Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Rusia afirmă că nu va ataca Europa -...

Rusia afirmă că nu va ataca Europa - avertizează însă cu război total dacă este lovită prima

Serghei Lavrov discută despre tensiunile dintre Rusia și Europa.

Rusia avertizează că ar răspunde cu „un război total” dacă state europene ar lovi primele, potrivit Euronews. Mesajul a fost transmis de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în timp ce, conform aceleiași relatări, atacuri cu drone rusești au ucis cel puțin cinci oameni și au rănit alți 14.

Într-un interviu pentru presa rusă, Lavrov a încercat să respingă ideea unui atac inițiat de Moscova asupra Europei, dar a introdus explicit scenariul unei escaladări majore în cazul unei lovituri „primite” dinspre europeni. > „Rusia nu are absolut niciun motiv să atace Europa. Dar dacă Europa începe să atace Rusia, nu vom riposta doar cu o operaţiune militară specială, ci cu un răspuns militar pe scară largă”, a afirmat Serghei Lavrov.

Euronews explică faptul că Rusia folosește termenul „operațiune militară specială” pentru a desemna invazia din Ucraina, iar formularea „răspuns militar pe scară largă” sugerează o ripostă semnificativ mai agresivă decât cadrul actual al conflictului. În plan politic, avertismentul are rolul de a muta accentul de la intențiile Moscovei la o logică de descurajare, în care Rusia își justifică o eventuală escaladare printr-un atac inițial al Europei.

În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat o intensificare a cooperării cu Europa pe zona de producție și export de armament, inclusiv prin deschiderea unor centre de export. El a spus că, în 2026, ar urma să existe zece astfel de centre în Europa, inclusiv în statele baltice și în Europa de Nord, și a indicat că producția de drone ucrainene ar urma să înceapă în Germania de la jumătatea lunii februarie, menționând și linii de producție în Marea Britanie.

Pe fondul acestor evoluții, șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiha, a cerut Uniunii Europene să impună cetățenilor ruși care au participat la războiul împotriva Ucrainei o interdicție totală de intrare în bloc. Totodată, în teren, Rusia a bombardat mai multe localități ucrainene, iar, potrivit informațiilor prezentate, au fost lansate 11 rachete balistice Iskander și 149 de drone de diferite tipuri asupra unor ținte civile din Harkov, Odesa și regiunea Donețk.

Recomandate

Articole pe același subiect

Dmitri Peskov discutând despre propunerea lui Putin pentru Consiliul pentru Pace.
Externe09 feb. 2026

Putin oferă 1 miliard de dolari pentru un loc în Consiliul pentru Pace al lui Trump; Kremlinul acuză SUA de lipsă de reacție oficială

Kremlinul susține că Washingtonul nu a răspuns încă la propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a contribui cu 1 miliard de dolari la Consiliul pentru Pace , inițiativă promovată de fostul președinte american Donald Trump în contextul conflictului din Fâșia Gaza . Oferta ar fi urmat să fie acoperită din activele înghețate ale Federației Ruse aflate în Statele Unite. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a confirmat existența propunerii și a adăugat că discuțiile pe tema posibilei participări a Rusiei la acest „Consiliu pentru Pace” sunt în desfășurare în cadrul Ministerului rus de Externe. Potrivit acestuia, ideea unei contribuții financiare rămâne pe masă, chiar dacă statutul și funcționarea concretă a consiliului nu au fost încă stabilite. Intenția Moscovei ar fi fost ca, în schimbul contribuției, să obțină un statut de membru permanent în acest organism, iar restul fondurilor să fie folosite pentru „reconstrucția postbelică”, potrivit agenției ruse TASS . Contextul general este unul de tensiuni diplomatice constante între SUA și Rusia, în care ofertele de cooperare lansate de Kremlin sunt privite cu rezerve în Occident, în special în condițiile continuării războiului din Ucraina. Nu este clar, deocamdată, dacă propunerea rusă a fost luată în considerare oficial de partea americană. Până în prezent, nu a fost oferit un răspuns public de la Washington, iar inițiativa a stârnit controverse, mai ales din cauza legăturii cu fostul președinte Donald Trump și a contextului geopolitic sensibil. [...]

