Știri
Știri din categoria Externe
Victoria democraților în alegerile intermediare din SUA reaprinde așteptările privind schimbări în comerț, energie și securitate, pe fondul reacțiilor venite din capitale europene și din alte regiuni, potrivit Digi24. Mesajul comun: rezultatul este citit ca un „semnal politic puternic” și poate modifica gradul de previzibilitate al politicilor americane, fără să elimine însă riscurile de protecționism sau de blocaj intern la Washington.
În sinteză, miza pentru partenerii SUA este dacă noul echilibru de putere va tempera deciziile cu impact direct asupra economiei globale – de la tarife și lanțuri de aprovizionare până la prețurile la combustibili și direcția politicilor climatice.
Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a descris rezultatul drept un semnal de schimbare de curs, indicând că în politica americană se fac auzite „voci” mai apropiate de pozițiile europene, inclusiv pe climă, mediu și politică externă.
Din Parlamentul European, Bernd Lange, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, a vorbit despre o „oportunitate și un avertisment” pentru UE: mai multă influență democratică ar putea aduce dialog și previzibilitate, însă „protecționismul SUA nu va dispărea”, iar UE ar trebui să-și apere interesele și să poată acționa independent.
În aceeași cheie, Christel Schaldemose, vicepreședintă a Parlamentului European, a sugerat că rezultatul ar putea sprijini Ucraina și tranziția verde, dar a insistat că UE trebuie să-și continue consolidarea.
Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a indicat că va fi de urmărit dacă președintele Donald Trump va recunoaște nevoia unor schimbări, inclusiv în privința prețurilor la benzină, cu impact direct asupra populației, și dacă își va reduce implicarea internațională.
În Franța, Jordan Bardella (RN) a legat intervenția americană privind Iranul de riscuri economice „nu numai pentru economia SUA”, ci și pentru economia europeană, invocând posibile efecte asupra puterii de cumpărare prin creșterea prețurilor la petrol.
Din Rusia nu a venit un comentariu al Kremlinului, însă Serghei Riabkov, adjunct al șefului diplomației ruse, a îndemnat la așteptarea rezultatelor finale și a spus că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia este „extrem de negativă”, fără a sugera o schimbare de linie la Moscova.
Guvernul Greciei, prin purtătorul de cuvânt Pavlos Marinakis, a transmis că relațiile greco-americane vor rămâne solide și că proiectele majore și acordurile importante nu vor fi afectate.
Taiwanul, prin Ministerul Afacerilor Externe, a anunțat că monitorizează evoluțiile și a reiterat intenția de a aprofunda cooperarea cu SUA în domenii precum securitate, comerț, tehnologie și educație, mizând pe sprijin bipartizan.
Japonia, prin secretarul-șef al Cabinetului, Minoru Kihara, a subliniat că alianța Japonia–SUA rămâne piatra de temelie a politicii externe și de securitate, într-un context internațional mai „turbulent” și incert.
Reacțiile strânse de Digi24 indică două direcții urmărite de piețe și guverne: pe de o parte, posibilitatea unei politici americane mai previzibile în raport cu aliații; pe de altă parte, riscul ca polarizarea internă să ducă la blocaje și la decizii mai greu de anticipat, cu efecte în comerț, energie și securitate. Informațiile din sursă nu includ un calendar al măsurilor concrete care ar putea urma.
