Știri
Știri din categoria Externe
Mesajul Phenianului că își consolidează arsenalul nuclear prelungește riscul de tensiuni regionale, cu efect direct asupra stabilității din Asia de Nord-Est și, implicit, asupra costurilor de securitate și a predictibilității pentru companii și piețe, potrivit Mediafax.
Coreea de Nord a transmis luni că politica „ostilă” a Statelor Unite „nu s-a schimbat deloc” și a prezentat armele nucleare drept o „garanție absolută” a suveranității țării, afirmând că această capacitate va continua să fie consolidată. Mesajul indică faptul că regimul de la Phenian nu intenționează să își modifice poziția față de Washington și își menține strategia de dezvoltare a capabilităților nucleare.
Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Phenian, citat de presa de stat KCNA, orice așteptare privind o diminuare a tensiunilor din regiune este „lipsită de sens”, relatează Reuters.
Poziția exprimată sugerează că Phenianul nu vede, în acest moment, motive pentru o schimbare a politicii sale nucleare sau pentru o apropiere de Statele Unite. În termeni practici, mesajul reduce probabilitatea unei detensionări pe termen scurt și menține un nivel ridicat de incertitudine într-o zonă critică pentru lanțuri de aprovizionare și rute comerciale.
Din comunicarea oficială reiese că direcția rămâne aceeași:
Recomandate
Casa Albă își acordă până la 60 de zile pentru a evalua efectele economice ale sancțiunilor și tarifelor împotriva Rusiei, după ce aplicarea lor a fost suspendată vineri, potrivit news.ro . Secretarul de stat Marco Rubio a spus că președintele Donald Trump va folosi acest interval pentru a analiza impactul asupra economiei globale și asupra economiei SUA înainte de o decizie finală. Suspendarea a fost făcută prin ordin executiv și vizează măsuri prevăzute de legea cunoscută drept „ Graham Act ”, adoptată luna trecută pentru a crește presiunea asupra Moscovei în vederea încheierii războiului din Ucraina. Măsurile ar fi urmat să intre în vigoare săptămâna viitoare. Ce include pachetul de măsuri suspendat Conform informațiilor prezentate, pachetul prevede: tarife vamale pentru produse rusești; penalități pentru țările care cumpără petrol și gaze naturale din Rusia. Rubio a indicat că tocmai aceste prevederi, care ating și state importatoare de energie rusească, complică aplicarea legii, menționând India drept un partener important al Washingtonului care rămâne dependent în mare măsură de petrolul rusesc. Miza economică: energie și presiune politică internă Decizia vine cu câteva săptămâni înaintea alegerilor legislative americane din noiembrie, într-un context în care administrația Trump este sub presiune din cauza prețurilor ridicate la energie. Publicația notează că aceste prețuri sunt alimentate de războiul cu Iranul și de perturbarea aprovizionării mondiale cu petrol. Trump a declarat sâmbătă, la Mar-a-Lago (Florida), că nu a luat încă o decizie definitivă. Reacții: Ucraina critică, iar în SUA apar disensiuni Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat suspendarea, avertizând că aceasta l-ar încuraja pe Vladimir Putin și ar prelungi războiul. În SUA, senatoarea republicană Darline Graham, al cărei frate, Lindsey Graham, a susținut legislația, a spus că nu este de acord cu decizia președintelui american. „Personal, aş alege să menţin presiunea asupra Rusiei, pentru că nu am încredere în Putin şi nici în Rusia.” În paralel: acord SUA–Rusia pentru livrări de motorină Separat, Rubio a apărat un acord între Washington și Moscova pentru creșterea livrărilor de motorină, cu scopul de a reduce prețurile carburanților. Potrivit lui Trump, Rusia ar urma să furnizeze inițial SUA peste 300.000 de tone de motorină, cu alte transporturi în noiembrie și ulterior. „Acea motorină va fi vândută într-un fel sau altul. Singura diferenţă este cât de mult va primi Statele Unite”, a declarat Rubio. Rubio a mai spus că suspendarea sancțiunilor și acordul privind motorina reflectă dificultățile generate de suprapunerea conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, care apasă tot mai puternic pe piețele energetice mondiale. [...]
