Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a relansat tema redenumirilor simbolice în plin context electoral, sugerând ca statul New Mexico să fie redenumit „New America”, potrivit news.ro, care citează AFP. Propunerea a fost respinsă imediat de guvernatoarea statului și este descrisă ca o inițiativă percepută mai ales ca o încercare de a muta atenția de la subiecte nepopulare.
Trump a făcut sugestia într-o postare pe Truth Social, susținând că „mulți oameni” ar fi propus schimbarea numelui și că „New America” ar fi „mai prestigios și mai frumos” pentru locuitori. Casa Albă a republicat o imagine în care partea „Mexico” din denumirea statului apare tăiată și înlocuită cu „America”, iar presa americană ar fi indicat că ideea ar proveni dintr-o farsă de pe internet.
Guvernatoarea democrată Michelle Lujan Grisham a declarat pentru Fox News că numele statului „nu este supus dezbaterii; este al nostru de mult înainte de înființarea Statelor Unite”. Ea a acuzat, totodată, că președintele încearcă să „distragă atenția americanilor” de la probleme precum creșterea accentuată a prețurilor la benzină.
Propunerea privind New Mexico vine la câteva zile după ce Trump a semnat un decret prin care lacul Ontario ar urma să fie redenumit „Lake America”, pe fondul războiului comercial cu Canada. În același registru, săptămâna trecută a propus redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea Trump”, iar în ianuarie 2025, la începutul celui de-al doilea mandat, a redenumit unilateral Golful Mexicului în „Golful Americii”, decizie contestată de Mexic. Canada a respins, de asemenea, inițiativa privind lacul Ontario.
În material se arată că această „obsesie pentru denumiri” este interpretată de observatori și detractori ca o tentativă de a schimba agenda publică, în condițiile în care popularitatea lui Trump este la cel mai scăzut nivel, iar Partidul Republican se teme de o înfrângere severă la alegerile din noiembrie pentru controlul Congresului.
Recomandate
Scăderea popularității lui Trump înainte de „midterms” ridică riscuri economice și comerciale , pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții și de escaladarea războiului comercial cu Canada, potrivit news.ro . Cu mai puțin de două luni înainte de alegerile intermediare din noiembrie, un sondaj național realizat de Focaldata arată că 33% dintre alegătorii înregistrați din SUA aprobă activitatea lui Donald Trump ca președinte. Nivelul este descris ca un minim istoric în seria de sondaje în care Financial Times a adresat această întrebare începând din luna mai și este cu 3 puncte procentuale sub luna precedentă, conform nv.ua, citat de news.ro. În interiorul electoratului republican, gradul de aprobare a scăzut cu peste 2 puncte procentuale, la 72%, un nou minim în sondajele Financial Times. Economia și costul vieții, în centrul nemulțumirilor Sondajul indică o deteriorare a percepției asupra economiei: aproape două treimi dintre alegătorii înregistrați spun că economia SUA merge într-o direcție greșită. Totodată, 57% afirmă că situația lor financiară s-a înrăutățit sub președinția lui Trump, față de 53% luna trecută. În rândul republicanilor, doar 53% declară că aprobă politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale lui Trump, în scădere cu aproape 8 puncte procentuale față de luna precedentă. Tarifele cu Canada și efectele de preț, un factor de presiune Un alt element major este politica comercială. Potrivit sondajului, 56% dintre alegători — inclusiv 60% dintre independenți și aproape o treime dintre republicani — nu aprobă decizia recentă de a impune o taxă vamală de 50% asupra mărfurilor canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei). Măsura a determinat Canada să introducă tarife de retorsiune de până la 50% asupra importurilor din SUA, ceea ce a escaladat războiul comercial și a amplificat temerile privind creșterea prețurilor de consum, mai notează materialul. Context politic: presiune pe republicani înainte de alegeri Publicația mai arată că aceste rezultate sunt o veste proastă pentru Casa Albă, în condițiile în care republicanii încearcă să își păstreze controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, considerate în mod tradițional un test al administrației aflate la putere. În același context, news.ro menționează și războiul cu Iranul, despre care afirmă că, în ultimele șase luni, a contribuit la creșterea costurilor de împrumut pentru SUA și la scumpiri la combustibil și bunuri de consum. Materialul nu oferă însă valori numerice pentru aceste evoluții. [...]
