Semnal de escaladare și presiune pe combustibili TWZ leagă atacul de o escaladare a „războiului aerian” dintre cele două părți și notează că loviturile asupra Moscovei vin pe fondul unor atacuri rusești recente asupra Kievului. Publicația mai afirmă că Rusia, al treilea cel mai mare producător de petrol din lume, urmează să importe combustibil pe mare în această lună, pe fondul penuriilor atribuite atacurilor ucrainene repetate asupra rafinăriilor. În plan politic, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a prezentat loviturile ca răspuns la atacuri rusești, inclusiv la avarierea unei mănăstiri istorice din Kiev, iar un deputat rus citat de TWZ a cerut represalii și întărirea apărării aeriene. Publicația concluzionează că amploarea loviturilor asupra capitalei ruse poate indica o fază mai agresivă a operațiunilor ucrainene de lovire la distanță, cu accent pe infrastructura economică și simbolică a Rusiei. [...]
Iranul își înăsprește linia de negociere cu SUA , după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a transmis că Teheranul nu va accepta „cererile excesive” ale Washingtonului în eventuale discuții viitoare, potrivit The Jerusalem Post . Într-o serie de postări pe X (fostul Twitter), Khamenei a susținut că a aprobat Memorandumul de Înțelegere (MoU) doar în baza unor promisiuni făcute de președintele iranian Masoud Pezeshkian și de echipa de negociere. MoU este un document-cadru care consemnează principii și angajamente între părți, fără a fi neapărat un tratat final. Aprobarea MoU, condiționată de garanții interne Khamenei afirmă că, „din principiu”, a avut o poziție diferită, dar a acceptat documentul după ce Pezeshkian – în calitate de șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională – și-ar fi asumat explicit responsabilitatea pentru „protejarea drepturilor națiunii iraniene” și a „Frontului Rezistenței”. „Eu, din principiu, am avut o altă opinie; însă, din angajamentul pe care președintele [...] l-a luat față de mine [...] privind protejarea drepturilor națiunii iraniene și a Frontului Rezistenței [...] mi-am dat permisiunea.” Mesaj către Washington: negocierile nu înseamnă acceptare În aceeași serie de mesaje, liderul suprem iranian a susținut că președintele american Donald Trump ar fi împins pentru MoU „din disperare”, folosind „tot felul de pârghii” pentru a ajunge la acest rezultat. Khamenei a mai spus că Iranul va aștepta să vadă efectele înțelegerii, dar a insistat că simplul fapt al negocierilor față în față nu echivalează cu acceptarea poziției americane. Publicația notează că informația este în curs de actualizare. [...]
Amenințările Rusiei cu noi „atacuri masive” vin pe fondul riscului de perturbare a aprovizionării cu combustibil a Moscovei , după ce o rafinărie importantă din regiunea capitalei a fost lovită într-un atac ucrainean cu drone, potrivit Adevărul . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat că președintele Vladimir Putin a anunțat deja desfășurarea unor „atacuri masive” împotriva Ucrainei și că armata rusă „lucrează la asta” și va continua, în contextul atacului de amploare raportat joi dimineață în regiunea Moscova. Declarațiile au fost făcute în fața unor jurnaliști, inclusiv de la AFP, iar relatarea este atribuită de publicație agenției News. Atacul cu drone și ținta: rafinăria Kapotnia Autoritățile ucrainene au descris operațiunea drept cel mai amplu atac cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului, iar autoritățile locale ruse au raportat incendii în regiunea capitalei și perturbarea operațiunilor principalelor aeroporturi. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că apărarea aeriană a doborât zeci de drone și a confirmat că una dintre ținte a fost rafinăria de petrol Kapotnia, lovită pentru a doua oară în această săptămână. Potrivit informațiilor din articol, impactul a provocat o explozie care a aruncat în aer un capac masiv din plumb, parte a structurii unui rezervor de mari dimensiuni. Imaginile au circulat pe rețelele sociale și au fost verificate de Reuters, fiind preluate pe scară largă online. De ce contează: un nod de alimentare pentru capitală și aeroporturi Rafinăria Kapotnia este prezentată ca una dintre cele mai importante din regiunea Moscovei și, potrivit informațiilor publice citate, ar asigura peste o treime din necesarul de combustibil al capitalei ruse, inclusiv alimentarea principalelor aeroporturi. În acest context, lovirea repetată a instalației ridică miza operațională și economică a atacurilor, dincolo de dimensiunea strict militară. Reacția Kievului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul asupra rafinăriei drept un răspuns la acțiunile Rusiei împotriva orașelor ucrainene. „Este un răspuns pe deplin justificat la atacurile rusești împotriva orașelor și comunităților noastre”, a transmis Zelenski pe X. Tot el a avertizat că Rusia va suporta consecințele continuării conflictului. „Dacă Ucraina arde, va arde și Moscova”, a spus acesta. [...]