Ridicarea de urgență a avioanelor NATO și închiderea temporară a aeroportului din Kaunas au arătat cât de rapid poate fi perturbată operarea civilă în regiunea baltică, după o alertă aeriană declanșată de un obiect zburător neidentificat, potrivit Antena 3 . Autoritățile din Lituania au cerut locuitorilor din zonele centrale și nordice ale țării să se adăpostească duminică dimineața, pentru aproximativ o oră, după emiterea unei alerte aeriene de nivel „roșu”. În zonă au fost trimise avioane de vânătoare din cadrul misiunii NATO de poliție aeriană, iar aeroportul din Kaunas a fost închis, conform centrului național de gestionare a crizelor, citat de Reuters și preluat de Agerpres. În același interval, Letonia a emis o alertă aeriană de nivel „galben” în unele regiuni de la granița cu Lituania, invocând o „posibilă amenințare”, potrivit armatei letone. Ulterior, alerta a fost anulată. Context: incidente repetate în spațiul aerian al NATO Reuters notează că, în ultimele luni, drone ucrainene au pătruns în mod repetat în spațiul aerian al NATO în regiunea baltică. Kievul a susținut că aceste intrări au fost cauzate de devierea de la traiectorie pe fondul bruiajului de semnal atribuit părții ruse. În acest context, episoadele de tipul celui de duminică alimentează preocuparea că războiul Rusiei în Ucraina ar putea genera efecte dincolo de granițele NATO, inclusiv prin alerte care duc la măsuri operative imediate și la întreruperi punctuale ale infrastructurii civile, precum aeroporturile. [...]
Recordul de 855 de arestări la Paris ridică miza de ordine publică și costurile de securitate în contextul protestelor legate de condițiile din școli și scumpirea vieții, potrivit Agerpres , care citează un anunț al prefecturii. Prefectura a transmis că „amploarea pagubelor” provocate de acte de distrugere și jafuri în capitala Franței este „semnificativă”. Informația este prezentată de Agerpres ca venind pe fondul protestelor de sâmbătă, care au degenerat în confruntări și vandalism. Proteste la nivel național, cu violențe până târziu Mobilizarea a avut loc „de la Paris la Marsilia” și a vizat „costul ridicat al vieții”, cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale. Agerpres notează că în stradă au ieșit „sute de mii” de persoane, însă manifestațiile au degenerat, iar guvernul a condamnat ferm jafurile și actele de vandalism. Prim-adjuncta socialistă a primarului Parisului, Lamia El Aaraje, a descris situația drept fără precedent recent, vorbind despre un nivel de violență pe care spune că nu l-a mai văzut niciodată în capitală. Limoges: primăria, grav afectată de un incendiu În Limoges, autoritățile departamentale au anunțat că incendiul care a devastat primăria în timpul violențelor de sâmbătă este „sub control”, dar secțiunea istorică a clădirii (din secolul al XIX-lea) este „distrusă aproape în totalitate” la interior, după prăbușirea acoperișului; doar partea modernă a fost salvată de pompieri. Prefectul Maurice Barate a declarat că incendiul a fost provocat deliberat și i-a calificat pe autori drept „o hoardă sălbatică”. Tot la Limoges, circa 5.000 de persoane au participat la demonstrație, inclusiv câteva sute descrise de autorități drept „radicalizați și extrem de violenți”, potrivit aceleiași relatări. [...]
