Știri
Știri din categoria Externe
Rusia anunță represalii după expulzarea consulului de la Constanța, iar riscul imediat este o nouă rundă de măsuri diplomatice care poate complica relațiile bilaterale și activitatea consulară, potrivit Antena 3.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a confirmat că Rusia va recurge la „represalii” după ce România l-a declarat „persona non grata” pe consulul rus de la Constanța și a retras consimțământul pentru funcționarea biroului consular din oraș. Consulul Andrei Kosilin a părăsit România luni.
Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri închiderea consulatului rus de la Constanța și expulzarea consulului, după ce analiza autorităților române asupra dronei căzute la Galați a indicat că aceasta provenea din Federația Rusă. Șeful statului a avertizat că o eventuală repetare a incidentului ar duce la expulzarea ambasadorului rus la București.
Întrebată ce măsuri va lua Rusia, Zaharova a transmis că răspunsul va veni ulterior, fără a detalia pașii concreți.
„Cu siguranță, acțiunile neprietenoase ale autorităților române nu vor rămâne fără răspuns. Pașii specifici vor fi anunțați la momentul potrivit.”
În paralel, Kremlinul susține că nu a primit răspuns de la București la cererea de a analiza epava dronei prăbușite la Galați, după ce președintele Vladimir Putin a solicitat ca Moscova să examineze resturile aparatului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia așteaptă un răspuns.
Putin a pus sub semnul întrebării originea rusească a dronei și a cerut României dovezi, afirmând că originea nu poate fi stabilită fără o examinare. În contrapunct, autoritățile române au indicat că informațiile privind proveniența rusească au rezultat dintr-o analiză preliminară a resturilor.
Nicușor Dan a declarat duminică faptul că drona este rusească, de tip Gheran-2, invocând un raport tehnic al specialiștilor statului român, care ar fi identificat inclusiv inscripții în caractere chirilice și similitudini „până la identitate” cu alte drone Gheran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse.
Din informațiile disponibile, Moscova nu a anunțat încă măsurile concrete de răspuns. În practică, miza imediată este dacă represaliile vor rămâne la nivel diplomatic (măsuri „în oglindă”) și dacă disputa privind accesul la epava dronei va escalada, în condițiile în care România a legat explicit incidentul de decizii privind prezența consulară rusă.
Recomandate
Danemarca își deblochează guvernarea după peste două luni de negocieri , după ce premierul în exercițiu Mette Frederiksen a anunțat formarea unei coaliții guvernamentale de stânga pe care o va conduce, potrivit news.ro . Frederiksen a făcut anunțul luni, după o întâlnire cu regele Frederik al X-lea , precizând că acordul vine „în urma unor negocieri îndelungate”. Calendarul imediat: programul marți, echipa miercuri Premierul a indicat pașii următori ai procesului: programul de guvernare urmează să fie prezentat marți, iar componența echipei guvernamentale miercuri. Pentru mediul economic și pentru administrație, miza imediată este reluarea deciziilor executive într-un cadru politic stabil, după o perioadă prelungită de negocieri post-electorale, care a întârziat clarificarea direcțiilor de politică publică. Context: alegeri legislative și negocieri prelungite Anunțul vine la peste două luni de la alegerile legislative. Știrea este relatată de AFP, citată de news.ro. [...]
Un atac cu dronă asupra unui vehicul civil a ucis un bărbat în regiunea rusă Kursk , un nou episod care arată extinderea riscurilor de securitate în zonele de frontieră ale Rusiei, pe fondul intensificării loviturilor reciproce dintre Moscova și Kiev, potrivit Agerpres . Incidentul a avut loc luni, în satul Șcekino din districtul Rîlsk, unde „o dronă inamică a atacat un vehicul civil”, a declarat guvernatorul regiunii Kursk, Aleksandr Hinștein . Acesta a precizat că victima, un civil în vârstă de 53 de ani, se numea Ghenadi Vasilievici. Atacul este raportat în contextul în care Rusia își continuă bombardamentele asupra Ucrainei aproape în fiecare noapte și și-a intensificat atacurile din timpul zilei în ultimele luni, iar Ucraina a răspuns prin creșterea numărului de lovituri, inclusiv pe distanțe lungi, împotriva teritoriului rus. În paralel, negocierile pentru oprirea ofensivei ruse la scară largă asupra Ucrainei rămân blocate, după mai bine de patru ani de conflict, care a provocat sute de mii de morți și milioane de refugiați, conform aceleiași surse. [...]
