Știri
Știri din categoria Externe
Rusia închide Consulatul General al Germaniei din Sankt Petersburg, cu termen-limită 18 septembrie, o decizie care reduce capacitatea operațională a Germaniei de a oferi servicii consulare și de a menține canale instituționale pe teren, pe fondul escaladării reciproce dintre Moscova și Berlin, potrivit Mediafax.
Ministerul rus de Externe a anunțat că „își retrage consimțământul” pentru funcționarea consulatului și a precizat că acesta trebuie să își înceteze activitățile cel târziu pe 18 septembrie. Informația este atribuită de publicație și cotidianului Le Figaro.
Închiderea consulatului german este prezentată de Moscova drept răspuns la decizia Berlinului de a închide consulatul rus din Bonn și centrul cultural rus din Berlin („Casa Rusă”), măsuri care ar urma să intre în vigoare tot de la 18 septembrie.
Ministerul rus de Externe a acuzat Germania că ar fi provocat „un nou ciclu de escaladare a relațiilor bilaterale”.
Pe lângă componenta consulară, Rusia anunțase anterior închiderea iminentă a centrelor culturale germane pe teritoriul său și l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri german, invocând „acțiunile și declarațiile anti-ruse ale autorităților germane”.
În același context, Ministerul rus de Externe a mai transmis că angajații Institutului Goethe trebuie să părăsească Rusia cel târziu până la 13 septembrie.
Deciziile anunțate de Germania au venit după ce Berlinul a acuzat oficial Rusia de tentativă de atac terorist la începutul lunii august, folosind o dronă încărcată cu explozibil pe aeroportul din Leipzig, descris ca un centru militar cheie pentru armata germană, NATO și ajutorul pentru Ucraina.
Separat, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Berlinul că vrea să „reaprindă” războiul cu Rusia, potrivit informațiilor citate de Mediafax.
Recomandate
Trimișii speciali ai SUA au reluat la Kiev discuțiile despre încheierea războiului, dar fără semne imediate de progres diplomatic , după o rundă de întâlniri pe care au descris-o drept „importantă” și „substanțială”, potrivit Kyiv Post . Vizita de duminică, 6 septembrie, este prima deplasare la Kiev a emisarilor Steve Witkoff și Jared Kushner , în contextul eforturilor administrației Trump de a reporni negocierile de pace. Witkoff și Kushner s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski la o zi după ce au discutat la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, la Kremlin. Cei doi emisari au spus că sunt „încurajați” de discuțiile bilaterale, însă nu au indicat un rezultat concret sau un acord în curs. „Am avut o discuție foarte semnificativă, substanțială, importantă, și suntem foarte încurajați și așteptăm să continuăm atât timp cât va fi nevoie”, a declarat Witkoff după întâlnire. „Sperăm că această călătorie a adus câteva modalități noi de a avansa. Cred că am învățat mult din această vizită”, a spus Kushner. De ce contează: formatul se lărgește către un cadru european După discuțiile bilaterale, întâlnirile s-au extins într-un format multilateral, cu participarea reprezentanților Regatului Unit, Franței și Germaniei, iar o nouă rundă era încă în desfășurare la momentul relatării. Zelenski a salutat prezența europenilor în discuții. „Suntem recunoscători că europenii sunt cu noi astăzi și că suntem într-o astfel de coaliție de țări”, a declarat Zelenski. Context operațional: Kievul rămâne inaccesibil pe cale aeriană Delegația americană a ajuns la Kiev cu trenul, ca și alți oficiali străini, pe peron fiind afișat mesajul „Peace Express”. Zelenski a spus că Ucraina a „pregătit totul pentru a face aeroporturile operaționale”, dar că loviturile rusești fac imposibilă sosirea cu avionul; spațiul aerian ucrainean este închis din 2022. În același timp, Rusia și Ucraina au promis să nu își lovească reciproc capitalele pe durata vizitei emisarilor americani, însă luptele au continuat în alte zone. Forțele aeriene ucrainene au raportat un atac nocturn cu 108 drone și rachete, iar Moscova a susținut că a doborât 258 de drone. Ce urmează: „planuri substanțiale” anunțate în săptămânile viitoare Un oficial de la Casa Albă a transmis, într-o declarație către AFP citată de publicație, că la Moscova emisarilor li s-au discutat „planuri substanțiale” care ar urma să fie anunțate „în săptămânile următoare”. Kremlinul a afirmat că americanii au prezentat „o serie de idei” privind posibile căi către o înțelegere, fără detalii. Pe teren, așteptările rămân prudente: publicația notează reacții ale unor locuitori din Kiev care consideră importantă prezența americanilor, dar nu văd motive solide pentru un progres rapid, pe fondul escaladării atacurilor din această vară și al faptului că războiul a intrat în al cincilea an. [...]
