Știri
Știri din categoria Externe
Atacul rusesc asupra Kievului a evidențiat o vulnerabilitate critică a apărării aeriene ucrainene, după ce toate rachetele balistice lansate au lovit țintele, într-un context de deficit global de interceptoare Patriot, potrivit NPR. În urma loviturilor, autoritățile au raportat cel puțin 12 morți și încă 60 de răniți.
Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni valuri de drone și rachete asupra capitalei Ucrainei, iar forțele aeriene ucrainene au precizat că au fost folosite 351 de drone și 68 de rachete, ținta principală fiind Kievul. Conform aceleiași surse, toate cele 29 de rachete balistice au ajuns la ținte.
Faptul că rachetele balistice nu au fost interceptate întărește, în evaluarea autorităților ucrainene, nevoia de interceptoare Patriot (muniția sistemelor americane de apărare antiaeriană folosite pentru doborârea rachetelor balistice). NPR notează că președintele Volodîmîr Zelenski ar urma să reia acest mesaj la summitul NATO de săptămâna aceasta, la Ankara, în Turcia.
Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene, Iurii Ihnat, a spus la televiziunea națională că există „un deficit serios” de rachete interceptoare „acum, în Ucraina și în lume”, iar rușii profită de această situație.
Într-o postare pe X, Zelenski a afirmat că Ucraina s-a descurcat mai bine împotriva dronelor și rachetelor de croazieră, dar nu și împotriva rachetelor balistice, pe fondul insuficienței interceptoarelor. El a cerut partenerilor din SUA și Europa „decizii puternice” pentru întărirea apărării aeriene și protejarea civililor.
Șeful Administrației Militare a Kievului, Tymur Tkachenko, a declarat pe Telegram că au fost lovite clădiri rezidențiale. Un imobil din districtul Podilskîi s-a prăbușit parțial, iar în districtul Darnîția mai multe clădiri au fost avariate, existând temeri că oameni au rămas prinși sub dărâmături.
„Acestea sunt clădiri rezidențiale. Locuri unde oamenii dormeau și își trăiau viața obișnuită”, a spus Tymur Tkachenko.
Atacul a avut loc la câteva zile după un alt bombardament rusesc asupra Kievului, care a ucis 31 de persoane, cel mai sângeros pentru capitală în acest an, potrivit NPR. Ministerul rus al Apărării a susținut că actualul bombardament a vizat fabrici de armament din Kiev și infrastructură de reparații pentru apărarea aeriană, precum și infrastructură energetică; afirmațiile nu au putut fi verificate independent.
NPR mai arată că războiul din Orientul Mijlociu a tensionat oferta globală de interceptoare Patriot, produse în număr limitat, iar acest deficit se resimte „cel mai mult” în Ucraina. În paralel, Rusia își adaptează tactica pentru a exploata aceste breșe, în timp ce Ucraina încearcă să obțină sprijin suplimentar la nivel NATO.
