Știri
Știri din categoria Externe
Rusia avertizează că ar răspunde cu „un război total” dacă state europene ar lovi primele, potrivit Euronews. Mesajul a fost transmis de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în timp ce, conform aceleiași relatări, atacuri cu drone rusești au ucis cel puțin cinci oameni și au rănit alți 14.
Într-un interviu pentru presa rusă, Lavrov a încercat să respingă ideea unui atac inițiat de Moscova asupra Europei, dar a introdus explicit scenariul unei escaladări majore în cazul unei lovituri „primite” dinspre europeni. > „Rusia nu are absolut niciun motiv să atace Europa. Dar dacă Europa începe să atace Rusia, nu vom riposta doar cu o operaţiune militară specială, ci cu un răspuns militar pe scară largă”, a afirmat Serghei Lavrov.
Euronews explică faptul că Rusia folosește termenul „operațiune militară specială” pentru a desemna invazia din Ucraina, iar formularea „răspuns militar pe scară largă” sugerează o ripostă semnificativ mai agresivă decât cadrul actual al conflictului. În plan politic, avertismentul are rolul de a muta accentul de la intențiile Moscovei la o logică de descurajare, în care Rusia își justifică o eventuală escaladare printr-un atac inițial al Europei.
În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat o intensificare a cooperării cu Europa pe zona de producție și export de armament, inclusiv prin deschiderea unor centre de export. El a spus că, în 2026, ar urma să existe zece astfel de centre în Europa, inclusiv în statele baltice și în Europa de Nord, și a indicat că producția de drone ucrainene ar urma să înceapă în Germania de la jumătatea lunii februarie, menționând și linii de producție în Marea Britanie.
Pe fondul acestor evoluții, șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiha, a cerut Uniunii Europene să impună cetățenilor ruși care au participat la războiul împotriva Ucrainei o interdicție totală de intrare în bloc. Totodată, în teren, Rusia a bombardat mai multe localități ucrainene, iar, potrivit informațiilor prezentate, au fost lansate 11 rachete balistice Iskander și 149 de drone de diferite tipuri asupra unor ținte civile din Harkov, Odesa și regiunea Donețk.
Recomandate
Kievul respinge retragerea din Donbas ca premisă de negociere , avertizând că un astfel de pas ar slăbi poziția militară și ar afecta moralul trupelor, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că ieșirea din anumite zone din Donețk și din mica parte controlată de Ucraina în Lugansk ar echivala cu „o înfrângere strategică”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu televizat, în contextul intensificării discuțiilor despre pace, relatează Ukrinform, citată de news.ro. Zelenski afirmă că Rusia ar urmări retragerea Ucrainei din aceste regiuni și susține că, din punct de vedere operațional, o astfel de mișcare ar reduce capacitatea defensivă. De ce contează: costul operațional al unei retrageri Zelenski argumentează că retragerea ar însemna pierderea unor poziții consolidate și ar face armata „mai slabă”, chiar dacă, teoretic, ar putea fi construite noi fortificații. El subliniază însă că acest lucru „necesită timp” și compară avantajul apărării în zone urbanizate cu vulnerabilitatea liniilor defensive ridicate „în câmp deschis”. În același context, președintele ucrainean invocă și dimensiunea umană a deciziei, menționând populația din zonele vizate și pierderile deja înregistrate acolo, apreciind că „un astfel de pas astăzi ar fi iresponsabil”. Negocieri și rolul SUA: armistițiu pe termen lung, apoi pași diplomatici Zelenski mai spune că, în convorbiri telefonice, Statele Unite și-au exprimat dorința de a continua comunicarea și negocierile, în timp ce Rusia „nu dă semne” că ar fi dispusă să oprească războiul nici măcar într-un format de tip „menținerea statu-quo-ului”. În viziunea sa, cea mai rapidă cale de a opri uciderile ar fi un format comun în care „toți actorii serioși” să se angajeze, cu un prim pas: un armistițiu pe termen lung, care ar putea încheia faza militară a războiului, urmat de pași diplomatici. Mesaj către negociatorii americani: Kievul cere tratament egal Comentând o posibilă vizită a negociatorilor americani în Ucraina, Zelenski afirmă că aceasta ar fi „mai necesară” pentru Statele Unite și critică ideea unor deplasări la Moscova fără o oprire la Kiev, pe care o consideră „lipsită de respect”. El adaugă că, dacă logistica este o problemă, întâlnirile ar putea avea loc și în alte țări, accentul fiind pus pe rezultat, nu pe locație. [...]