Rusia pregătește intensificarea loviturilor aeriene asupra vestului Ucrainei, folosind Belarus ca platformă operațională , prin instalarea de repetoare de semnal pentru drone și prin presiuni asupra Minskului pentru găzduirea unor sisteme balistice, potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski . Zelenski a spus că Moscova utilizează deja teritoriul belarus pentru a crea „coridoare” de tranzit ale dronelor către regiunile vestice ale Ucrainei și că încearcă să obțină acordul liderului belarus Aleksandr Lukașenko pentru a baza în Belarus sisteme avansate de rachete balistice. În evaluarea sa, o astfel de desfășurare ar crește direct amenințarea asupra vestului Ucrainei și ar echivala cu intrarea Minskului în ostilități active. „Fără îndoială, desfășurarea balisticelor în Belarus va reprezenta o amenințare în primul rând pentru partea vestică a statului nostru.” Belarus, din „coridor” pentru drone în potențială bază pentru rachete Președintele ucrainean a indicat că Rusia instalează în sudul Belarusului repetoare radio și celulare care ar permite menținerea legăturilor de comandă și control cu drone de atac cu rază lungă, inclusiv în zbor la altitudine joasă. În această logică, spațiul aerian belarus ar deveni un vector de lansare pentru lovirea rutelor logistice din vestul Ucrainei. Zelenski a susținut că Vladimir Putin ar avea „planuri operaționale concrete” pentru extinderea atacurilor aeriene asupra provinciilor vestice, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat de Kyiv Post. Ținte prioritare înainte de iarnă: energie, apă, porturi și poduri În același context, Zelenski a afirmat că doctrina de țintire a Kremlinului rămâne concentrată pe degradarea infrastructurii critice înaintea sezonului rece: rețele electrice, sisteme municipale de distribuție a apei, infrastructură portuară comercială la Marea Neagră și poduri fluviale civile. „Au lovit, lovesc și vor continua să lovească și să blocheze infrastructura portuară din Marea Neagră.” El a adăugat că, deși apărarea antiaeriană ucraineană interceptează majoritatea amenințărilor, o parte dintre muniții reușesc să treacă, iar Kievul trebuie să răspundă pentru a descuraja escaladarea. Context politic: Lukașenko se declară „co-agresor” cu Putin Avertismentul vine pe fondul integrării strategice dintre Moscova și Minsk. Kyiv Post notează că, pe 2 octombrie, Lukașenko s-a descris public drept „co-agresor” alături de Putin, afirmând că Belarus rămâne aliniat necondiționat campaniei militare a Kremlinului și că va susține orice decizie strategică luată de Moscova. Pentru Ucraina, miza imediată este operațională: dacă Belarus își extinde rolul de la sprijin de infrastructură (repetoare și coridoare de tranzit) la găzduirea de capabilități balistice, presiunea asupra apărării aeriene și asupra infrastructurii din vest ar crește, iar riscul de extindere a conflictului ar deveni mai ridicat, conform evaluării prezentate de Zelenski. [...]
SUA încearcă să aranjeze o întâlnire Zelenski–Trump–Putin, cu potențial de a debloca negocieri la nivel înalt , potrivit Meduza , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski a spus jurnaliștilor că Washingtonul „lucrează la asta” și că există o propunere pentru o întâlnire trilaterală între președinții Ucrainei, SUA și Rusiei. Relatarea întâlnirii cu presa a fost publicată pe canalul de Telegram al lui Zelenski. Unde ar putea avea loc întâlnirea Potrivit lui Zelenski, SUA iau în calcul organizarea reuniunii într-„una dintre țările din Orientul Mijlociu”, menționând explicit două opțiuni: Emiratele Arabe Unite sau Arabia Saudită. Președintele ucrainean nu a exclus nici varianta ca întâlnirea să aibă loc în marja viitorului summit G20 de la Miami (14–15 decembrie), însă a precizat că, până acum, nu există confirmări din partea Rusiei și nici din partea SUA. Zelenski a mai spus că o altă posibilitate ar fi o țară europeană, susținând că „europenii încep să contacteze” pe acest subiect, urmând ca rezultatele să fie văzute „puțin mai târziu”. Miza și principalele obstacole Din perspectiva Kievului, o astfel de întâlnire ar însemna trecerea discuțiilor la nivel de șefi de stat, dar rămâne deschisă problema locului și a formatului acceptabil pentru ambele părți. Autoritățile ruse au declarat în repetate rânduri că o întâlnire Zelenski–Putin ar putea avea loc doar la Moscova, în timp ce Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri la nivel prezidențial, dar nu la Moscova. În același context, Meduza amintește episodul din septembrie, de la Adunarea Generală a ONU din New York, când corespondentul VGTRK Valentin Bogdanov l-a întrebat pe Zelenski când va veni la Moscova, iar acesta a răspuns: „Pe o rachetă” (detalii în materialul Meduza ). Context: G20 Miami și poziția Rusiei Summitul G20 este programat pe 14–15 decembrie la Miami. Potrivit lui Zelenski, reuniunea trilaterală ar putea fi legată de acest eveniment, însă confirmările lipsesc. Meduza notează că șeful Departamentului de Stat al SUA, Marco Rubio , a anunțat că Vladimir Putin a fost invitat la summitul G20 de la Miami, dar Kremlinul, la data de 17 octombrie, nu comunicase că președintele rus a acceptat invitația (context în materialul Meduza ). În plus, aceeași sursă precizează că, de la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, Putin s-a întâlnit personal cu Donald Trump o singură dată, la un summit desfășurat în Alaska, în august 2025. [...]