Bruxellesul anticipează o extindere a războiului cu drone pe teritoriul Rusiei , inclusiv asupra infrastructurii de securitate, după ce o dronă rusească a avariat la Kiev clădirea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) , potrivit Mediafax . Mesajul vine de la comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , care vorbește despre o „ripostă simetrică” a Ucrainei. Într-o postare pe platforma X, Kubilius a susținut că Rusia „escaladează, apoi ucrainenii răspund cu măsuri în oglindă”, iar consecința ar fi că „KGB și GRU vor aștepta ca o dronă ucraineană să ajungă în birourile lor”. Oficialul european folosește denumirile KGB și GRU ca referințe generice la serviciile de informații rusești, notează articolul. Contextul: atacul asupra sediului SBU și reacțiile europene Declarația comisarului european este legată de un atac rusesc asupra centrului Kievului, în urma căruia o dronă a lovit clădirea SBU și a provocat pagube. Informația despre avarierea sediului este atribuită de Mediafax publicației Ukrainska Pravda. În același context, José Manuel Pinto Teixeira, fost ambasador al Uniunii Europene în Ucraina, a declarat că Ucraina ar avea dreptul să răspundă prin acțiuni similare la Moscova, după atacurile rusești asupra centrului Kievului. Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a condamnat atacul asupra sediului SBU și a acuzat Rusia că ignoră normele dreptului internațional și riscurile pentru obiectivele de patrimoniu cultural. Ce semnal transmite Bruxellesul Mesajul lui Kubilius indică o așteptare, la nivelul conducerii europene pe zona apărării, că războiul cu drone poate lovi tot mai direct ținte instituționale, nu doar infrastructură energetică sau militară. În postarea citată, comisarul a legat această logică a „măsurilor în oglindă” de efecte deja vizibile în Rusia, precum distrugerea unor rafinării și perturbarea zborurilor internaționale. Separat, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a cerut partenerilor internaționali ai Ucrainei să crească presiunea asupra Rusiei după lovitura asupra clădirii centrale a SBU. [...]
Emisarul SUA Steve Witkoff spune că s-a avansat spre noi discuții trilaterale , după vizite la Moscova și Kyiv, inclusiv „mișcare” pe calendarul unor întâlniri suplimentare, potrivit Kyiv Post . Mesajul vine în contextul în care atât Ucraina, cât și Rusia transmit semnale că formatul ar putea fi reluat, dar fără termene concrete. Witkoff a publicat actualizarea într-o declarație pe X, luni, 7 septembrie, după întâlniri cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și cu președintele rus Vladimir Putin. El a precizat că deplasarea a avut loc la indicația președintelui american Donald Trump și că delegația a inclus, alături de Jared Kushner, oficiali din Consiliul Național de Securitate, Departamentul de Stat și Trezorerie. „S-au făcut progrese substanțiale, inclusiv pași pentru programarea unor discuții trilaterale suplimentare.” Ce înseamnă „progresul” invocat: discuții despre apărare aeriană și sprijin de iarnă Zelenski a confirmat, tot luni, că Ucraina își pregătește „următorii pași” după trei runde de negocieri la Kyiv, la care au participat și reprezentanți ai E3 (Franța, Marea Britanie și Germania). După încheierea întâlnirilor de duminică, Zelenski a avut și o discuție separată, unu-la-unu, cu Witkoff și Kushner. Potrivit președintelui ucrainean, discuțiile au vizat: nevoile Ucrainei de apărare aeriană; cooperarea tehnologică cu aliații; un pachet de sprijin înainte de iarnă. Moscova nu exclude formatul, dar evită un calendar Kremlinul a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , că Rusia nu exclude reluarea formatului trilateral, însă fără a oferi un orizont de timp. „Este încă prea devreme să discutăm locul și datele exacte.” Context operațional: vizite după luni de așteptare și pe fondul atacurilor asupra Kyivului Vizita lui