Recomandate
Zelenski cere aliaților să trimită rapid interceptoare Patriot din stocuri, susținând că deficitul actual lasă Ucraina vulnerabilă la rachetele balistice și permite Rusiei să provoace pierderi civile mari la Kiev, potrivit Kyiv Post . Într-un mesaj publicat pe Telegram luni, 6 iulie, președintele ucrainean a spus că Rusia a lansat peste noapte un atac de amploare asupra Kievului și a zonei din jur, cu 68 de rachete și 351 de drone. Bilanțul indicat de Zelenski: cel puțin 14 morți (11 în Kiev și trei în regiunea Kiev) și aproximativ 76 de răniți (circa 60 în capitală și 16 în regiune). Miza: apărarea antiaeriană împotriva rachetelor balistice Zelenski a afirmat că apărarea aeriană ucraineană a avut rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră, dar nu a reușit să intercepteze toate rachetele balistice din cauza lipsei de interceptoare Patriot (muniția folosită de sistemele antiaeriene Patriot). „Militarii noștri au arătat rezultate bune în doborârea dronelor și a rachetelor de croazieră astăzi, dar, din păcate, nu și a rachetelor balistice rusești. Motivul este aprovizionarea insuficientă cu rachete interceptoare.” În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că, atâta timp cât rachetele Patriot „rămân în depozitele aliaților”, Rusia va continua să lovească zone rezidențiale, adăugând că SUA și Europa ar avea capacitatea de a opri aceste atacuri. Presiune înaintea summitului NATO Zelenski a cerut adoptarea unor „decizii puternice” privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei la summitul NATO care urmează să aibă loc la Ankara, conform aceleiași surse. Operațiuni de salvare și amploarea pagubelor După atac, autoritățile au continuat operațiunile de intervenție pe parcursul zilei. La Kiev, echipele de urgență au salvat 64 de persoane, inclusiv doi copii, din clădiri avariate, iar pagube au fost raportate în peste 10 locații din oraș, inclusiv la imobile rezidențiale. În regiunea Kiev, Zelenski a menționat un incendiu în desfășurare la locul unei lovituri cu rachetă în suburbia Vișneve, unde se făceau evacuări din locuințele din apropiere. În total, peste 400 de salvatori și polițiști au fost implicați în intervenție. Context: atacuri aeriene combinate tot mai mari Kyiv Post notează că Rusia a extins în ultimele luni amploarea atacurilor aeriene combinate, folosind tot mai des rachete balistice împreună cu sute de drone într-un singur atac nocturn. Oficialii ucraineni avertizează că, deși Ucraina și-a îmbunătățit capacitatea de a intercepta drone și rachete de croazieră, sisteme Patriot suplimentare și interceptoare rămân esențiale pentru apărarea orașelor împotriva rachetelor balistice. [...]
Rusia susține că a doborât peste 500 de drone ucrainene într-o singură noapte, un nivel care indică o presiune operațională tot mai mare asupra apărării aeriene și a infrastructurii energetice , potrivit Economica , care citează Agerpres . Atacurile cu drone au avut loc în contextul în care bombardamentele rusești s-au soldat luni cu cel puțin zece morți în regiunea Kiev, unde jurnaliști AFP au relatat zeci de explozii, conform Agerpres. Zonele vizate și bilanțuri locale raportate Potrivit autorităților locale citate, atacurile ucrainene au vizat în special: regiunea Moscova, unde 11 drone care se îndreptau spre capitala rusă ar fi fost doborâte; regiunea Leningrad (nord-vest), unde ar fi fost doborâte 56 de drone; regiunea Iaroslavl (la 300 km nord-est de Moscova), unde guvernatorul Mihail Ievraiev a vorbit pe Telegram despre un „atac masiv”, în care peste 70 de drone ar fi fost doborâte și două persoane au fost rănite; Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, unde ar fi fost doborâte drone ucrainene. Impactul asupra infrastructurii energetice În Crimeea, Sevastopol , oraș la Marea Neagră, a rămas fără electricitate „din cauza unui atac” ucrainean asupra infrastructurilor energetice din apropiere, potrivit guvernatorului local instalat de ocupantul rus, Mihail Razvoiadiev. În articol se arată că Ucraina lansează cu regularitate drone asupra Rusiei, vizând în principal infrastructurile energetice care permit Moscovei să își finanțeze efortul de război, în timp ce Rusia lovește zilnic Ucraina de la declanșarea invaziei la scară largă, în februarie 2022. Negocierile mediate de americani pentru încetarea conflictului sunt, deocamdată, în impas, mai notează aceeași sursă. [...]