Blocajul dintre marile puteri prelungește cursa pentru șefia ONU , iar riscul unui compromis de ultim moment – inclusiv prin apariția unui candidat nou – crește pe măsură ce organizația intră într-o perioadă de presiune bugetară și contestare politică, potrivit HotNews , care citează AFP via News.ro. Antonio Guterres își încheie pe 31 decembrie al doilea mandat de cinci ani la conducerea ONU, iar în cursă sunt în prezent șapte candidați (patru femei și trei bărbați). Într-un vot orientativ desfășurat cu ușile închise în Consiliul de Securitate , niciun candidat nu a reușit să evite un vot negativ din partea uneia dintre cele cinci puteri cu drept de veto (Marea Britanie, Franța, Statele Unite, China și Rusia) – un semnal că negocierile sunt departe de un acord. Cum arată clasamentul după votul orientativ Statele membre au acordat anonim fiecărui candidat una dintre mențiunile „încurajează”, „descurajează” sau „fără opinie”. Pentru prima dată în acest proces, voturile celor cinci membri permanenți au fost afișate în culori. În frunte se află Rebeca Grynspan (Costa Rica, 70 de ani), fostă șefă a agenției ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), cu 9 „încurajează”, 5 „descurajează” (dintre care două de la membri permanenți) și un „fără opinie”. Pe locul al doilea este Rafael Grossi (Argentina, 65 de ani), director general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), cu 8 „încurajează”, 6 „descurajează” (două de la membri permanenți) și un „fără opinie”. Următorii clasați, conform datelor din articol: Carolyn Rodrigues-Birkett (Guyana, 53 de ani), fost ministru de Externe: 8-6-1 Olara Otunnu (Uganda, 76 de ani), fost reprezentant special ONU pentru copii și conflicte armate: 4-10-1 Macky Sall (Senegal, 64 de ani), fost președinte: 5-10-0 Maria Fernanda Espinosa (Ecuador, 62 de ani), fost ministru de Externe și al Apărării: 3-9-3 Ivonne A-Baki (Ecuador, 75 de ani), diplomat: 1-14-0 De ce contează: veto-ul și „surprizele” pot schimba jocul Miza practică a acestui blocaj este că procesul rămâne deschis inclusiv pentru intrarea unui nume nou „în orice moment”, notează materialul. Este invocat precedentul din 1996, când Kofi Annan „nu era candidat și a apărut cu o zi înainte de a fi ales”, potrivit unei surse diplomatice citate. În acest context, reprezentantul permanent al SUA la ONU, Mike Waltz, a indicat prioritățile Washingtonului pentru viitorul mandat: reformarea operațiunilor de menținere a păcii, reformă bugetară și „mai multă rigoare”, inclusiv reducerea birocrației și a cheltuielilor de funcționare. „Este nevoie de o reformă a operaţiunilor de menţinere a păcii, de o reformă bugetară şi de mai multă rigoare (…) Să reducem birocraţia. Să reducem cheltuielile de funcţionare”. Tot el a nuanțat discuția despre rotația regională și despre posibilitatea ca, pentru prima dată, o femeie să conducă ONU: „Înţelegem că există o dorinţă de rotaţie regională. Desigur, dacă cel mai bun candidat este o femeie, ne-am bucura. Dar ceea ce avem cu adevărat nevoie este, în primul rând, cel mai bun candidat”. Context: ONU, între crize, diviziuni și dificultăți financiare Procesul are loc într-un moment descris drept unul dintre cele mai dificile din istoria organizației, cu multilateralismul „grav subminat” inclusiv de state care îl susțineau anterior, precum Statele Unite, pe fondul multiplicării conflictelor și al problemelor financiare. În luna precedentă, Antonio Guterres a descris degradarea situației în termeni apăsați: „În fiecare zi, lucrurile se înrăutăţesc puţin”. „Nu se observă nicio îmbunătăţire nicăieri”. „Nu am nicio putere”. [...]