Witkoff și Kushner a fost anticipată de luni, iar cei doi au ajuns la Kyiv cu trenul duminică, după un atac rusesc asupra aeroportului capitalei, notează publicația. Deputatul ucrainean Oleksii Honcharenko a afirmat anterior că o dronă rusească ar fi lovit un avion la aeroportul Juleanî (Kyiv International Airport), fără confirmare oficială, și a speculat că ar fi fost un semnal politic; această interpretare nu este confirmată de autorități. Între timp, Putin a respins explicit apelul Ucrainei pentru un armistițiu mai larg de trei zile pe întreaga linie a frontului. Dimensiunea economică: Trezoreria SUA, sancțiuni și „proiecte comerciale” discutate la Moscova Un element cu potențial impact economic este implicarea Trezoreriei SUA. Înaintea întâlnirilor, Gene Lange, șef interimar al diviziei de sancțiuni din Trezoreria americană, a mers la Moscova pentru o sesiune pregătitoare cu Kirill Dmitriev, reprezentant special al lui Putin pentru cooperare economică. Oficialii ruși au descris discuțiile de la Moscova drept „semnificative” și „franche” și au spus că, pe lângă concepte de soluționare a conflictului, au fost ridicate și posibile proiecte comerciale SUA–Rusia de amploare. Materialul nu oferă detalii despre natura acestor proiecte sau despre eventuale condiții legate de sancțiuni. Ce urmează și care sunt limitele informației Deși Witkoff vorbește despre „mișcare” spre noi discuții trilaterale, nu există încă date, locuri sau un format confirmat public. În paralel, Kyiv Post notează că Putin își menține condițiile, inclusiv cererea ca Ucraina să cedeze restul regiunilor Donețk și Luhansk înaintea oricărui compromis pe linia frontului — cereri respinse constant de Ucraina, iar evaluările ruse privind „momentumul” de pe câmpul de luptă sunt contestate de analiști independenți menționați de publicație. [...]
Donald Trump a relansat tema redenumirilor simbolice în plin context electoral , sugerând ca statul New Mexico să fie redenumit „New America”, potrivit news.ro , care citează AFP. Propunerea a fost respinsă imediat de guvernatoarea statului și este descrisă ca o inițiativă percepută mai ales ca o încercare de a muta atenția de la subiecte nepopulare. Trump a făcut sugestia într-o postare pe Truth Social , susținând că „mulți oameni” ar fi propus schimbarea numelui și că „New America” ar fi „mai prestigios și mai frumos” pentru locuitori. Casa Albă a republicat o imagine în care partea „Mexico” din denumirea statului apare tăiată și înlocuită cu „America”, iar presa americană ar fi indicat că ideea ar proveni dintr-o farsă de pe internet. Reacția autorităților din New Mexico: „nu este supus dezbaterii” Guvernatoarea democrată Michelle Lujan Grisham a declarat pentru Fox News că numele statului „nu este supus dezbaterii; este al nostru de mult înainte de înființarea Statelor Unite”. Ea a acuzat, totodată, că președintele încearcă să „distragă atenția americanilor” de la probleme precum creșterea accentuată a prețurilor la benzină. Un tipar recent: lac, golf, strâmtoare Propunerea privind New Mexico vine la câteva zile după ce Trump a semnat un decret prin care lacul Ontario ar urma să fie redenumit „Lake America”, pe fondul războiului comercial cu Canada. În același registru, săptămâna trecută a propus redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea Trump”, iar în ianuarie 2025, la începutul celui de-al doilea mandat, a redenumit unilateral Golful Mexicului în „Golful Americii”, decizie contestată de Mexic. Canada a respins, de asemenea, inițiativa privind lacul Ontario. În material se arată că această „obsesie pentru denumiri” este interpretată de observatori și detractori ca o tentativă de a schimba agenda publică, în condițiile în care popularitatea lui Trump este la cel mai scăzut nivel, iar Partidul Republican se teme de o înfrângere severă la alegerile din noiembrie pentru controlul Congresului. [...]
