Știri
Știri din categoria Externe
Incidentul cu drona de la Galați ridică miza de securitate pentru NATO, după ce premierul britanic Keir Starmer a condamnat „o încălcare gravă a spațiului aerian al Alianței”, în contextul în care o dronă rusească s-a prăbușit pe o clădire rezidențială din România, potrivit Digi24.
Starmer a legat direct incidentul de riscurile mai largi generate de războiul din Ucraina, afirmând că atacurile Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile „amenință securitatea întregului nostru continent”.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, premierul britanic a transmis că o dronă rusă a intrat în spațiul aerian al României și a lovit o clădire de locuințe, rănind civili, și a acuzat Moscova de lipsă de respect față de viața civililor, dreptul internațional și suveranitatea vecinilor.
„Noaptea trecută, o dronă rusă a pătruns în spațiul aerian al României și a lovit o clădire de locuințe, rănind civili. De nenumărate ori, Rusia a demonstrat că nu are niciun respect pentru viața civililor, dreptul internațional sau suveranitatea vecinilor săi. Suntem alături de Ucraina, România și toți aliații NATO.”
Din perspectiva Alianței, incidentul descris de Starmer ca „încălcare gravă” amplifică presiunea politică pentru măsuri de protecție și reacție pe flancul estic, într-un context în care atacurile din proximitatea graniței cu Ucraina pot produce efecte directe pe teritoriul unui stat membru NATO.
Digi24 notează că prăbușirea dronei pe o clădire rezidențială din Galați este o premieră în România de la declanșarea războiului din Ucraina.
Recomandate
Rusia condiționează o „anchetă obiectivă” de accesul la fragmentele dronei prăbușite la Galați, iar mesajul Kremlinului mută discuția din zona responsabilității directe în cea a probelor tehnice și a schimbului de informații între state, potrivit Digi24 . Vladimir Putin a declarat, răspunzând unei întrebări a presei la Moscova, că Rusia este pregătită să desfășoare „o anchetă obiectivă” dacă i se vor oferi rămășițele dronei căzute în România. Liderul de la Kremlin a insistat că resturile nu ar fi fost cercetate și că proveniența unui aparat de zbor nu poate fi stabilită fără expertizarea acestuia. În același context, Putin a invocat exemple de drone ucrainene care ar fi survolat Finlanda, Polonia și statele baltice, susținând că reacțiile inițiale în acele cazuri ar fi fost similare cu cele din România. El a sugerat ca România să împărtășească informații despre incident și, eventual, fragmente de dronă, pentru ca Moscova să își poată face propria anchetă. Reacții externe și miza de securitate pentru NATO Putin a respins și declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , care a acuzat Rusia că ar fi depășit încă o limită prin acest incident, afirmând că aceasta nu ar fi examinat personal resturile dronei, potrivit Reuters. Separat, NATO a acuzat Moscova de comportament „imprudent” și a transmis că va „apăra fiecare centimetru al teritoriului aliat”, după ce România a anunțat că o dronă rusească s-a prăbușit într-un bloc de apartamente dintr-un stat membru al alianței, în timpul unui atac asupra Ucrainei vecine. [...]
Zelenski cere sancțiuni UE mai dure după incidentul cu drona din Galați și oferă sprijin României , pe fondul riscului ca atacurile Rusiei din proximitatea graniței să aibă efecte directe pe teritoriul unui stat membru UE și NATO, potrivit Euronews . Președintele Ucrainei a reacționat după ce o dronă folosită în atacuri asupra unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit în județul Galați , provocând un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe și rănind ușor două persoane. În mesajul său, Zelenski a legat incidentul de atacurile rusești asupra regiunii Odesa, care se învecinează cu România. Mesajul lui Zelenski: sprijin pentru România și presiune sporită asupra Rusiei Zelenski a răspuns pe platforma X unei postări a șefei executivului european, care a afirmat că, prin acest incident, Rusia a încălcat „o altă linie roșie”. Liderul ucrainean a transmis că Ucraina este gata să sprijine România „în orice mod”. În același mesaj, Zelenski a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a preveni prelungirea sau extinderea războiului și a susținut că atacul din noaptea precedentă a vizat în mod deliberat regiunea sudică Odesa, inclusiv infrastructură civilă și nave civile de transport. Ce spune despre drona ajunsă în România În declarația citată de Euronews, Zelenski afirmă că una dintre drone, „practic un echivalent al modelului «Shahed»”, a lovit „o clădire rezidențială obișnuită din România” și le-a urat răniților „însănătoșire rapidă”. Totodată, el spune că mizează pe noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, care „să fie cu adevărat puternice” și să genereze „pierderi semnificative” pentru Moscova, astfel încât atacurile să aibă costuri mai mari pentru agresor. [...]