Moscova condiționează un posibil summit Putin–Trump–Xi de o agendă clară , semnalând că o întâlnire la vârf ar avea loc doar dacă părțile pot defini dinainte mizele și rezultatele așteptate, potrivit Agerpres . Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că Rusia „nu a exclus” posibilitatea unei întâlniri trilaterale între președinții Rusiei, SUA și Chinei. În același timp, el a precizat că, înainte de „pregătirile propriu-zise”, este necesar să fie înțeles care va fi agenda reuniunii. Oficialul rus a indicat că discuția despre format depinde de „substanța întâlnirii” și de ceea ce se poate aștepta „ca rezultat”. Ce ar însemna, practic, „agenda” pentru a trece la pregătiri Din declarațiile lui Riabkov reiese că Moscova nu tratează întâlnirea ca pe un obiectiv în sine, ci ca pe un instrument care trebuie să producă rezultate definite. În acest cadru, condiția invocată este una operațională: stabilirea temelor și a așteptărilor înainte de a începe organizarea. Contextul: fereastra APEC din noiembrie La începutul lunii, consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a vorbit despre posibilitatea unei întâlniri între Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în noiembrie, la Shenzhen, în China. Informația este atribuită de Agerpres agenției ruse TASS, citată de Reuters . [...]
Disputa politică din SUA asupra etichetei de „război” riscă să complice mandatul și controlul asupra operațiunilor militare în conflictul cu Iranul, pe fondul reluării luptelor în zona strâmtorii Ormuz , potrivit Mediafax . Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că nu ar numi situația „un război”, argumentând că „în acest moment, nu există tiruri active”, deși a admis că au existat zone în care confruntările au reizbucnit. El a mai spus că operațiunile majore de luptă au durat aproximativ șase săptămâni, declarațiile fiind făcute joi, într-o conferință de presă la Casa Albă. Întrebat dacă războiul cu Iranul se va încheia până la alegerile legislative de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie, Vance a evitat să ofere un termen. Într-un răspuns separat, vicepreședintele a spus că întrebarea despre finalul conflictului echivalează cu întrebarea „când vor înceta iranienii să mai tragă în nave” și a adăugat că nu știe răspunsul, sugerând că „ar trebui să-i întrebați pe iranieni”. Sanders: „Explicați-le asta familiilor militarilor uciși” Senatorul independent Bernie Sanders a criticat public formularea lui Vance, invocând pierderile umane. În mesajul publicat pe rețeaua X, Sanders a amintit de militarii americani uciși și de victimele din regiune. „JD Vance a spus că ceea ce se întâmplă în Iran nu este un război. Vă rog să explicați asta familiilor celor 19 militari americani care și-au pierdut viața sau miilor de oameni care au fost uciși în regiune.” Trump susține linia Casei Albe: „conflict militar”, nu „război” Președintele Donald Trump a susținut vineri poziția lui Vance, descriind confruntarea drept un „conflict militar”, nu un război. Trump a argumentat că operațiunile americane au fost intermitente și că Statele Unite nu au trimis trupe terestre în Iran. Context: șase luni de confruntări și tensiuni în strâmtoarea Ormuz Conform informațiilor prezentate, conflictul dintre SUA și Iran a început pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat primele atacuri asupra Iranului. În cele peste șase luni scurse de atunci, SUA și Israelul au atacat ținte din Iran, iar Teheranul a ripostat prin lovituri asupra unor obiective americane și ale aliaților SUA din regiune. După o perioadă de relativă acalmie, luptele s-au intensificat din nou în ultimele zile, inclusiv în zona strategică a strâmtorii Ormuz. [...]
Arestarea unui procuror de rang înalt și cauțiunea de 2,7 milioane de dolari (aprox. 12,2 milioane de lei) ridică presiunea pe curățarea instituțiilor-cheie din Ucraina , într-un dosar care vizează protejarea unor rețele de fraudă online și spălare de bani, potrivit Mediafax . Înalta Curte Anticorupție a Ucrainei a decis plasarea în arest preventiv până la 2 noiembrie a lui Serhii Kropyva, adjunct al șefului Departamentului de Cooperare Internațională din cadrul Parchetului General. El poate fi eliberat dacă achită o cauțiune de 120 de milioane de hrivne, echivalentul a aproximativ 2,7 milioane de dolari (aprox. 