Știri
Știri din categoria Externe
Rusia și China își coordonează mesajul geopolitic și anunță accelerarea cooperării tehnologice, într-o declarație comună emisă după întâlnirea de la Beijing dintre Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit news.ro. Documentul avertizează că lumea riscă să revină la „legea junglei” și critică încercările unor state de a domina unilateral afacerile globale.
În declarația publicată de Kremlin în limba rusă, cei doi lideri susțin că „situația globală devine din ce în ce mai complexă” și că „agenda globală privind pacea și dezvoltarea se confruntă cu noi riscuri și provocări”, inclusiv „pericolul fragmentării comunității internaționale”. Textul afirmă că tentativele unor țări de a-și impune interesele „în spiritul epocii coloniale” au eșuat, fără a nominaliza statele vizate.
Pe lângă mesajul politic, Xi a indicat o extindere a cooperării bilaterale, inclusiv în domenii cu miză economică și tehnologică. Liderul chinez a spus că Rusia și China ar trebui să se opună „oricărei forme de intimidare unilaterală” și unor acțiuni care ar încerca „să rescrie istoria”, fără a oferi detalii sau a menționa o țară anume.
În același timp, Xi a subliniat că relațiile bilaterale au ajuns la „un nou punct de pornire” și că cele două state vor menține „o comunicare strategică strânsă”, cu schimburi la toate nivelurile. Concret, China și Rusia „vor accelera cooperarea inclusiv în domeniul inteligenței artificiale și al inovării tehnologice”.
Pe componenta energetică, Putin încearcă să avanseze un acord de furnizare de gaze naturale negociat de peste un deceniu. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că există un memorandum cu China privind gazoductul „Puterea Siberiei 2”, însă detaliile nu sunt stabilite și „nu există un calendar clar”.
Kremlinul afirmase anterior că cei doi lideri au convenit asupra unui „aspect important” în domeniul energetic, dar, potrivit informațiilor din material, nu este clar dacă acesta se referă la gazoduct.
În plan diplomatic, întâlnirea are loc „la scurt timp după vizita lui Trump” la Beijing, iar „imaginea și rezultatele summitului” sunt urmărite cu atenție, în contextul repoziționărilor geopolitice și al competiției pentru influență.
Recomandate
Rusia își consolidează dependența economică de China , pe fondul izolării impuse de Occident, iar întâlnirea Putin–Xi de la Beijing readuce în prim-plan mizele energetice ale parteneriatului, inclusiv proiectul de gazoduct „Forța Siberiei 2 ”, potrivit news.ro . Președintele rus Vladimir Putin i-a spus miercuri omologului său chinez Xi Jinping că „legăturile dintre Rusia și China sunt la un nivel fără precedent” și l-a invitat să viziteze Rusia anul viitor. Cei doi lideri s-au întâlnit la Beijing pentru discuții, într-un context în care, cu doar câteva zile înainte, președintele american Donald Trump fusese primit „cu mare pompă” în capitala Chinei, conform relatării Reuters preluate de news.ro. Putin a ajuns marți în China, aterizând pe Aeroportul Internațional de la Beijing puțin după ora locală 23.15 (18.15, ora României), unde a fost întâmpinat de oficiali militari. Kremlinul a anunțat că discuțiile vizează „consolidarea” parteneriatului strategic bilateral și un schimb de opinii despre „marile probleme internaționale și regionale”. De ce contează: energia, pivotul relației Materialul indică faptul că relația este „dezechilibrată”, în condițiile în care Rusia este „puternic dependentă din punct de vedere economic de China”, descrisă drept principalul cumpărător de petrol rusesc vizat de sancțiuni. În acest cadru, energia rămâne un element central al cooperării. Unul dintre subiectele de pe agendă este gazoductul „Forța Siberiei 2”, care ar urma să lege Rusia de China prin Mongolia, dacă proiectul va fi finalizat. Moscova îl vede ca pe un debușeu pentru hidrocarburile care nu mai găsesc piață în Europa, după retragerea cumpărătorilor europeni. Context: parteneriat întărit după 2022 Legăturile dintre cei doi lideri, alimentate de 13 ani în care au condus simultan statele lor, s-au consolidat și mai mult după invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022 . Totodată, Putin vizitează Beijingul anual de la începutul războiului, pe fondul izolării Rusiei în Occident. Înaintea vizitei, cei doi au discutat duminică despre „scrisorile de felicitări” la împlinirea a 30 de ani de parteneriat strategic bilateral. Marți, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a salutat „prietenia durabilă” dintre cele două țări. [...]