UE ar urma să accelereze pregătirea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei după incidentul de la Galați , unde o dronă militară rusă s-a prăbușit pe o clădire, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) după o convorbire telefonică între ministrul interimar Oana Țoiu și Kaja Kallas , Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. MAE spune că discuția a avut loc „ca urmare a incidentului grav” de la Galați, pe care îl descrie drept o încălcare a spațiului aerian al unui stat membru UE, cu implicații pentru cetățeni. În același context, Kaja Kallas ar fi exprimat „solidaritatea fermă” a Uniunii în fața a ceea ce ministerul numește o „escaladare iresponsabilă” din partea Federației Ruse. De ce contează: semnal de înăsprire a regimului de sancțiuni Dincolo de dimensiunea de securitate, accelerarea unui nou pachet de sancțiuni ar însemna o posibilă extindere a constrângerilor economice și financiare asupra Rusiei, într-un moment în care UE folosește sancțiunile ca instrument principal pentru a reduce resursele disponibile pentru războiul din Ucraina. „România și partenerii europeni vor accelera procesul privind noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei”, a arătat MAE. Context: 20 de pachete adoptate, discuții pentru al 21-lea Uniunea Europeană a adoptat până acum 20 de pachete de sancțiuni ca răspuns la invazia Ucrainei, potrivit informațiilor publicate de Consiliul UE pe pagina sa despre măsurile restrictive împotriva Rusiei, disponibilă aici . Cel mai recent set de măsuri a fost aprobat în aprilie 2026, iar la nivelul instituțiilor europene sunt deja în desfășurare discuții pentru pregătirea celui de-al 21-lea pachet. Ce includ, în linii mari, sancțiunile UE Conform aceleiași prezentări, sancțiunile UE vizează atât persoane și entități, cât și sectoare economice, prin: restricții individuale (înghețarea activelor și interdicții de călătorie în UE) pentru mii de persoane și entități; embargouri și restricții comerciale pentru produse-cheie; limitarea accesului la tehnologii avansate și servicii financiare; excluderea mai multor bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT; sancțiuni sectoriale pentru domenii considerate strategice, inclusiv energia, transporturile, industria minieră și comerțul. În acest stadiu, sursa nu oferă detalii despre conținutul viitorului pachet și nici un calendar de adoptare, ci doar intenția de accelerare a procesului. [...]
Declarațiile lui Vladimir Putin despre drona căzută la Galați complică gestionarea diplomatică a incidentului , după ce liderul de la Kremlin a pus sub semnul întrebării originea aparatului și a cerut României să trimită „resturile” către Rusia pentru o anchetă proprie, potrivit HotNews . Putin a spus că abia aflase despre incident și a sugerat că ar fi putut fi vorba despre o dronă ucraineană. În același timp, a cerut ca fragmentele să fie predate Moscovei, pentru ca Rusia să poată desfășura „propria anchetă independentă”. „Nu știu ce fel de dronă a explodat în România. Să ne trimită resturile.” Poziția României: „întreaga responsabilitate aparține Rusiei” În România, președintele Nicușor Dan a declarat, după ședința CSAT, că incidentul din Galați a avut loc după ce o dronă rusească Geran-2 a deviat de la traseu, a intrat pe teritoriul României și a lovit un bloc de locuințe. Două persoane au fost rănite în urma incidentului, conform informațiilor prezentate. Șeful statului a afirmat că „întreaga responsabilitate aparține Rusiei” și a precizat că drona a plecat din Rusia, ca parte dintr-un „roi”, din care doar una ar fi ajuns pe teritoriul României. Efecte diplomatice: închiderea consulatului și reacții așteptate de la Moscova Tot în acest context, Nicușor Dan a anunțat că „Consulatul General al Federației Ruse la Constanța se va închide”, după ce consulul general a fost declarat persona non-grata. Pe partea rusă, anterior declarațiilor lui Putin, Kremlinul a transmis că președintele Rusiei este la curent cu incidentul, iar Ministerul de Externe de la Moscova a spus, citat de Tass, că Rusia va lua „în curând” măsuri ca răspuns la decizia României privind consulatul. Reacția NATO: „apere fiecare centimetru” din teritoriul aliat NATO a acuzat Moscova de comportament imprudent și a transmis că va „apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, poziție susținută și de aliați precum SUA, Franța și Germania, potrivit informațiilor din articol. [...]