Kievul cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare , după un nou atac rusesc soldat cu 11 morți, iar miza imediată se mută pe deciziile politice și logistice pe care aliații le pot lua la summitul NATO de la Ankara , relatează HotNews . Volodimir Zelenski a cerut NATO „decizii ferme” la reuniunea din această săptămână, argumentând că Ucraina reușește să intercepteze drone și rachete de croazieră, dar are dificultăți în fața rachetelor balistice din cauza „stocului insuficient de rachete de interceptare”. Într-un mesaj publicat pe X, președintele ucrainean a legat direct protecția populației de întărirea apărării aeriene. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni 68 de rachete și 351 de drone asupra Ucrainei, iar sistemele de apărare aeriană au doborât sau neutralizat 37 de rachete și 326 de drone. În acest context, Zelenski a insistat că sprijinul aliat trebuie să se traducă în livrări concrete de armament pentru a susține rezistența la atacuri. „Atâta timp cât rachetele Patriot rămân în stocurile aliaților noștri, Rusia nu face decât să fie încurajată să continue să «distrugă» clădiri rezidențiale. Statele Unite și Europa au suficientă putere pentru a pune capăt acestei terori.” Reacția UE: bani pentru drone și un nou pachet de sancțiuni Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut public apelul pentru înzestrare și a transmis că UE va continua să crească presiunea asupra Rusiei. Ea a anunțat că săptămâna trecută a fost acordată prima tranșă de 4 miliarde de euro dintr-un împrumut de 90 de miliarde de euro, destinat consolidării apărării Ucrainei cu tehnologie avansată de drone, și că „urmează și alte tranșe în curând”. Totodată, von der Leyen a precizat că se lucrează la finalizarea acordului privind al 21-lea pachet de sancțiuni „în zilele următoare”. Ce urmează la Ankara Summitul NATO are loc pe 7-8 iulie, la Ankara. În marja reuniunii, Zelenski și Donald Trump sunt așteptați să aibă o discuție bilaterală, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme sprijinul politic în decizii operaționale rapide privind apărarea antiaeriană. [...]
Rusia își mută accentul pe rachete balistice , profitând de lipsa interceptoarelor Patriot din apărarea aeriană a Ucrainei, într-un moment în care atacurile combinate cu drone și rachete cresc presiunea asupra Kievului, potrivit HotNews . În noaptea atacului, Rusia a lansat un val masiv: 68 de rachete (inclusiv 23 balistice și șase rachete „super și hipersonice”) și 351 de drone, iar principala țintă a fost Kievul, conform datelor forțelor aeriene ucrainene. Autoritățile au raportat cel puțin 11 morți și 46 de răniți , după ce loviturile au venit la câteva zile de la un alt atac sângeros soldat cu 31 de decese. Vulnerabilitatea: interceptoare insuficiente pentru Patriot Apărarea ucraineană a reușit să doboare sau să neutralizeze 37 de rachete și 326 de drone, însă nu a interceptat nicio rachetă balistică și nici rachetele „super și hipersonice”, potrivit datelor citate de Reuters și Ukrainska Pravda. Colonelul Iurii Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, a legat direct rezultatul de lipsa muniției pentru Patriot (interceptoarele PAC-2 și PAC-3), singurele considerate eficiente împotriva rachetelor balistice. Declarația sa indică o schimbare de tactică a Moscovei, care ar exploata deficitul global de astfel de interceptoare. „Rata de succes a fost scăzută, ca să spunem așa. Pentru a doborî rachete balistice, ai nevoie de resursele necesare. Avem suficiente sisteme, dar ceea ce ne trebuie este o aprovizionare constantă cu rachete. Rusia exploatează faptul că Ucraina – și, într-adevăr, întreaga lume – se confruntă cu o lipsă gravă de rachete interceptoare PAC-2 și PAC-3. De aceea, se concentrează din ce în ce mai mult pe atacuri cu rachete balistice.” Miza operațională: presiune pe Kiev înainte de summitul NATO Atacul a avut loc în ajunul summitului NATO (7-8 iulie, Ankara), unde este așteptată și o discuție bilaterală între Volodimir Zelenski și Donald Trump. În acest context, Zelenski a reluat public solicitarea de armament, argumentând că menținerea rachetelor Patriot în stocurile aliaților „încurajează” Rusia să continue loviturile asupra zonelor rezidențiale. „Atâta timp cât rachetele Patriot rămân în stocurile aliaților noștri, Rusia nu face decât să fie încurajată să continue să «distrugă» clădiri rezidențiale. Statele Unite și Europa au suficientă putere pentru a pune capăt acestei terori.” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , s-a alăturat apelului pentru înzestrare și a transmis că UE „va continua să intensifice presiunea până când Rusia va pune capăt vărsării de sânge”. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de două variabile: capacitatea Ucrainei de a-și reface stocurile de interceptoare Patriot și ritmul în care Rusia va continua atacurile cu rachete balistice, pe fondul unei apărări aeriene constrânse de muniție. În paralel, summitul NATO și întâlnirile bilaterale anunțate pot influența deciziile de livrare de armament în perioada următoare. [...]