China avertizează că incidentul cu drona din Galați arată riscul de escaladare regională a războiului din Ucraina , iar continuarea pe „calea de deteriorare și escaladare” ar putea produce „consecințe ireversibile”, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la ONU de reprezentantul permanent al Chinei, Fu Cong, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate. Mesajul Beijingului: calm, dialog și soluție diplomatică Diplomatul chinez a spus că toate statele trebuie să respecte principiile și obiectivele Cartei ONU și a îndemnat părțile implicate să dea dovadă de calm. În intervenția sa, Fu Cong a insistat pe necesitatea stabilirii faptelor și a evitării erorilor de evaluare care pot amplifica tensiunile. „China pledează în mod constant pentru calm, reținere și angajare în dialog și comunicare pentru a stabili faptele, a aborda întrebările ridicate și a rezolva disputele, cu scopul de a evita concepțiile greșite, percepțiile greșite și calculele greșite și de a preveni extinderea și escaladarea incidentului.” „Consecințe ireversibile” dacă escaladarea continuă Reprezentantul Chinei a legat direct incidentul de la Galați de extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra statelor vecine și a avertizat că o deteriorare suplimentară a situației poate scăpa de sub control. „Acest incident este rezultatul crizei din Ucraina care s-a extins peste granițe. Dacă situația va continua pe această cale de deteriorare și escaladare sau, mai rău, va scăpa de sub control, va avea cu siguranță consecințe ireversibile.” Contextul reuniunii de la ONU Poziția Chinei a fost exprimată în cadrul reuniunii de urgență a Consiliului de Securitate al ONU , solicitată de Oana Țoiu, după explozia unei drone la Galați. Conform informațiilor din articol, incidentul a dus la rănirea a doi civili, între care un copil, și la evacuarea a aproximativ 70 de persoane. În același timp, Fu Cong a reiterat linia publică a Beijingului privind conflictul din Ucraina, susținând încetarea focului și reluarea discuțiilor. „China a cerut de mult timp încetarea focului și încetarea ostilităților, promovând discuții pentru pace și facilitând o soluționare politică. Sperăm că părțile implicate vor relua discuțiile cât mai curând.” [...]
Libanul susține că Hezbollah a acceptat o încetare reciprocă a atacurilor, un pas care ar putea reduce riscul de escaladare în jurul Beirutului , potrivit news.ro , care citează BBC. Ambasada Libanului în SUA a transmis că a „primit confirmarea acceptării de către Hezbollah a propunerii SUA privind o încetare reciprocă a atacurilor”. În esență, planul ar presupune ca Hezbollah să înceteze atacurile asupra Israelului, iar Israelul să nu mai atace capitala libaneză, Beirut. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a confirmat acordul, însă a avertizat că loviturile asupra Beirutului vor continua „dacă Hezbollah nu încetează să atace orașele și civilii noștri”. Ce prevede, potrivit părții libaneze, propunerea SUA Într-o declarație de luni seara, ambasada libaneză a precizat că, „în conformitate cu acordul propus”, atacurile israeliene asupra suburbiilor sudice ale Beirutului ar urma să înceteze în schimbul abținerii Hezbollah de la atacuri împotriva Israelului. Aceeași sursă a adăugat că armistițiul urma „să fie extins pentru a cuprinde întreg teritoriul libanez”. De ce rămâne acordul fragil Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că a discutat atât cu Netanyahu, cât și cu reprezentanți ai Hezbollah și că „aceștia au convenit ca toate atacurile armate să înceteze”, pe fondul avertismentului Iranului că acțiunile militare israeliene în Liban amenință armistițiul existent dintre SUA și Iran. Totuși, Netanyahu a afirmat că, „în același timp”, IDF (Forțele de Apărare ale Israelului) „vor continua să opereze în sudul Libanului conform planului”. După anunțul lui Trump privind oprirea luptelor, unele ciocniri au continuat: Hezbollah a declarat că a lansat trei atacuri asupra tancurilor și soldaților israelieni în apropierea a două sate din nordul Israelului, folosind drone și „un baraj de obuze de artilerie”. [...]