Recomandate
Kremlinul transmite că linia Moscovei privind Ucraina nu depinde de alegerile din SUA , iar mesajul vine după ce republicanii președintelui Donald Trump au pierdut controlul asupra ambelor camere ale Congresului, potrivit Digi24 . Reacția indică o încercare de a separa politica externă rusă de schimbările de la Washington, în timp ce Moscova își păstrează discursul despre negocieri și „eforturi pentru pace”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia speră ca Donald Trump „să își continue eforturile pentru pace” și după alegerile de la jumătatea mandatului. El a afirmat că Trump „rămâne în funcție” și a evitat să comenteze dacă noua configurație a Congresului ar putea bloca demersurile Casei Albe, catalogând subiectul drept „o chestiune internă a Americii”. Tot Peskov a susținut că „o nouă rundă de negocieri trilaterale” ar urma să aibă loc „în curând” și a invocat, în același context, demersurile primei doamne a SUA, Melania Trump, pe care le-a descris drept un succes. Mesajul de continuitate: „ne vom continua activitatea” Separat, viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova așteaptă rezultatele finale ale alegerilor și a afirmat că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia este „extrem de negativă”, potrivit agenției ruse de stat RIA, citată de News.ro. Riabkov a insistat că politica Rusiei față de Ucraina nu va fi influențată de rezultatul scrutinului din SUA: „Linia noastră de principiu și consecventă privind Ucraina – precum și politica noastră externă în general – nu se bazează pe considerente pe termen scurt și, firește, nu depinde de fluctuațiile barometrului politic din alte țări. Ne vom continua activitatea în conformitate cu directivele președintelui Federației Ruse.” Contextul politic din SUA Alegerile intermediare din SUA au avut loc marți și s-au încheiat, potrivit proiecțiilor posturilor de televiziune americane citate de Digi24, cu pierderea controlului asupra ambelor camere ale Congresului de către republicanii președintelui Donald Trump. Scrutinul a vizat toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și aproximativ o treime dintre locurile din Senat, iar rezultatul este relevant pentru ultimii doi ani ai mandatului lui Trump, deoarece schimbă raportul de forțe din Congres. [...]
Administrația Prezidențială apără contractele de lobby din SUA, dar evită să indice rezultate și costuri efective , deși unul dintre acorduri are un plafon maxim de 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), potrivit Digi24 . Miza, în versiunea Cotroceniului, este accesul mai rapid la decidenții americani în contextul administrației Donald Trump, însă lipsa detaliilor despre livrabile și efecte concrete lasă deschisă discuția despre eficiența cheltuirii banilor publici. Vlad Ionescu , consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, susține că România trebuie să folosească „toate canalele” pentru a ajunge la factorii de decizie din SUA și argumentează că lobby-ul este „instituționalizat”, „bine reglementat” și „transparent” în democrația americană, fiind raportat într-un registru public. „Acum, în democrația americană, lobby-ul este o activitate instituționalizată și foarte bine reglementată și foarte transparentă”, a declarat Vlad Ionescu. Ce spune Cotroceniul despre utilitatea lobby-ului Oficialul afirmă că, până acum, România a mizat în principal pe canalele diplomatice și militare, dar că ar fi existat un „blocaj mental” în a utiliza și lobby-ul ca instrument de influență și comunicare. În argumentația sa, lobby-ul nu ar fi „elementul central”, ci o „valoare adăugată” folosită de toate statele, cu o relevanță sporită „având în vedere natura administrației Trump”. „Este un alt instrument pe care, iată, trebuie să îl folosim în panoplia completă de instrumente pe care le avem și care, având în vedere natura administrației Trump, este un instrument eficient”, a explicat consilierul de stat. Întrebarea cheie: rezultate concrete și bani cheltuiți Întrebat dacă aceste contracte au produs rezultate concrete și care sunt sumele cheltuite, Vlad Ionescu nu a oferit cifre și nici exemple punctuale. În schimb, a invocat obiective generale precum „securitatea” și „prosperitatea” României, legate de un parteneriat strâns cu SUA, și a indicat existența unui „dialog politico-diplomatic” cu administrația americană „la toate nivelurile”. „Acum nu aș vrea să mă concentrez pe această activitate. Eu pot să vă spun că există un dialog politico-diplomatic cu administrația americană la toate nivelurile”, a declarat acesta. Contractul cu Eversheds Sutherland: parametri și obiective declarate Administrația Prezidențială a anunțat în luna mai încheierea unui contract de consultanță strategică și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA, cu firma americană Eversheds Sutherland. Contractul are o durată inițială de șase luni și un plafon maxim de remunerare de 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), în funcție de serviciile și livrabilele furnizate. Potrivit instituției, obiectivul este consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite și promovarea intereselor României în domenii precum apărarea, securitatea, energia și atragerea de investiții. În materialul Digi24, nu sunt prezentate exemple concrete de rezultate obținute în baza acestor demersuri. [...]