Serghei Lavrov discută despre sancțiunile impuse Rusiei de SUA.
Externe09 feb. 2026

SUA ar fi „în război” cu petrolierele ruse, spune Lavrov - referire la sechestrări ale „flotei din umbră”

Serghei Lavrov acuză SUA că subminează negocierile pentru Ucraina , potrivit The Moscow Times , care relatează despre un interviu acordat de ministrul rus de Externe postului TV BRICS și publicat luni, 9 februarie 2026. Lavrov a susținut că, în pofida declarațiilor administrației Trump privind necesitatea încheierii războiului, Washingtonul nu a anulat legislația adoptată în mandatul lui Joe Biden pentru sancționarea Rusiei după declanșarea a ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială”. În același timp, el a afirmat că, „în practică”, sunt introduse noi sancțiuni și că SUA ar duce „un război împotriva petrolierelor pe mările libere”, invocând încălcarea Convenției ONU privind dreptul mării. În acest context, Lavrov a făcut referire la confiscarea recentă de către forțele americane a unor nave aparținând unei așa-numite „flote din umbră” de petroliere. Articolul notează că, în octombrie, Statele Unite au sancționat cei mai mari producători ruși de petrol, Lukoil și Rosneft, primele sancțiuni majore împotriva Moscovei de la preluarea mandatului de către Donald Trump anul trecut. Ca urmare, Lukoil a fost nevoită să vândă cea mai mare parte a activelor sale din străinătate, menționează publicația, trimițând la un material anterior. The Moscow Times amintește că Trump a promis în campanie că va pune capăt războiului din Ucraina „din prima zi” a președinției, însă demersurile pentru un acord de pace s-au blocat aproape imediat după lansare. În paralel, președintele american a spus că speră la îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, inclusiv la posibile acorduri de afaceri între cele două țări, potrivit Trump White House Archives . Sancțiunile împotriva Lukoil și Rosneft au venit după întâlnirea dintre Trump și Vladimir Putin din august, în Alaska, unde, potrivit unor oficiali de la Kremlin, cele două părți ar fi ajuns la anumite „înțelegeri” privind pași către încheierea războiului. În interviul pentru TV BRICS, Lavrov a declarat că nu vede „nicio perspectivă pozitivă” nici pe plan economic și a acuzat Washingtonul că ar urmări controlul rutelor globale de aprovizionare cu energie către marile economii de pe mai multe continente, adăugând că Rusia rămâne deschisă cooperării, dar că „americanii înșiși creează obstacole artificiale”. Pe frontul negocierilor, oficiali ruși, ucraineni și americani s-au întâlnit în două runde de discuții de pace la Abu Dhabi de la începutul anului, fără a ajunge la un compromis pe tema sensibilă a teritoriilor, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în acest weekend că Statele Unite presează ambele țări să încheie războiul până în iunie. [...]

Andrii Sybiha discută despre negocierile de pace și suveranitatea Ucrainei.
Externe08 feb. 2026

Planul de pace în 20 de puncte, aproape finalizat - doar „câteva” elemente rămân de clarificat, afirmă Andrii Sybiha, ministrul ucrainean de externe