Volodimir Zelenski pune sub semnul întrebării credibilitatea efortului american de mediere după ce i-a acuzat pe emisarii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner de „lipsă de respect” față de Ucraina, pe fondul blocajului negocierilor de pace, potrivit Agerpres . Într-un interviu acordat luni unei emisiuni de știri, Zelenski a criticat faptul că cei doi emisari au mers la Moscova, dar nu au ajuns și la Kiev. „Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev.” Liderul ucrainean a spus că înțelege dificultățile unei deplasări într-o țară aflată în război, însă a subliniat că „și alții au făcut călătoria la Kiev”. Referindu-se la o posibilă vizită a emisarilor, Zelenski a adăugat: „Nu avem nevoie de asta, ei da.” Totodată, el a insistat că pentru Ucraina contează rezultatul discuțiilor, nu locul în care acestea au loc. Linii roșii pentru Kiev: fără retragere din Lugansk și Donețk Zelenski a respins din nou cererea Rusiei ca Ucraina să se retragă din regiunile estice Lugansk și Donețk, afirmând că o astfel de mișcare ar însemna „fără îndoială” o înfrângere strategică. În evaluarea sa, renunțarea la fortificațiile și linia defensivă dezvoltate acolo ar slăbi Ucraina, iar o retragere „ordonată” ar afecta și moralul armatei. Armistițiu pe linia actuală a frontului, „cea mai rapidă” cale Președintele ucrainean a mai declarat că cea mai rapidă modalitate de a opri războiul ar fi un armistițiu de-a lungul liniei actuale a frontului. Contextul descris de Agerpres indică o presiune susținută din partea Washingtonului pentru un acord de pace, însă negocierile ar fi blocate din februarie, din cauza războiului cu Iranul, care a deturnat atenția administrației americane. În acest interval, Witkoff și Kushner au mers de mai multe ori la Moscova pentru discuții cu președintele rus Vladimir Putin, iar o vizită la Kiev – așteptată după Paștele ortodox (12 aprilie) – nu a mai avut loc până acum. [...]
Germania și Franța caută o formulă de „pre-aderare” pentru Ucraina, dar fără bani și fără vot , ceea ce ar putea redesena, prin decizie politică, regulile de acces gradual la mecanismele UE, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: cum poate Uniunea să ofere semnale de integrare rapidă fără să deschidă anticipat bugetul comun și drepturile de decizie. Informația apare în contextul în care Financial Times scrie că Parisul și Berlinul ar fi respins propunerile Comisiei Europene de a „scurta” procesul de aderare, considerat lent și birocratic, în favoarea unor beneficii rapide pentru Kiev. Ce propun Germania și Franța: participare, dar fără drepturi de membru Germania ar lua în calcul un statut de „membru asociat”, care ar permite Ucrainei să participe la reuniunile miniștrilor și liderilor UE, însă fără drept de vot și fără acces automat la bugetul comun al Uniunii. În documentul citat, Berlinul ar argumenta că noul statut ar avea „o forță simbolică prin denumire” și ar putea fi acordat printr-o decizie politică a liderilor UE, evitând procedurile îndelungate. Franța ar descrie o variantă apropiată, sub forma unui „statut de stat integrat”, în care accesul la politica agricolă comună și la finanțarea europeană ar fi amânat până la aderarea deplină. De ce se discută acum: echilibrul politic din UE și temerile privind „aderarea rapidă” Materialul notează că recenta înfrângere electorală a premierului ungar Viktor Orbán, care a vetat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, a alimentat speranțe de progres. Totuși, majoritatea statelor membre se tem că o cale rapidă pentru Ucraina și alți candidați ar putea afecta echilibrul politic al UE și ar diminua valoarea statutului de membru. Doi înalți funcționari ai Comisiei Europene au declarat pentru Financial Times că direcția generală a documentelor franceze și germane ar fi „probabil” apropiată de propunerea finală a UE pentru Ucraina. Reacția Kievului: „aderarea vagă” riscă să fie percepută ca un substitut Din partea Ucrainei, vicepremierul Taras Kachka, responsabil de integrarea europeană și euro-atlantică, a declarat pentru Financial Times că discuțiile cu Parisul, Berlinul și alte capitale sunt în desfășurare. Un alt oficial ucrainean, citat de aceeași publicație, a spus că Kievul se teme că un concept vag de aderare ar putea fi perceput de o populație obosită de război drept un înlocuitor slab pentru aderarea reală. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că Ucraina nu este interesată de o aderare parțială la UE, comparând ideea cu faptul că Europa nu și-ar dori o versiune „limitata” a armatei ucrainene. Potrivit European Pravda, UE nu a încheiat discuțiile privind posibilitatea aderării Ucrainei în 2027, însă nu există încă un plan convenit pentru proces. [...]