China încearcă să limiteze riscurile diplomatice într-un moment în care Rusia mizează pe energie și pe piața chineză , după ce Beijingul a respins public o relatare despre o presupusă declarație a lui Xi Jinping privind războiul din Ucraina, potrivit Focus . Negarea vine pe fondul unei succesiuni de întâlniri la vârf în care tema dominantă rămâne aprofundarea cooperării economice ruso-chineze, în special în energie. Beijingul a negat, citând o relatare din The Independent , că afirmația ar fi fost făcută într-o discuție cu președintele SUA, Donald Trump. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe , Guo Jiakun, a transmis că informațiile „nu corespund faptelor” și sunt „complet inventate”. Întâlniri la vârf și semnale contradictorii despre legătura cu vizita lui Trump În același context, Focus notează că detalii despre conținutul conversației ar fi devenit cunoscute cu doar câteva ore înainte de întâlnirea lui Vladimir Putin cu Xi Jinping la Beijing, reuniune anunțată la scurt timp după plecarea lui Trump din capitala Chinei. Kremlinul a respins, potrivit Financial Times, o legătură între vizita lui Trump și deplasarea lui Putin. Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a susținut că „nu există nicio legătură” între cele două călătorii. În schimb, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov declarase anterior că vizita ar oferi Moscovei „o bună ocazie” de a schimba opinii despre discuțiile pe care chinezii le-au avut cu americanii. Energia, „locomotiva” relației: livrări mari și planuri de extindere Miza principală a întâlnirii Putin–Xi a fost însă economică, cu accent pe energie. Rusia este, potrivit datelor invocate de guvernul de la Moscova, principalul furnizor de energie al Chinei: în 2025 ar fi livrat 101 milioane de tone de petrol și 49 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, prin conducte și sub formă de gaze naturale lichefiate. Vladimir Putin a descris cooperarea energetică drept motorul relației bilaterale și a afirmat că, în pofida „factorilor externi nefavorabili”, colaborarea economică are o dinamică bună. El a mai spus că, în ultimul sfert de secol, comerțul bilateral a crescut de 30 de ori și se situează de ani buni peste 200 de miliarde de dolari (aprox. 920 de miliarde de lei). „ Puterea Siberiei 2 ”, proiect strategic pentru Moscova, negociat din poziție de forță de Beijing Rusia vrea să-și majoreze livrările către China, iar un rol important l-ar putea avea conducta „Puterea Siberiei 2”, proiect negociat de mult timp, care ar urma să transporte gaze rusești către China prin Mongolia. Pentru Moscova, proiectul este strategic după pierderea unei părți mari din piața europeană, însă Beijingul poate negocia „dintr-o poziție de forță”, potrivit materialului. Analistul Fuhrmann, citat de Focus, spune că eventualele progrese concrete vor cântări decisiv în felul în care Kremlinul va putea prezenta vizita drept un succes. La Beijing, vicepremierul rus responsabil de energie, Alexander Novak, a indicat că partea rusă așteaptă mișcare în planificarea conductei, iar în delegație se află și șeful Gazprom, Alexei Miller. Materialul este atribuit dpa. [...]
Întâlnirea Xi–Putin de la Beijing întărește axa energetică China–Rusia, pe fondul riscurilor de aprovizionare din Orientul Mijlociu , într-un moment în care liderul chinez leagă explicit stabilitatea lanțurilor de energie și comerț de evoluția conflictelor regionale, potrivit Antena 3 . Xi Jinping a descris relațiile China–Rusia drept o forță de „calm în mijlocul haosului” și a criticat indirect SUA, invocând „tendințe hegemonice unilaterale” care „se manifestă tot mai agresiv”. În același timp, liderul chinez a cerut consolidarea „coordonării strategice cuprinzătoare” cu Moscova, potrivit presei de stat din China, citată de publicație. Energia și comerțul, în centrul mesajului Chinei În discuțiile cu Vladimir Putin, Xi a legat direct războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului de efectele economice, susținând că o încheiere rapidă a conflictului ar reduce perturbările din aprovizionarea cu energie, din lanțurile de distribuție și din comerț. „O încetare completă a războiului nu suportă amânare, reluarea ostilităților este și mai puțin de dorit, iar continuarea negocierilor este deosebit de importantă.” Mesajul vine în contextul în care, potrivit articolului, conflictul din Orientul Mijlociu afectează accesul Chinei la petrol, iar Beijingul are interesul să limiteze șocurile de pe piața energetică și din fluxurile comerciale. Putin, într-o poziție mai slabă, iar Beijingul poate cere concesii Putin se află la a 25-a vizită oficială în China în cei 25 de ani de când conduce Rusia, pe fondul unei cooperări întărite în comerț, diplomație și securitate. Totuși, materialul notează că liderul rus ajunge la Beijing „într-o poziție mai slabă” decât la vizita precedentă, din septembrie. Antena 3 menționează, ca elemente de context, un atac al Ucrainei asupra Moscovei descris de presa rusă drept cel mai mare din ultimul an, cu „ peste 500 de drone ”, precum și evaluări ale analiștilor potrivit cărora armata rusă ar fi înregistrat luna trecută „prima pierdere netă de teritoriu din august 2024”. În acest cadru, publicația arată că Xi ar putea încerca să valorifice dependența tot mai mare a economiei Rusiei de China pentru a obține avantaje pentru Beijing în cooperarea energetică. Semnal diplomatic: ceremonie de stat și imaginea de „mediator” Primirea lui Putin la Marele Palat al Poporului a urmat tiparul unei vizite de stat, similar cu ceremonia organizată pentru Donald Trump cu o săptămână înainte, cu salut militar, salve de tun, fanfară și copii cu steaguri și flori. Potrivit articolului, această succesiune de vizite – Trump și apoi Putin, la câteva zile distanță – îi oferă lui Xi oportunitatea de a întări imaginea Chinei ca actor global influent și mediator internațional. Discuțiile sunt așteptate să vizeze extinderea parteneriatului „fără limite” China–Rusia și schimburi de opinii despre vizita lui Trump, precum și despre războaiele din Ucraina și Iran, mai notează sursa. [...]