Liderul suprem al Iranului transmite că schimbarea majorității în Congresul SUA nu va modifica linia Washingtonului față de Teheran , într-un mesaj care sugerează continuitate în tensiunile geopolitice cu potențial efect direct asupra riscului regional și, implicit, asupra piețelor energetice, potrivit Digi24 . Mojtaba Khamenei a declarat că „oricine crede că rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului vor schimba poziţia Washingtonului faţă de Teheran se înşală amarnic”, într-o intervenție preluată de CNN și Reuters, potrivit News.ro. În același mesaj, liderul iranian a respins ideea că eventuale concesii către SUA ar reduce ostilitatea față de Iran. „Oricine se agaţă încă de o speranţă, oricât de mică, că sistemul de dominaţie şi-ar putea schimba comportamentul (...) se înşală profund.” Mesajul Teheranului: presiune și descurajare, nu detensionare În declarațiile citate, Khamenei a invocat drept elemente ale unei „campanii împotriva hegemoniei SUA” atât distrugerea de către Teheran a bazelor americane din regiune, cât și controlul asupra Strâmtorii Ormuz — un punct-cheie pentru tranzitul petrolului la nivel global. „SUA consideră că sfârşitul hegemoniei lor este îndepărtat; noi îl vedem ca fiind aproape.” Din perspectiva impactului economic, referirea la Strâmtoarea Ormuz menține în prim-plan riscul de perturbare a fluxurilor energetice, într-un context în care războiul din regiune a fost asociat deja cu scumpiri la benzină și motorină pentru consumatori, inclusiv în SUA. Contextul politic din SUA: războiul, costul vieții și schimbarea majorității Materialul notează că războiul comun al SUA și Israelului împotriva Iranului a devenit un subiect central în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului, pe fondul nemulțumirilor legate de conflict și de costul ridicat al vieții. În același context, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a scris pe X că „americanii au spus NU războiului”. Totodată, Donald Trump a recunoscut că războiul din Iran a afectat candidații republicani, dar și-a menținut decizia de a începe conflictul. Potrivit informațiilor prezentate, democrații au preluat controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Reprezentanților, iar rezultatul deschide o perioadă de „guvernare divizată” la Washington. Ce urmează și de ce contează Mesajul liderului suprem iranian indică faptul că Teheranul nu se așteaptă la o recalibrare a politicii SUA după schimbarea echilibrului politic din Congres. În termeni practici, asta înseamnă că riscul geopolitic asociat conflictului și tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz rămâne ridicat, iar volatilitatea din energie poate continua să fie alimentată de evoluțiile din regiune. [...]