Ministrul ucrainean de externe spune că „doar Trump poate opri războiul” , potrivit Reuters , cerând accelerarea negocierilor de pace și avertizând că înțelegeri discutate fără Kiev pot afecta suveranitatea Ucrainei. Andrii Sybiha afirmă că discuțiile mediate de SUA au „momentum” și că este nevoie de o întâlnire directă între liderii Ucrainei și Rusiei pentru a tranșa „cele mai sensibile” puncte rămase. În același timp, el susține că președintele american Donald Trump este singurul lider cu influența necesară pentru a obține un acord. Negocieri accelerate, dar cu mize directe pentru suveranitate Kievul vrea să grăbească eforturile de pace și să capitalizeze pe fereastra politică actuală din SUA, înainte ca atenția Washingtonului să fie absorbită de campania pentru alegerile parlamentare de la mijloc de mandat din noiembrie. Sybiha indică explicit riscul ca acest calendar să reducă energia diplomatică disponibilă pentru dosarul ucrainean. Dintr-un plan de pace în 20 de puncte, „doar câteva” elemente ar mai fi în dispută, însă acestea sunt tocmai cele care ating suveranitatea: teritoriu, control asupra infrastructurii strategice și arhitectura de securitate post-încetare a focului. Ministrul spune că aceste dosare nu mai pot fi rezolvate tehnic, ci doar „la nivelul liderilor”. Teritoriu și infrastructură strategică: linia roșie a Kievului Pe fond, pozițiile rămân îndepărtate. Reuters notează că Rusia își menține cererea ca Ucraina să cedeze restul de aproximativ 20% din regiunea Donețk pe care Moscova nu a reușit să o ocupe, cerere pe care Kievul o respinge. În paralel, Ucraina vrea controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată în teritoriu ocupat de Rusia. Aceste două teme sunt esențiale pentru suveranitate nu doar ca delimitare teritorială, ci și ca funcționare a statului: controlul frontierelor și al unui activ energetic critic. Într-un război care a afectat masiv rețelele de electricitate și încălzire ale Ucrainei, miza infrastructurii devine parte a negocierii despre capacitatea țării de a-și exercita autoritatea pe termen lung. Formatul discuțiilor și riscul „înțelegerilor peste capul” Kievului A doua rundă de negocieri trilaterale din Abu Dhabi nu a adus un progres major, însă a produs un schimb de 314 prizonieri de război, primul din octombrie. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că SUA ar fi propus o nouă rundă la Miami, peste o săptămână, iar Ucraina a acceptat. În același timp, Zelenski a semnalat îngrijorări legate de discuții bilaterale între Rusia și SUA, despre care spune că ar include o propunere a Moscovei privind investiții de 12.000 de miliarde de dolari. Sybiha avertizează că astfel de discuții pot atinge direct suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Kievul nu va susține acorduri făcute fără participarea sa. „Sybiha a spus că unele dintre aceste discuții ar putea afecta suveranitatea sau securitatea Ucrainei, iar Kievul nu va sprijini astfel de înțelegeri făcute fără el.” Garanții de securitate: condiția pentru un acord care nu erodează statalitatea Ucraina își concentrează eforturile pe obținerea de garanții de securitate occidentale care să descurajeze o nouă agresiune rusă după intrarea în vigoare a unei încetări a focului. Sybiha spune că SUA ar fi confirmat disponibilitatea de a ratifica garanții în Congres și de a oferi un „sprijin de ultimă instanță” (backstop) pentru acord, fără trupe americane pe teren în Ucraina. În logica Kievului, aceste garanții sunt un element de suveranitate: fără o umbrelă credibilă de securitate, un armistițiu riscă să devină o pauză care lasă Ucraina vulnerabilă la presiuni militare și politice ulterioare. Sybiha afirmă că nu vede, „în acest stadiu”, o arhitectură de securitate funcțională fără americani. Recunoașterea Crimeei și Donbasului: „nulă din punct de vedere legal” Ministrul ucrainean de externe mai spune că orice decizie, în cadrul unei eventuale înțelegeri, prin care o țară ar recunoaște suveranitatea Rusiei asupra Crimeei sau a Donbasului ar fi „nulă din punct de vedere legal”. El subliniază că Ucraina nu va recunoaște asemenea schimbări și le califică drept încălcări ale dreptului internațional. Pentru Kiev, această poziție nu este doar una de principiu, ci o limită a negocierii privind suveranitatea: acceptarea pierderii teritoriale prin recunoaștere externă ar crea un precedent care ar slăbi atât ordinea juridică internațională, cât și capacitatea Ucrainei de a-și apăra integritatea teritorială în viitor. [...]

Mark Rutte discută cu liderii ucraineni despre securitatea NATO.
Externe08 feb. 2026

Trupele NATO din Ucraina nu vor beneficia de protecția articolului 5 – anunț direct al secretarului general Mark Rutte

Un atac asupra trupelor NATO aflate în Ucraina nu va activa articolul 5 privind apărarea colectivă , a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte , în fața parlamentarilor ucraineni, potrivit EADaily . Rutte a precizat că, în cazul în care Rusia ar ataca soldați NATO desfășurați pe teritoriul Ucrainei, un astfel de act nu va fi considerat un atac asupra statelor membre ale NATO , întrucât acesta s-ar produce în afara granițelor alianței . Prin urmare, nici articolul 4, nici articolul 5 din Tratatul de la Washington nu ar fi declanșate automat. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu parlamentarii ucraineni, unde deputatul Yehor Chernev , vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate Națională din Rada Supremă, a relatat mesajul lui Rutte. Această poziție urmează linia trasată anterior de oficiali americani, printre care secretarul apărării Pete Hegseth, care a subliniat că eventualele forțe de menținere a păcii ar trebui desfășurate ca parte a unei misiuni non-NATO , tocmai pentru a evita aplicarea articolului 5. Rutte a declarat că mai multe state europene, în special din așa-numita „Coaliție a Doritorilor” , formată în jurul Regatului Unit și Franței, intenționează să trimită trupe, avioane și nave în Ucraina doar după încheierea unui acord de pace cu Rusia. Scopul acestor desfășurări ar fi consolidarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina în etapa post-conflict, nu implicarea într-un conflict activ. Totuși, poziția exprimată de Olanda și de alți aliați vine într-un moment delicat, în care Ungaria, prin vocea premierului Viktor Orbán , a respins public orice participare la o eventuală desfășurare militară. Orbán a declarat că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina „ar crește riscul unui conflict direct cu Rusia”, reiterând că Budapesta nu va contribui nici cu personal militar, nici cu finanțare pentru asemenea operațiuni. În același timp, Kremlinul avertizează că orice forță străină desfășurată în Ucraina va fi considerată o „țintă legitimă”, ceea ce ridică riscuri majore pentru stabilitatea regională și pentru orice prezență militară, chiar și în scop de securizare post-conflict. [...]