Vizita lui Vladimir Putin la Beijing consolidează axa energetică Rusia–China într-un moment de volatilitate pe piețele de aprovizionare , pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al presiunilor asupra Moscovei, potrivit HotNews . În întâlnirea cu Xi Jinping , liderul rus a vorbit despre un „nivel fără precedent” al relației bilaterale, iar liderul chinez a legat explicit stabilitatea de reducerea rapidă a perturbărilor din energie, lanțuri de aprovizionare și comerț. Xi, aflat alături de Putin în Marea Sală a Poporului, a lansat o critică voalată la adresa SUA, invocând „curente hegemonice unilaterale” și a cerut consolidarea „coordonării strategice cuprinzătoare”, conform relatărilor presei chineze citate în material. Liderul chinez s-a referit direct la războiul SUA–Israel împotriva Iranului, susținând că o „încheiere rapidă” ar reduce șocurile asupra aprovizionării cu energie, lanțurilor de aprovizionare și comerț. „Încetarea completă a războiului nu suportă nicio întârziere, reluarea ostilităților este și mai puțin de dorit, iar continuarea negocierilor este deosebit de importantă.” Energia, în centrul discuțiilor Putin se află la a 25-a vizită oficială în China în cei 25 de ani de când conduce Rusia și la prima de la izbucnirea noului conflict din Orientul Mijlociu, în timp ce armata rusă continuă războiul din Ucraina. Potrivit CNN , discuțiile sunt așteptate să vizeze extinderea parteneriatului „fără limite”, dar și subiecte precum vizita lui Donald Trump și războaiele din Ucraina și Iran. Putin a indicat că pe agendă ar urma să fie și domenii economice și industriale, inclusiv energia, industria, agricultura, transporturile și tehnologia de vârf. În contextul crizei din Orientul Mijlociu, el a insistat pe rolul Rusiei de furnizor și pe poziția Chinei de consumator. „Pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, Rusia continuă să-și mențină rolul de furnizor de încredere de resurse, în timp ce China rămâne un consumator responsabil al acestor resurse.” De ce contează: dependența economică a Moscovei și miza Beijingului pe țiței Materialul notează că, dincolo de fastul primirii, Putin ar fi într-o poziție mai slabă în raport cu Xi decât la vizita anterioară, din septembrie, inclusiv pe fondul evoluțiilor de pe front și al atacurilor cu drone asupra Moscovei descrise de presa rusă ca fiind cele mai ample din ultimul an. În acest context, Xi ar putea folosi relația tot mai dezechilibrată – economia rusă fiind descrisă ca puternic dependentă de China – pentru a obține avantaje pentru Beijing în cooperarea energetică, într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu limitează accesul Chinei la țiței, potrivit aceleiași surse. [...]