Vizita lui George Simion în SUA, în ziua alegerilor de la jumătatea mandatului, îl plasează direct în zona de polarizare politică americană, cu potențiale costuri de imagine externă pentru un lider de partid din România , potrivit Digi24 . Președintele AUR a publicat pe rețelele sociale imagini de la întâlniri avute peste Ocean, inclusiv cu un politician republican. Conform fotografiilor postate online, Simion s-a întâlnit cu români stabiliți în Statele Unite și cu Byron Donalds, descris în material drept candidatul susținut de președintele american pentru funcția de guvernator al Floridei. Digi24 notează că cei doi s-au fotografiat împreună, iar Donalds a câștigat scrutinul din ziua precedentă. Într-o altă imagine, liderul AUR apare alături de mai multe persoane care afișează un steag cu mesajul: „Trump a avut dreptate în toate privințele. Trezește-te, America!”. Contextul politic din SUA, care amplifică miza vizitei Materialul plasează vizita în ziua alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, prezentate ca un scrutin crucial pentru ultimii doi ani ai președinției lui Donald Trump. Potrivit Digi24, republicanii au pierdut controlul atât asupra Camerei Reprezentanților, cât și asupra Senatului, rezultat descris ca un eșec major pentru Trump, care transformase alegerile într-un referendum asupra politicilor sale. În aceste condiții, arată aceeași sursă, capacitatea lui Trump de a-și impune agenda politică ar urma să fie „semnificativ slăbită”, în contextul în care democrații vor controla ambele camere ale Congresului. Declarațiile lui Trump după rezultat Digi24 menționează că, într-un interviu pentru New York Times, Trump a spus că este „absolut dispus să accepte aceste rezultate” și că este pregătit să colaboreze cu democrații. „Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu ei. Probabil vom găsi o soluție” Ulterior, potrivit articolului, Trump a postat pe Truth Social o imagine cu o șapcă roșie pe care scrie „Veto”. De ce contează pentru România Prin asocierea publică, în plin moment electoral american, cu mesaje pro-Trump și cu un politician republican, vizita riscă să fie citită mai degrabă ca o poziționare ideologică decât ca un demers instituțional. Digi24 nu oferă detalii despre o agendă oficială sau despre întâlniri cu reprezentanți ai administrației SUA, astfel că impactul concret al deplasării rămâne, din informațiile disponibile, în zona de semnal politic și imagine. [...]
Donald Trump ia în calcul schimbarea conducerii Pentagonului după eșecul electoral al republicanilor , un scenariu care ar putea adânci incertitudinea asupra direcției politicii de apărare a SUA și a gestionării războiului cu Iranul, potrivit Digi24 , care citează surse CBS News . Conform CBS News , Trump și-a întrebat consilierii și interlocutori cu care a vorbit la telefon dacă secretarul Apărării, Pete Hegseth, ar trebui să rămână în funcție, în urma „pierderilor catastrofale” suferite de republicani la alegerile de la jumătatea mandatului. Aceleași surse spun însă că președintele nu a luat încă o decizie privind înlocuirea lui Hegseth. Presiune politică după alegeri și risc de proceduri în Congres Înainte de alegeri, democrații încercau deja să-l pună sub acuzare pe Hegseth, iar probabilitatea unei proceduri de destituire ar putea crește în contextul în care democrații au „majorități solide” în ambele camere ale Congresului, potrivit informațiilor citate. În paralel, unii consilieri de la Casa Albă ar anticipa că o parte din vină pentru înfrângerile electorale va fi aruncată asupra unor lideri militari implicați în coordonarea războiului cu Iranul, respectiv amiralul Brad Cooper (șeful Comandamentului Central al SUA) și generalul Dan Caine (președintele Comitetului Șefilor de Stat Major). Posibil înlocuitor: Ron DeSantis , potrivit unei surse O sursă citată de CBS News afirmă că guvernatorul republican al Floridei, Ron DeSantis, este vehiculat ca posibil înlocuitor al lui Hegseth. Argumentul invocat este că DeSantis ar putea trece prin procedura de confirmare în Senat în perioada de tranziție și ar putea prelua funcția după expirarea mandatului său de guvernator, pe 5 ianuarie. Casa Albă: „încredere deplină” în Hegseth Întrebată despre informațiile privind viitorul lui Hegseth, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a transmis într-un comunicat că Trump „are încredere deplină” în secretarul Apărării. În același mesaj, Kelly a lăudat operațiunile militare din Iran și Venezuela și eforturile lui Hegseth de a inversa prioritățile Pentagonului din perioada Biden legate de „DEI și ideologia woke” (DEI se referă la politici de diversitate, echitate și incluziune). JD Vance pune înfrângerea pe seama războiului Vicepreședintele JD Vance a atribuit eșecul republicanilor războiului, într-o postare amplă pe X, publicată miercuri dimineață, în care susține că problema nu a fost prezența la vot, ci faptul că o parte dintre votanții Trump/Vance din 2024 au ales democrații în 2026. Postarea este disponibilă aici: X . În mesaj, Vance mai indică drept teme care au contat pentru electorat: încheierea războiului, costul vieții și relația SUA–Israel, și cere o schimbare de priorități în administrație după pierderea controlului asupra Camerei Reprezentanților și Senatului. Trump: îl apără public pe Hegseth, dar scenariul rămâne deschis Separat de discuțiile relatate pe surse, Trump a declarat presei, întrebat despre o posibilă înlocuire a lui Hegseth, că vrea să-l păstreze în funcție. În același timp, materialul menționează că numele lui Hegseth este vehiculat ca posibil succesor al senatoarei republicane Marsha Blackburn, aleasă guvernatoare a statului Tennessee, ceea ce ar putea deschide o altă pistă pentru viitorul său politic. Marsha Blackburn nu și-a anunțat însă intențiile, potrivit informațiilor citate. [...]