12,2 milioane de lei), conform Ukrinform. Miza economică: fraudă prin call-centere și spălare de bani Dosarul vizează protejarea unor call-centere frauduloase. Anchetatorii susțin că o grupare din care ar fi făcut parte și Kropyva primea mită pentru a permite funcționarea centrelor care înșelau ucraineni și cetățeni străini, iar ulterior banii obținuți erau spălați. Cazul face parte din operațiunea „Carthage ”, desfășurată de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO). Potrivit NABU, ar fi fost identificată o organizație infracțională condusă de un oficial din Parchetul General, creată la jumătatea anului 2025, care ar fi inclus procurori în funcție și persoane fără funcții oficiale. Cum ar fi fost „albiți” banii: proprietăți, bunuri și conturi pe numele apropiaților Conform anchetatorilor, banii obținuți ilegal ar fi fost spălați prin mai multe mecanisme, inclusiv: peste 20 de milioane de hrivne (aprox. 450.000 de dolari, adică aprox. 2,0 milioane de lei) cheltuite pe proprietăți imobiliare, bijuterii și alte bunuri de valoare; active de cel puțin 12 milioane de hrivne (aprox. 270.000 de dolari, aprox. 1,2 milioane de lei) trecute pe numele unor terțe persoane, inclusiv proprietăți într-un complex de apartamente din apropierea Munților Carpați, pe teritoriul Ucrainei; peste 10 milioane de hrivne (aprox. 225.000 de dolari, aprox. 1,0 milion de lei) depuse în conturile unor persoane apropiate și prezentate drept venituri legale din activități comerciale. Condiții stricte dacă plătește cauțiunea și interdicții de contact Procurorii anticorupție ceruseră inițial o cauțiune de 200 de milioane de hrivne (aprox. 4,5 milioane de dolari, aprox. 20,3 milioane de lei), în timp ce apărarea a solicitat respingerea cererii, susținând că acuzațiile nu sunt întemeiate și că suma cerută este imposibil de achitat. Dacă va plăti cauțiunea, Kropyva va avea mai multe obligații, inclusiv să se prezinte la convocări, să anunțe schimbarea domiciliului, să predea pașapoartele pentru călătoriile în străinătate și să poarte un dispozitiv electronic de monitorizare. Instanța i-a interzis și să comunice cu martorii, printre care procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravchenko, și prim-adjuncta acestuia, Maria Vdovichenko. Reacția procurorului general: neagă implicarea și anunță măsuri interne În instanță, procurorul SAPO a prezentat informații potrivit cărora Kropyva ar fi avut o relație apropiată cu procurorul general Ruslan Kravchenko, inclusiv prin discuții interceptate care ar indica implicarea lui Kropyva în coordonarea unor lucrări la locuința procurorului general și alte episoade prezentate ca susțineri ale acuzării. Procurorul general a negat orice implicare: „Nu am nicio legătură cu protejarea call-centerelor ilegale, nu am dat instrucțiuni pentru sprijinirea unei asemenea activități și nu mi-am folosit atribuțiile de procuror general în acest scop”. Kravchenko a anunțat că angajatul vizat a fost suspendat și că a cerut pregătirea documentelor pentru demiterea acestuia, precizând că vinovăția urmează să fie stabilită de instanță. Totodată, a dispus verificarea activității Departamentului de Cooperare Internațională și a structurii care se ocupă de combaterea criminalității informatice, precum și testarea cu poligraful a angajaților implicați în coordonarea și investigarea dosarelor privind call-centerele ilegale (cu mențiunea că, în sistemul ucrainean, rezultatele au caracter orientativ). Decizia privind arestarea preventivă poate fi contestată în termen de cinci zile. NABU a anunțat că au fost identificați până acum cinci presupuşi membri ai organizației, iar ancheta continuă pentru a stabili dacă există și alți participanți. [...]
Coreea de Nord își întărește capacitatea navală cu armament nuclear după ce a pus în serviciu al doilea distrugător, într-un moment în care SUA, Coreea de Sud și Japonia au început un exercițiu militar trilateral, potrivit News . Distrugătorul „Kang Kon” a intrat în serviciu duminică, în orașul-port Wonsan (estul țării), la o ceremonie la care au participat Kim Jong Un și fiica sa adolescentă, prezentată de serviciul de informații sud-coreean drept posibilă moștenitoare. Imaginile difuzate de presa de stat o arată pe aceasta alături de Kim, în timpul vizitei la navă și al fotografiilor cu marinarii. Ce schimbă, operațional, intrarea în serviciu a noilor nave „Kang Kon” și „Choe Hyon” (pus în serviciu în iunie) sunt descrise ca distrugătoare de 5.000 de tone, echipate cu rachete cu capacitate nucleară, fiind cele mai avansate nave de război ale Coreei de Nord. Din perspectiva operațională, mesajul transmis este extinderea opțiunilor de descurajare nucleară către componenta navală, nu doar prin mijloace terestre. În discursul de la ceremonie, Kim a susținut că punerea în serviciu, în succesiune, a celor două distrugătoare ar fi amplificat temerile „inamicilor” și ar permite exercitarea descurajării nucleare „într-un mod mai diversificat și mai practic”. „Îngrijorările inamicilor se vor adânci cu siguranţă”, a spus Kim. „Trebuie să stabilim mai clar o forţă de descurajare nucleară puternică şi fiabilă (...)” Contextul regional: exercițiul „Freedom Edge ” și reacția Phenianului Intrarea în serviciu a navei are