Wolfgang Ischinger discută despre riscurile armistițiului în Ucraina.
Externe08 feb. 2026

Expertul subliniază efectele neașteptate ale unui armistițiu în Ucraina - necesitatea unei strategii riguroase

Un armistițiu în Ucraina ar putea amplifica riscul la granița estică a NATO , avertizează Digi24 , citând declarațiile lui Wolfgang Ischinger , președintele Conferinței de Securitate de la Munchen. Potrivit acestuia, oprirea luptelor ar putea elibera resursele militare ale Rusiei și ar permite accelerarea reînarmării, cu efecte directe asupra flancului estic al Alianței. Ischinger a explicat, într-un interviu pentru Tagesspiegel , preluat de dpa și Agerpres, că în prezent armata rusă este „blocată” în Ucraina și suportă pierderi semnificative, ceea ce limitează presiunea asupra altor fronturi. În acest context, el a subliniat rolul Ucrainei ca element de protecție pentru restul Europei. „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a declarat expertul german. În opinia sa, odată cu un armistițiu, dinamica s-ar schimba: Rusia ar putea continua reînarmarea fără presiunea unui război activ de amploare, iar amenințarea pentru statele NATO de pe flancul estic s-ar intensifica. Ischinger a insistat însă că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate, dar a condiționat reducerea riscurilor de o diminuare substanțială a consolidării militare ruse în districtele militare vestice, scenariu pe care îl consideră improbabil. Declarațiile au fost făcute înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la Munchen, unde este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Digi24 notează că Ucraina luptă de aproape patru ani împotriva invaziei ruse la scară largă, cu sprijin occidental, iar Statele Unite încearcă în prezent să negocieze încetarea luptelor. [...]

Emmanuel Macron discutând despre tensiunile comerciale cu SUA la un eveniment internațional.
Externe10 feb. 2026

Tensiuni transatlantice în creștere – Trump ar putea sancționa UE pentru legislația digitală

Emmanuel Macron atrage atenția că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru noi taxe vamale impuse de administrația Trump în cazul în care fostul președinte american revine la Casa Albă. Avertismentul a fost transmis într-un interviu acordat mai multor publicații internaționale și reflectă îngrijorările tot mai mari privind tensiunile dintre Washington și Bruxelles. Conform Gândul , liderul francez a subliniat că SUA vor „ataca” UE în lunile următoare pe tema reglementărilor digitale, vizând în special legislația europeană care afectează marile companii de tehnologie americane. Printre reglementările invocate se numără Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) , un set de norme care impune platformelor digitale cerințe clare în ceea ce privește moderarea conținutului și protejarea utilizatorilor. Aplicarea acestor reguli a avut deja efecte: în decembrie 2025, platforma X (fosta Twitter) a fost amendată cu 120 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru încălcarea prevederilor privind conținutul online. Ca reacție, administrația Trump – în actuala campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2026 – a acuzat instituțiile europene de cenzură și de încălcarea libertății de exprimare a cetățenilor americani. Macron se arată convins că următorul pas va fi introducerea de tarife vamale punitive împotriva UE, o strategie deja cunoscută din timpul primului mandat al lui Donald Trump. Într-un interviu acordat mai multor jurnaliști, inclusiv celor de la Reuters și Financial Times , Macron a subliniat: „Când există un act clar de agresiune, cred că ceea ce ar trebui să facem nu este să ne plecăm capul. Cred că am încercat această strategie luni de zile. Nu funcționează” . El sugerează că Uniunea Europeană trebuie să renunțe la abordarea conciliantă și să se pregătească pentru un nou tip de confruntare economică. Pe fondul acestor declarații, se conturează o perspectivă tensionată pentru relațiile transatlantice în 2026. Posibilitatea revenirii lui Trump în funcție este tratată cu îngrijorare în mai multe capitale europene, în special în contextul în care fostul președinte american a criticat deschis UE, NATO și reglementările care afectează interesele economice ale Statelor Unite. Macron susține că miza actuală depășește conflictul punctual privind platformele digitale , fiind vorba despre autonomia Europei în fața unui partener devenit, în unele privințe, adversar. El nu exclude nici un conflict comercial de proporții dacă UE continuă să aplice DSA în mod riguros, în special asupra companiilor americane din Big Tech . În concluzie, liderul de la Elysee transmite un semnal clar: Europa nu mai poate conta pe o relație predictibilă cu SUA în domeniul digital sau comercial , iar următoarele luni ar putea aduce o escaladare rapidă a tensiunilor, odată cu apropierea alegerilor prezidențiale americane. [...]