Ucraina propune României cooperare pentru apărare aeriană după ce o dronă rusească ar fi lovit un bloc de locuințe din România, pe fondul atacurilor asupra regiunii Odesa, potrivit Adevărul . Miza imediată este una operațională: reducerea riscului ca atacurile cu drone din proximitatea frontierei să se transforme în incidente repetate pe teritoriul românesc. Volodimir Zelenski susține că Rusia a lansat „un atac deliberat” asupra infrastructurii civile și a navelor comerciale din sudul Ucrainei, în apropierea graniței cu România. Președintele ucrainean afirmă că una dintre dronele folosite, „de tip similar” celor iraniene Shahed utilizate frecvent de Rusia, ar fi lovit „o clădire rezidențială obișnuită din România”. În mesajul său, Zelenski a transmis sprijin persoanelor rănite și a spus că Ucraina este pregătită să ajute România „în orice mod necesar” în astfel de situații. Presiune pentru sancțiuni mai dure împotriva Rusiei Pe lângă componenta de securitate la frontieră, liderul de la Kiev a cerut intensificarea presiunii occidentale asupra Moscovei, pentru a împiedica prelungirea sau extinderea războiului. „Este necesar să creștem presiunea asupra Rusiei pentru ca acest război să nu fie prelungit sau extins.” Zelenski a adăugat că Ucraina se așteaptă ca noul pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană să fie „cu adevărat puternic” și să genereze pierderi semnificative pentru Rusia. Mesajul Kievului: cooperare strânsă cu Bucureștiul Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a reacționat după incidentul de la Galați, afirmând că Ucraina este pregătită să coopereze strâns cu România pentru consolidarea protecției împotriva atacurilor cu drone. Într-un mesaj pe X, Sibiha a spus că incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian românesc arată că agresiunea Moscovei este „o amenințare reală” pentru regiunea Mării Negre și pentru Europa. El a susținut că întărirea apărării aeriene a Ucrainei contează și pentru statele vecine, prin reducerea riscurilor la adresa acestora. „Ucraina este ferm de partea României. Suntem pregătiți să cooperăm îndeaproape pentru a consolida protecția împotriva unor astfel de amenințări.” Declarațiile vin după incidentul din Galați, unde, potrivit informațiilor prezentate, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc și a explodat pe un bloc. [...]
Germania ridică miza diplomatică în NATO după incidentul cu drona din Galați , condamnând public Rusia și legând episodul de „securitatea colectivă”, potrivit Digi24 . Reacția a venit de la ministrul german de Externe, Johann Wadephul , care a criticat „comportamentul iresponsabil” al Moscovei după prăbușirea unei drone pe o clădire de locuințe din România — primul astfel de incident pe teritoriul unui stat membru UE și NATO de la începutul războiului din Ucraina, conform informațiilor prezentate de publicație. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, șeful diplomației germane a încadrat incidentul ca risc direct pentru securitatea comună și a transmis sprijin pentru România. „Rusia continuă să amenințe securitatea noastră colectivă. Răspunsul nostru este unitatea. Suntem solidari cu România.” Wadephul a mai afirmat că Germania va continua să consolideze apărarea Ucrainei și a Europei în cadrul NATO, indicând că Berlinul tratează episodul nu ca un accident izolat, ci ca un element cu potențial de escaladare și cu implicații pentru postura de apărare a Alianței. [...]