loc în timp ce SUA, Coreea de Sud și Japonia au început luni exercițiul „Freedom Edge”, programat să dureze cinci zile, în apele din largul insulei Jeju (sudul Coreei de Sud). Armata sud-coreeană a precizat că exercițiul are caracter defensiv și urmărește consolidarea capacității comune de reacție la amenințările nucleare nord-coreene, implicând resurse maritime și aeriene ale celor trei state. Săptămâna trecută, Ministerul de Externe nord-coreean a acuzat SUA de o atitudine mai pronunțat „confruntațională”, invocând atât exercițiul „Freedom Edge”, cât și comentarii raportate ale oficialilor americani privind angajamentul pentru denuclearizarea completă a Coreei de Nord. Ce urmează în relația cu SUA: presiune militară și miză de negociere Materialul notează că această evoluție vine pe fondul intensificării presiunii asupra SUA, după ce Coreea de Nord a respins decizia președintelui Donald Trump de a reduce amploarea unui exercițiu militar major cu Coreea de Sud, gest prezentat ca unul conciliator. Potrivit observatorilor citați, Phenianul ar urmări concesii mai mari din partea Washingtonului. În paralel, sora liderului nord-coreean, Kim Yo Jong, a respins scurtarea exercițiului anual „ Ulchi Freedom Shield ” (încheiat pe 21 august, cu șase zile mai devreme decât era planificat), afirmând că măsura nu îi schimbă „natura provocatoare și agresivă”. În acest context, Coreea de Nord a lansat aproximativ 10 rachete balistice cu rază scurtă de acțiune către mare, ca răspuns la exercițiul comun SUA–Coreea de Sud. News mai arată că negocierile anterioare Kim–Trump au eșuat în 2019 din cauza disputelor privind beneficiile economice pe care Coreea de Nord le-ar fi obținut în schimbul unor măsuri limitate de denuclearizare, iar experții apreciază că, odată cu avansarea programului nuclear și aprofundarea relațiilor cu Rusia și China, Kim ar avea o pârghie de negociere mai mare decât înainte. [...]
Iranul anunță o „zonă interzisă” lângă Ormuz, risc suplimentar pentru transportul maritim potrivit news.ro , într-un moment în care traficul în Golful Persic este deja „foarte redus” din cauza blocării strâmtorii de către Teheran și a blocadei maritime americane asupra porturilor iraniene. Măsura ar urma să fie instituită „în următoarele zile” în partea exterioară a strâmtorii Ormuz , începând „de la linia blocadei marinei americane” și acoperind „anumite sectoare ale Golfului”, a declarat la televiziunea de stat Mohsen Rezaï, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, citat de AFP. Un element cu impact direct asupra operatorilor maritimi este avertismentul că „orice navă” care intră în noua zonă va fi inclusă „pe o listă de sancțiuni”, conform aceleiași declarații. Escaladare pe mare și presiune pe rutele din Golf În ultimele zile, atacurile reciproce s-au concentrat „în principal pe mare”, mai ales în zona strâmtorii Ormuz. Deși luna august a adus o „scădere semnificativă” a atacurilor, ostilitățile au fost reluate în 30, „la inițiativa Washingtonului”, iar Teheranul a răspuns vizând vecinii săi, așa cum a procedat de la începutul conflictului declanșat de o ofensivă americano-israeliană la sfârșitul lunii februarie. Pe fondul blocării Ormuz de către Iran și al blocadei americane asupra porturilor iraniene, traficul maritim rămâne la un nivel scăzut, ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru navele comerciale care tranzitează regiunea. Atacuri și replici: versiuni contradictorii Potrivit Washingtonului, Iranul a vizat inițial un portavion și un distrugător american, care „au scăpat de multiple atacuri iraniene neprovocate”. Armata americană a răspuns sâmbătă lovind trei petroliere despre care susține că au legături cu Gărzile Revoluției. Ulterior, această forță armată iraniană a afirmat că a țintit, ca replică, trei petroliere în strâmtoarea Ormuz și „trei nave afiliate Americii (...) în alte zone”. Duminică dimineață, Teheranul a anunțat și atacarea unei drone navale „care încerca să pătrundă” în strâmtoare, afirmație respinsă de Centcom . „O minciună sfruntată. Nicio navă americană nu a fost atacată astăzi.” Mesaje de descurajare și „preț economic” invocat În plan politic, Teheranul a transmis că nu mai acceptă logica „ripostelor proporționale”, iar oficiali iranieni au amenințat cu răspunsuri mai rapide și mai dure în cazul unor noi atacuri asupra intereselor Iranului. De partea americană, șeful Centcom, Brad Cooper, a avertizat că loviturile asupra navelor iraniene vor atrage costuri mai mari pentru Teheran, formulând explicit ideea unui „preț economic” în escaladarea de pe mare. În acest context, declararea unei „zone interzise” lângă Ormuz adaugă un nou strat de incertitudine pentru navigație, într-o zonă unde confruntarea militară se mută tot mai mult pe rutele maritime. [...]