Arestarea unui procuror de rang înalt și cauțiunea de 2,7 milioane de dolari (aprox. 12,2 milioane de lei) ridică presiunea pe curățarea instituțiilor-cheie din Ucraina , într-un dosar care vizează protejarea unor rețele de fraudă online și spălare de bani, potrivit Mediafax . Înalta Curte Anticorupție a Ucrainei a decis plasarea în arest preventiv până la 2 noiembrie a lui Serhii Kropyva, adjunct al șefului Departamentului de Cooperare Internațională din cadrul Parchetului General. El poate fi eliberat dacă achită o cauțiune de 120 de milioane de hrivne, echivalentul a aproximativ 2,7 milioane de dolari (aprox. 12,2 milioane de lei), conform Ukrinform. Miza economică: fraudă prin call-centere și spălare de bani Dosarul vizează protejarea unor call-centere frauduloase. Anchetatorii susțin că o grupare din care ar fi făcut parte și Kropyva primea mită pentru a permite funcționarea centrelor care înșelau ucraineni și cetățeni străini, iar ulterior banii obținuți erau spălați. Cazul face parte din operațiunea „Carthage ”, desfășurată de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO). Potrivit NABU, ar fi fost identificată o organizație infracțională condusă de un oficial din Parchetul General, creată la jumătatea anului 2025, care ar fi inclus procurori în funcție și persoane fără funcții oficiale. Cum ar fi fost „albiți” banii: proprietăți, bunuri și conturi pe numele apropiaților Conform anchetatorilor, banii obținuți ilegal ar fi fost spălați prin mai multe mecanisme, inclusiv: peste 20 de milioane de hrivne (aprox. 450.000 de dolari, adică aprox. 2,0 milioane de lei) cheltuite pe proprietăți imobiliare, bijuterii și alte bunuri de valoare; active de cel puțin 12 milioane de hrivne (aprox. 270.000 de dolari, aprox. 1,2 milioane de lei) trecute pe numele unor terțe persoane, inclusiv proprietăți într-un complex de apartamente din apropierea Munților Carpați, pe teritoriul Ucrainei; peste 10 milioane de hrivne (aprox. 225.000 de dolari, aprox. 1,0 milion de lei) depuse în conturile unor persoane apropiate și prezentate drept venituri legale din activități comerciale. Condiții stricte dacă plătește cauțiunea și interdicții de contact Procurorii anticorupție ceruseră inițial o cauțiune de 200 de milioane de hrivne (aprox. 4,5 milioane de dolari, aprox. 20,3 milioane de lei), în timp ce apărarea a solicitat respingerea cererii, susținând că acuzațiile nu sunt întemeiate și că suma cerută este imposibil de achitat. Dacă va plăti cauțiunea, Kropyva va avea mai multe obligații, inclusiv să se prezinte la convocări, să anunțe schimbarea domiciliului, să predea pașapoartele pentru călătoriile în străinătate și să poarte un dispozitiv electronic de monitorizare. Instanța i-a interzis și să comunice cu martorii, printre care procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravchenko, și prim-adjuncta acestuia, Maria Vdovichenko. Reacția procurorului general: neagă implicarea și anunță măsuri interne În instanță, procurorul SAPO a prezentat informații potrivit cărora Kropyva ar fi avut o relație apropiată cu procurorul general Ruslan Kravchenko, inclusiv prin discuții interceptate care ar indica implicarea lui Kropyva în coordonarea unor lucrări la locuința procurorului general și alte episoade prezentate ca susțineri ale acuzării. Procurorul general a negat orice implicare: „Nu am nicio legătură cu protejarea call-centerelor ilegale, nu am dat instrucțiuni pentru sprijinirea unei asemenea activități și nu mi-am folosit atribuțiile de procuror general în acest scop”. Kravchenko a anunțat că angajatul vizat a fost suspendat și că a cerut pregătirea documentelor pentru demiterea acestuia, precizând că vinovăția urmează să fie stabilită de instanță. Totodată, a dispus verificarea activității Departamentului de Cooperare Internațională și a structurii care se ocupă de combaterea criminalității informatice, precum și testarea cu poligraful a angajaților implicați în coordonarea și investigarea dosarelor privind call-centerele ilegale (cu mențiunea că, în sistemul ucrainean, rezultatele au caracter orientativ). Decizia privind arestarea preventivă poate fi contestată în termen de cinci zile. NABU a anunțat că au fost identificați până acum cinci presupuşi membri ai organizației, iar ancheta continuă pentru a stabili dacă există și alți participanți. [...]