Instruirea a circa 200 de militari ruși în China pe drone și război electronic sugerează un sprijin operațional discret pentru Moscova , în pofida poziției publice de „neutralitate” a Beijingului, potrivit Mediafax , care citează informații și documente consultate de Reuters . Instruirea ar fi avut loc la finalul anului trecut, în mai multe locații din China, și ar fi vizat domenii precum utilizarea dronelor, războiul electronic, aviația și operațiunile infanteriei, conform mai multor agenții de informații europene și unor documente văzute de Reuters. Un acord bilingv ruso-chinez, semnat la Beijing în iulie 2025 de ofițeri de rang înalt din ambele armate, ar indica trimiterea celor 200 de soldați ruși la facilități militare din Beijing, Nanjing și alte orașe chineze, urmând ca militari chinezi să fie trimiși în Rusia pentru instruire. Ce ar fi inclus programele de instruire Potrivit unor rapoarte interne din armata rusă, citate în material, instruirea ar fi avut componente aplicate, inclusiv integrarea dronelor în misiuni de luptă și contracararea dronelor ucrainene: în Shijiazhuang, 50 de militari ruși ar fi fost instruiți să folosească mortiere de 82 mm, concomitent cu drone pentru identificarea inamicului; la Zhengzhou, ar fi existat sesiuni de război electronic pentru dezafectarea dronelor ucrainene; în Yibin, antrenamente pentru operarea mai multor tipuri de drone; la Nanjing, cursuri despre minare, deminare și eliminarea dispozitivelor explozive improvizate. Documentul menționat ar arăta și caracterul confidențial al demersului, printr-o interdicție de a relata în mass-media sau de a informa terțe părți despre aceste vizite. Reacția Beijingului și contextul diplomatic Ministerul Afacerilor Externe de la Beijing a declarat pentru Reuters că, în privința războiului din Ucraina, China a menținut „o poziție obiectivă și imparțială” și a depus eforturi pentru promovarea negocierilor de pace, adăugând că „părțile relevante nu ar trebui să alimenteze în mod deliberat confruntarea sau să transfere vina pe alții”. În același context, materialul notează că marți urmează să înceapă o vizită de două zile în China a președintelui rus Vladimir Putin , la mai puțin de o săptămână după întâlnirea dintre președintele Donald Trump și Xi Jinping, la Beijing. [...]
UE caută un emisar pentru discuții cu Rusia, ca să nu rămână la marginea negocierilor de pace : guvernele europene iau în calcul nume precum Mario Draghi sau Angela Merkel , pe fondul temerilor că un eventual acord negociat în principal de SUA ar putea lăsa Europa vulnerabilă la condiții nefavorabile, potrivit Digi24 . Miniștrii de Externe ai UE ar urma să discute săptămâna viitoare, la o reuniune în Cipru, meritele potențialilor candidați pentru rolul de reprezentant al Uniunii în eventuale negocieri cu Vladimir Putin. Dezbaterea are loc după ce Washingtonul și Kievul și-au exprimat sprijinul ca Europa să poarte discuții cu președintele Rusiei despre războiul din Ucraina, relatează Financial Times , citat de Digi24. Un element de context important este că Bruxellesul a întrerupt canalele oficiale de comunicare cu Moscova după invazia din 2022, cu excepția unor încercări sporadice de dialog. Acum, UE se teme că lipsa de progrese în negocierile conduse de SUA – pe fondul pretențiilor teritoriale ale Rusiei, respinse de Kiev – a împins Europa pe margine. Cine sunt numele discutate și de ce contează Pe lista vehiculată apar, potrivit surselor citate: Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, descris ca o persoană de încredere și respectată în UE, cu profil tehnocratic; Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei, care a spus recent că Europa nu ar trebui să fie exclusă din negocieri, dar a sugerat că liderii în exercițiu ar fi luați mai în serios de Putin; Alexander Stubb, președintele Finlandei; Sauli Niinistö, predecesorul lui Stubb, despre care un înalt oficial european a spus că are o relație de lucru cu Putin, deși Rusia ar fi „foarte nemulțumită” de Finlanda după aderarea la NATO. În paralel, există și rezerve: unele guverne se tem că discuția despre un emisar comun ar putea expune disensiunile interne ale UE privind Ucraina și Rusia. Semnale din SUA, Ucraina și Rusia Administrația Donald Trump le-ar fi transmis omologilor din UE că nu se opune ca Europa să discute cu Putin în paralel cu negocierile de pace conduse de SUA, potrivit unor surse citate. De la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a insistat că Europa trebuie să participe la negocieri și a cerut stabilirea unei reprezentări „concrete”. Un înalt oficial ucrainean a spus că Zelenski și-ar dori „pe cineva de talia lui Draghi” sau un „lider de stat puternic și actual” în fruntea delegației europene, iar liderul ucrainean ar urma să discute subiectul cu liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit în această săptămână. Moscova a transmis, la rândul ei, că Putin ar fi deschis la discuții cu un reprezentant european, cu condiția ca acesta să „nu fi spus tot felul de lucruri urâte” despre Rusia. Putin l-a propus pe Gerhard Schröder, însă ideea a fost respinsă atât de europeni, cât și de Kiev. Ce urmează Pe agenda reuniunii miniștrilor de Externe ai UE ar urma să intre și discuții despre condițiile unei relații post-conflict cu Rusia, limitele acceptabile pentru o soluționare a crizei din Ucraina și condițiile preliminare pentru inițierea oricăror discuții cu Kremlinul. În plus, potrivit unei surse citate, ar exista posibilitatea unor discuții oficiale între liderii UE la un summit programat în iunie. [...]