UE pregătește un cadru care mută o parte din „logistica” deportărilor în afara blocului , prin posibilitatea de a crea centre de returnare în țări terțe și prin accelerarea procedurilor, într-o schimbare de reglementare cu impact direct asupra modului în care statele membre gestionează migrația ilegală, potrivit Antena 3 . Comisia Europeană și Parlamentul European au ajuns la un acord asupra unor reguli controversate care vizează deportarea mai rapidă a migranților fără drept legal de ședere, Antena 3 citând Euronews. Autoritățile de la Bruxelles susțin că „Regulamentul privind returnarea migranților” este esențial pentru creșterea numărului de repatrieri, în condițiile în care, potrivit datelor oficiale menționate, doar 29% dintre migranții fără drept legal de ședere părăsesc efectiv Uniunea Europeană. „Este un pas foarte important pentru a ne asigura că avem control asupra a ceea ce se întâmplă în UE, asupra celor care vin, dar și asupra celor care trebuie să plece din UE”, a declarat comisarul pentru Afaceri Interne Magnus Brunner . Centre de returnare în afara UE și schimbarea regulilor de trimitere Elementul central al noii legi este posibilitatea ca statele UE să înființeze „centre de returnare” în afara Uniunii, dacă încheie un acord cu o țară terță. Aceste centre pot funcționa ca puncte de tranzit sau ca locuri în care persoana este obligată să rămână, ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră față de regulile actuale. În prezent, returnarea se face, în majoritatea cazurilor, doar către țara de origine sau către o țară cu care persoana are o legătură dovedită. Conform noului sistem descris, această cerință ar urma să fie eliminată. Minorii neînsoțiți ar fi exceptați, în timp ce familiile cu copii ar putea fi incluse. Magnus Brunner a indicat că „următorul pas” este intensificarea „diplomației migratorii” cu țări terțe, fără a nominaliza potențiali parteneri. Cine împinge deja proiectul și ce precedent există Unele state membre lucrează deja la identificarea unor țări partenere pentru astfel de centre. Germania, Olanda, Austria, Danemarca și Grecia au format în martie un grup pentru a implementa proiectul, iar Italia derulează deja un sistem similar în Albania, cu două centre care găzduiesc în total mai puțin de o sută de migranți, potrivit informațiilor din articol. Extinderea competențelor și înăsprirea măsurilor: detenție, interdicții, apeluri Regulamentul ar mai permite statelor UE să efectueze percheziții în „locul de reședință sau alte spații relevante” ale migranților aflați ilegal, prevedere criticată de ONG-uri și societatea civilă, care o compară cu raidurile agenției americane de imigrație ICE. „Prevederea este intenționat vagă, pentru a permite o interpretare largă în diferitele state membre. Deschide ușa pentru descinderi în locuințe și, de asemenea, în sediile organizațiilor care ajută migranții și în unități medicale”, a declarat pentru Euronews Eleonora Celoria, de la Asgi. Totodată, textul include: perioade mai lungi de detenție: de la șase luni la doi ani, cu posibilă prelungire de șase luni și durată nelimitată pentru persoanele considerate risc de securitate; interdicții de intrare mai dure: de la cinci la zece ani în majoritatea cazurilor, cu posibilitatea interdicțiilor pe viață pentru cei considerați risc de securitate; schimbări privind apelurile: deportările nu ar mai fi suspendate automat pe durata contestațiilor, urmând ca instanțele să decidă de la caz la caz; introducerea unui Ordin european de returnare, pentru recunoașterea reciprocă a deciziilor între statele membre, însă instrumentul ar rămâne voluntar. Ce urmează și când ar putea intra în vigoare Acordul trebuie aprobat oficial de eurodeputați și de statele UE. Conform compromisului citat, unele prevederi ar urma să intre în vigoare la 12 luni după adoptarea regulamentului, deși Consiliul ceruse inițial doi ani. Antena 3 notează că legea „ar putea intra în vigoare chiar de luna viitoare”, însă calendarul exact depinde de pașii finali de aprobare. [...]