Liderii UE discută „de-americanizarea” ca răspuns la impredictibilitatea SUA , după o reuniune de urgență cu ușile închise la Bruxelles, descrisă de participanți drept „noaptea terapiei”, potrivit Mediafax , care citează o investigație The Wall Street Journal. Întâlnirea a avut loc la finalul lunii ianuarie 2026, fără consilieri, telefoane sau camere, pe fondul frustrării și anxietății legate de acțiunile președintelui SUA Donald Trump, inclusiv amenințările privind Groenlanda și schimbări mai ample de politică externă. Tema centrală: dacă Europa trebuie să se pregătească pentru un viitor în care America nu mai este un aliat de încredere. Președintele francez Emmanuel Macron ar fi concluzionat că „nu există cale de întoarcere”, iar majoritatea liderilor ar fi fost de acord că Europa trebuie să devină mai independentă strategic. Unii au reproșat că administrația americană pare mai interesată de acorduri miniere și energetice decât de rolul tradițional al SUA în lume, iar premierul belgian a avertizat că Europa riscă să devină un „sclav jalnic” pentru Statele Unite. Ce înseamnă, concret, „de-americanizarea” în administrațiile europene Potrivit relatării citate, aliații SUA ar fi început să accelereze un experiment fără precedent de reducere a dependenței de tehnologie și furnizori americani, inclusiv prin: eliminarea discretă a unor tehnologii americane din sisteme publice, în favoarea software-ului european cu cod deschis (open-source); recomandări către funcționari să nu mai folosească Microsoft Teams și Office; investiții „cu întârziere” de sute de miliarde de dolari pentru sprijinirea companiilor private europene din aerospațial, inteligență artificială și centre de date, pentru a limita dependența de giganții americani. Divergențe între lideri și efecte economice invocate Prim-ministrul italian Giorgia Meloni ar fi avut o poziție diferită, susținând că, chiar dacă unii lideri nu îl plac pe Trump, pot totuși discuta cu el. În același tablou, The Wall Street Journal notează tensiunea resimțită de premierul danez Mette Frederiksen după dispute cu Trump, până la punctul în care cancelarul german Friedrich Merz ar fi întrebat-o direct: „Ești bine?”. În martie, la o nouă reuniune a liderilor Consiliului European , Merz ar fi fost „furios” că atacurile aeriene ale lui Trump asupra Iranului au dus la creșterea prețurilor combustibililor în Europa. Potrivit celor prezenți, el ar fi spus că Rusia ar fi singura câștigătoare în acel conflict din Orientul Mijlociu. Cum descriu serviciile de informații noul context Investigația citată mai arată că The Wall Street Journal a folosit inclusiv evaluări clasificate ale unor agenții europene de informații. Un raport din sudul Europei ar fi avertizat că interlocutorii europeni nu se confruntă cu „un guvern cu proceduri stabilite”, ci cu „un individ capricios”. MI6 ar fi transmis premierului britanic Keir Starmer o caracterizare simbolică a celei de-a doua președinții Trump, ca o combinație între „The Crucible” și „Wolf Hall”, referințe la procesele vrăjitoarelor din Salem și la curtea instabilă a lui Henric al VIII-lea. Totodată, MI6 și-ar fi instruit personalul să nu discute „chestiuni prezidențiale” cu omologii din CIA. În ansamblu, relatarea indică o accelerare a deciziilor europene cu impact operațional și economic — de la migrarea tehnologică în sectorul public până la reorientarea investițiilor — pe fondul unei percepții tot mai puternice că relația transatlantică intră într-o etapă structural diferită. [...]