Președintele Argentinei, Javier Milei , a primit cea mai înaltă distincție civilă a Israelului , într-un gest cu încărcătură diplomatică ce consolidează relația bilaterală într-un moment sensibil pentru societatea israeliană, potrivit The Jerusalem Post . Ceremonia de la Reședința Președintelui din Ierusalim a avut loc luni, cu doar câteva ore înainte de intrarea Israelului în Ziua de Comemorare a Soldaților Căzuți și a Victimelor Terorismului. În sală au fost expuse portrete ale 10 foști angajați ai Reședinței Prezidențiale – sau rude apropiate ale acestora – care au murit în luptă ori au fost uciși de teroriști, alături de lumânări aprinse și o coroană de flori. În discursul său, președintele Isaac Herzog a subliniat sprijinul lui Milei pentru Israel, inclusiv vizita sa după atacurile din 7 octombrie 2023 și poziționările sale „înainte, în timpul și după” războiul cu Iran, descriindu-le drept dovadă de prietenie „prin cuvinte și prin acțiune”. „Vă iubim și vă urăm bun venit. Este o adevărată onoare și o plăcere să vă găzduim în orașul sfânt.” Milei a vorbit despre îmbunătățirea relațiilor dintre Argentina și Israel, despre nevoia de a menține libertatea „într-o lume incertă” și despre valorile și viziunea comune ale celor două țări. De ce contează: semnal politic și validare publică a sprijinului Acordarea Medaliei Prezidențiale de Onoare – cea mai înaltă distincție civilă a Israelului – funcționează ca un semnal politic de recunoaștere a sprijinului diplomatic oferit de Milei, inclusiv în chestiunea ostaticilor israelieni ținuți de Hamas în Gaza, temă menționată în contextul vizitei sale. Tot luni, Milei a primit și un doctorat onorific de la Universitatea Bar-Ilan, „în aprecierea sprijinului diplomatic” pentru Israel și a angajamentului față de eforturile internaționale pentru eliberarea ostaticilor; la ceremonie au participat ostatici eliberați cu origini argentiniene și familiile lor. Context: cine a mai primit distincția Milei este al cincilea președinte decorat cu Medalia de Onoare de către Herzog. Potrivit articolului, ceilalți au fost: Milos Zeman (Cehia) Joe Biden (SUA) Nicos Anastasiades (Cipru) Donald Trump (SUA) Publicația amintește că, anterior, doi președinți americani au primit distincția de la fostul președinte Shimon Peres, care a inaugurat-o: Barack Obama (în timpul mandatului) și Bill Clinton (după încheierea mandatului), în forma inițială numită „Medalia Distincției”. Incident de protocol: mulțimea a urcat pe scenă pentru selfie-uri La final, evenimentul a deviat de la protocolul obișnuit al Reședinței Prezidențiale: înainte ca cei doi lideri să se retragă pentru o discuție privată, mulțimea a urcat pe scenă pentru fotografii, iar personalul de securitate a avut dificultăți în a ține oamenii la distanță. [...]