Uniunea Europeană pregătește reguli care pot bloca Big Tech din SUA la licitațiile publice de cloud din sectoare critice , o mișcare cu impact direct asupra modului în care statele membre își vor cumpăra infrastructura digitală pentru domenii sensibile, potrivit Antena 3 , care citează documente consultate de Reuters. Miza este una de reglementare și achiziții publice: Bruxelles-ul vrea să introducă cerințe stricte de „suveranitate” și protecție a datelor pentru serviciile de cloud folosite în licitațiile din sectoare precum bancar, energetic și medical. În practică, aceste criterii ar putea exclude de la astfel de proiecte companii ca Amazon, Microsoft și Google. Ce propune Comisia și de ce contează pentru licitațiile publice Propunerea este inclusă într-o viitoare lege a Comisiei Europene privind dezvoltarea serviciilor cloud și a inteligenței artificiale, pe care comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, ar urma să o prezinte miercuri, ca parte a unui pachet menit să reducă dependența UE de tehnologia americană și să sprijine companiile europene. Documentele citate indică și introducerea unor criterii obligatorii „non-preț” (adică factori de eligibilitate care nu țin de cost), între care cerințe legate de folosirea de software și hardware dezvoltate în UE. O astfel de abordare ar dezavantaja marile companii tehnologice din SUA în competițiile pentru contracte publice din zone considerate critice. Criteriile avute în vedere: date, control din țări terțe și deschiderea piețelor Între criteriile menționate pentru selectarea furnizorilor de cloud în licitațiile critice se află: nivelul de protecție a datelor; controlul țărilor terțe asupra datelor și serviciilor furnizorilor; cât de deschise sunt piețele lor pentru serviciile cloud. În fundal, presiunea pentru cerințe de suveranitate este alimentată și de îngrijorări legate de legislația americană, inclusiv o referire la „ Legea Cloud Computing ”, care ar impune furnizorilor cu sediul în SUA să acorde autorităților acces la date chiar dacă acestea sunt stocate în străinătate. Ce urmează: negociere în UE și posibile tensiuni cu Washingtonul Planul Comisiei are nevoie de sprijinul celor 27 de state membre și al Parlamentului European în lunile următoare, iar propunerea „ar putea suferi modificări ulterioare”, potrivit materialului. În același timp, inițiativa ar putea provoca reacții negative din partea administrației Trump, deja critică față de legile UE care vizează controlul marilor companii tehnologice. Separat, Comisia ar fi propus să acționeze ca organism central de achiziții pentru țările și instituțiile UE, pentru cumpărarea de servicii pentru centre de date, cloud computing, software și sisteme de inteligență artificială, atât pentru sine, cât și pentru aceste entități. Context de piață: dominația Big Tech și răspunsurile companiilor Amazon, Microsoft și Google au împreună o cotă de piață globală combinată de peste 60% în serviciile cloud, potrivit sursei. În anticiparea cerințelor de suveranitate, companiile au încercat să rămână eligibile în Europa prin formule de operare și parteneriate locale: Amazon a lansat un serviciu găzduit integral în Europa, separat fizic și legal de restul infrastructurii sale globale; Microsoft a lansat companii de cloud controlate local, precum Bleu (deținută de Capgemini și Orange) și Delos Cloud (o filială SAP care folosește infrastructura Microsoft Azure); Google a încercat să rămână eligibilă prin S3NS (societate mixtă controlată de Thales) și printr-un parteneriat separat cu OVHcloud. În același pachet, proiectul ar mai include un proces simplificat de aprobare rapidă pentru centrele de date, cu acces preferențial la rețea și taxe de rețea reduse în anumite condiții, inclusiv pentru utilizarea de cipuri fabricate în Europa sau pentru reducerea costurilor cu energia. [...]