Grecia extinde bariere plutitoare pe plaje pentru a menține sezonul turistic în siguranță , după apariția peștelui-balon argintiu, o specie invazivă și extrem de toxică, potrivit Mediafax . Măsura are un impact operațional direct asupra administrării zonelor de îmbăiere, autoritățile locale tratând problema ca pe una de siguranță publică în plin sezon estival. Sistemul a fost montat în Golful Eubeei de Nord, lângă orașul Chalkida , la aproximativ 130 de kilometri nord de Atena. Autoritățile locale spun că este prima intervenție de acest tip implementată în Grecia, informație relatată de The Guardian, conform materialului citat. De ce se instalează barierele și ce urmăresc autoritățile Barierele sunt concepute să împiedice accesul peștilor-balon argintii ( Lagocephalus sceleratus ) în zonele frecventate de înotători, pe fondul extinderii speciei în Marea Mediterană. Potrivit autorităților, sistemele au fost testate și aprobate înainte de instalare și ar trebui să blocheze și meduzele, care au creat probleme pe mai multe plaje elene vara trecută. Riscuri pentru oameni și pentru activitatea pescarilor Specia este descrisă ca fiind printre cele mai periculoase din Marea Mediterană. Peștele are maxilare foarte puternice, care pot distruge plasele pescarilor și pot provoca răni grave prin mușcătură. Crucea Roșie Elenă a emis o avertizare de sănătate publică și recomandă ca persoanele mușcate să solicite imediat asistență medicală, deoarece rănile pot provoca hemoragii severe. Autoritățile avertizează și că peștele nu trebuie consumat: organele și carnea conțin tetrodotoxină, o neurotoxină pentru care nu există antidot și care poate fi fatală. Planul de extindere: kilometri de bariere în următoarele săptămâni Viceprimarul din Chalkida, Antonis Spanos, a declarat că aproximativ 2,5 kilometri de bariere vor fi instalați în golfurile din zonă pentru ca sezonul estival să se desfășoare în condiții de siguranță. În următoarele săptămâni, alte aproximativ șapte kilometri de bariere plutitoare urmează să fie montați în regiune, iar și alte municipalități din Grecia au început să adopte măsuri similare. Măsuri complementare: plăți către pescari și eliminarea controlată a capturilor Invazia afectează întreaga Mediterană de Est. În Cipru, autoritățile au introdus din 2024 un program de recompense, în urma căruia peste 103 tone de pești au fost eliminate din apele de coastă. Grecia a lansat recent un program similar, oferind pescarilor 5,33 euro (aprox. 27 lei) pentru fiecare kilogram de pește-balon predat autorităților, măsură completată de subvenții pentru combustibil destinate pescarilor afectați de distrugerea plaselor și echipamentelor. Peștii capturați vor fi congelați și incinerați în instalații speciale ale statului. Ce li se recomandă turiștilor Specialiștii arată că atacurile asupra oamenilor sunt rare, iar biologul marin Ioannis Batjakas, de la Universitatea din Marea Egee, spune că peștii-balon nu atacă de obicei oamenii și devin agresivi doar dacă sunt provocați. Pentru turiști, recomandările rămân: respectarea avertismentelor de pe plaje, evitarea atingerii speciilor necunoscute și neconsumarea peștilor care nu provin din surse autorizate. [...]