Deplasarea vicepreședintelui SUA JD Vance la Islamabad pentru posibile discuții de pace cu Iranul depinde de semnale politice de la Teheran , iar partea iraniană ar fi plecat spre întâlnire abia după o aprobare raportată de la liderul suprem, pe fondul presiunilor interne ale Gardienilor Revoluției, potrivit The Jerusalem Post , care citează Axios. Vance este așteptat să plece marți dimineață spre Pakistan pentru discuții potențiale cu Iranul, a relatat Axios, citând trei surse americane. Informația vine după mesaje contradictorii: președintele Donald Trump a declarat luni pentru New York Post că Vance și delegația sa erau deja în drum spre Pakistan, însă alte surse au susținut că vicepreședintele se afla încă în SUA. Presiuni interne la Teheran și condiția „blocadei” din Strâmtoarea Hormuz Potrivit unei surse „cu cunoștință directă” citate de Axios, echipa iraniană de negociere ar fi ezitat din cauza presiunilor Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), care ar fi împins pentru o linie mai dură, inclusiv refuzul discuțiilor fără încetarea „blocadei” americane a Strâmtorii Hormuz. În același timp, mediatorii din Pakistan, Egipt și Turcia ar fi încurajat delegația iraniană să participe la întâlnire, însă aceasta nu ar fi plecat până nu ar fi primit aprobarea liderului suprem al Iranului, conform aceleiași relatări. Cine ar urma să participe Planul delegației iraniene de a călători la Islamabad a fost relatat anterior și de New York Times, care a citat doi oficiali iranieni. Speakerul Parlamentului iranian, Mohammed-Bagher Ghalibaf , este așteptat să conducă delegația. De partea americană, delegația lui Vance ar urma să îi includă pe: Steve Witkoff, emisar special; Jared Kushner, ginerele lui Trump. Miza imediată, din perspectiva operațională, este că fereastra pentru discuții pare condiționată de două variabile greu de controlat public: sincronizarea logistică a delegației americane și, mai ales, aprobarea politică de vârf de la Teheran, în contextul tensiunilor dintre negociatori și IRGC. [...]
În ultima zi a armistițiului, riscul unei noi escaladări SUA–Iran crește pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz , după ce Donald Trump a avertizat că Teheranul „va fi obligat să negocieze”, iar Iranul acuză Washingtonul că încalcă încetarea focului prin presiune militară și blocadă navală, potrivit Adevărul . Trump a declarat luni, într-un interviu telefonic acordat unui post de radio conservator din SUA, că negocierile cu Iranul „vor fi finalizate cu succes” și că „toată lumea va fi mulțumită”, în pofida blocajului evident dintre cele două părți. Tot el a reluat amenințarea că, dacă Iranul nu negociază, se va confrunta cu „probleme cum nu a mai văzut niciodată”. Blocada din Ormuz, miza operațională care tensionează armistițiul Pe fondul armistițiului fragil, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a transmis că Teheranul respinge orice negociere „sub umbra amenințărilor” și a acuzat SUA că folosesc presiunea militară și o blocadă navală pentru a forța concesii. Oficialul iranian a condamnat decizia SUA de a impune o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul o consideră o încălcare a armistițiului mediat de Pakistan. În paralel, tensiunile au escaladat și prin menținerea unei blocade navale asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene, măsură pe care Teheranul o cataloghează drept ilegală. Negocieri anunțate la Islamabad , dar participarea Iranului rămâne incertă Casa Albă a indicat că reprezentanți americani urmează să participe la discuții la Islamabad. Iranul nu a confirmat oficial participarea și a cerut ridicarea blocadei înainte de orice progres diplomatic. Trump a reiterat că un eventual acord trebuie să includă garanții ferme că Iranul nu va obține armă nucleară. Trafic maritim oscilant: redeschidere anunțată, apoi noi restricții În Strâmtoarea Ormuz, Iranul a anunțat inițial redeschiderea traficului maritim, dar ulterior a revenit asupra deciziei și a restricționat din nou navigația, acuzând SUA că nu și-au respectat angajamentele. În acest context, finalul armistițiului găsește părțile cu poziții publice mai dure și cu condiții care, deocamdată, nu se aliniază. [...]