J. D. Vance pune presiune pe administrația Trump să-și schimbe prioritățile după eșecul electoral , atribuind pierderea republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului războiului din Iran, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat pe X după o perioadă de tăcere, mută discuția dinspre mobilizarea la vot spre costurile politice ale conflictului și deschide o dezbatere internă despre direcția partidului și a Casei Albe. Vicepreședintele SUA susține că „adevăratul motiv” al înfrângerii este „războiul” din Iran, idee preluată de The Guardian. În aceeași intervenție, Vance afirmă că nu prezența scăzută la vot a fost problema principală, ci faptul că o parte dintre alegătorii care au votat pentru Trump și Vance în 2024 au ales democrații în 2026. Ce înseamnă mesajul lui Vance pentru agenda administrației Dincolo de explicația electorală, Vance cere explicit o „analiză profundă” în partid și o „schimbare dramatică a priorităților” administrației Trump, după ce republicanii au pierdut controlul atât asupra Camerei Reprezentanților, cât și asupra Senatului. În logica lui, războiul a devenit o vulnerabilitate politică majoră, iar continuarea lui riscă să erodeze și mai mult baza de susținători. Vance sugerează și o repoziționare personală: Digi24 notează că intervenția este relevantă în contextul unei posibile candidaturi la Casa Albă în 2028, vicepreședintele încercând să se distanțeze de un conflict descris ca nepopular. Factorii invocați: războiul, costul vieții și relația cu Israelul În mesajul său, Vance recunoaște că, pe lângă războiul din Iran , au contat și: costul vieții; relația Statelor Unite cu Israelul. El mai spune că a văzut date dintr-un sondaj intern care ar indica o cerere puternică în electorat pentru încheierea războiului, pentru concentrarea imediată pe criza costului vieții și pentru implementarea unei politici „America pe primul loc”, împreună cu o reexaminare a relației SUA–Israel. Digi24 precizează însă doar concluziile prezentate de Vance, fără detalii metodologice despre sondaj. Reacții în tabăra Trump: sprijin de la Trump Jr., nuanțe de la președinte Donald Trump Jr . a susținut public poziția vicepreședintelui, distribuind mesajul și afirmând că este „100% corect”. În paralel, Donald Trump a recunoscut că războiul a influențat rezultatul, dar a insistat că decizia a fost justificată. Digi24 relatează că, la Fox News, Trump a spus că „Iranul a jucat un rol” în înfrângere, iar în Wall Street Journal și-a apărat decizia de a intra în război, afirmând că ar face-o din nou. În acest context, mesajul lui Vance indică o linie de fractură în interiorul taberei republicane: nu dacă războiul a costat politic, ci ce concluzii trebuie trase și ce se schimbă concret în agenda administrației. [...]