Coreea de Nord își întărește capacitatea navală cu armament nuclear după ce a pus în serviciu al doilea distrugător, într-un moment în care SUA, Coreea de Sud și Japonia au început un exercițiu militar trilateral, potrivit News . Distrugătorul „Kang Kon” a intrat în serviciu duminică, în orașul-port Wonsan (estul țării), la o ceremonie la care au participat Kim Jong Un și fiica sa adolescentă, prezentată de serviciul de informații sud-coreean drept posibilă moștenitoare. Imaginile difuzate de presa de stat o arată pe aceasta alături de Kim, în timpul vizitei la navă și al fotografiilor cu marinarii. Ce schimbă, operațional, intrarea în serviciu a noilor nave „Kang Kon” și „Choe Hyon” (pus în serviciu în iunie) sunt descrise ca distrugătoare de 5.000 de tone, echipate cu rachete cu capacitate nucleară, fiind cele mai avansate nave de război ale Coreei de Nord. Din perspectiva operațională, mesajul transmis este extinderea opțiunilor de descurajare nucleară către componenta navală, nu doar prin mijloace terestre. În discursul de la ceremonie, Kim a susținut că punerea în serviciu, în succesiune, a celor două distrugătoare ar fi amplificat temerile „inamicilor” și ar permite exercitarea descurajării nucleare „într-un mod mai diversificat și mai practic”. „Îngrijorările inamicilor se vor adânci cu siguranţă”, a spus Kim. „Trebuie să stabilim mai clar o forţă de descurajare nucleară puternică şi fiabilă (...)” Contextul regional: exercițiul „Freedom Edge ” și reacția Phenianului Intrarea în serviciu a navei are loc în timp ce SUA, Coreea de Sud și Japonia au început luni exercițiul „Freedom Edge”, programat să dureze cinci zile, în apele din largul insulei Jeju (sudul Coreei de Sud). Armata sud-coreeană a precizat că exercițiul are caracter defensiv și urmărește consolidarea capacității comune de reacție la amenințările nucleare nord-coreene, implicând resurse maritime și aeriene ale celor trei state. Săptămâna trecută, Ministerul de Externe nord-coreean a acuzat SUA de o atitudine mai pronunțat „confruntațională”, invocând atât exercițiul „Freedom Edge”, cât și comentarii raportate ale oficialilor americani privind angajamentul pentru denuclearizarea completă a Coreei de Nord. Ce urmează în relația cu SUA: presiune militară și miză de negociere Materialul notează că această evoluție vine pe fondul intensificării presiunii asupra SUA, după ce Coreea de Nord a respins decizia președintelui Donald Trump de a reduce amploarea unui exercițiu militar major cu Coreea de Sud, gest prezentat ca unul conciliator. Potrivit observatorilor citați, Phenianul ar urmări concesii mai mari din partea Washingtonului. În paralel, sora liderului nord-coreean, Kim Yo Jong, a respins scurtarea exercițiului anual „ Ulchi Freedom Shield ” (încheiat pe 21 august, cu șase zile mai devreme decât era planificat), afirmând că măsura nu îi schimbă „natura provocatoare și agresivă”. În acest context, Coreea de Nord a lansat aproximativ 10 rachete balistice cu rază scurtă de acțiune către mare, ca răspuns la exercițiul comun SUA–Coreea de Sud. News mai arată că negocierile anterioare Kim–Trump au eșuat în 2019 din cauza disputelor privind beneficiile economice pe care Coreea de Nord le-ar fi obținut în schimbul unor măsuri limitate de denuclearizare, iar experții apreciază că, odată cu avansarea programului nuclear și aprofundarea relațiilor cu Rusia și China, Kim ar avea o pârghie de negociere mai mare decât înainte. [...]
