Știri
Știri din categoria Externe
Rusia amenință cu represalii diplomatice după ce România a decis expulzarea consulului general Andrei Kostilin și închiderea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța, potrivit Libertatea. Mesajul Moscovei vine pe fondul incidentului din Galați, unde o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe.
Decizia României a fost anunțată de președintele Nicușor Dan, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată după incidentul de la Galați. Consulul a fost declarat „persona non grata” (diplomat indezirabil), iar consulatul urmează să fie închis.
În reacția Moscovei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că „măsurile de răspuns nu vor întârzia să apară”.
Drona rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite: o femeie de 51 de ani și un copil de 14 ani.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că l-a convocat din nou la MAE pe ambasadorul Rusiei la București, Valentin Lipaev, precizând că Ministerul Apărării Naționale a confirmat originea rusească a dronei.
Întrebat dacă Vladimir Putin a fost informat despre incident, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns ironic:
„Dar voi ce credeți? Că am ascuns asta?”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a discutat vineri dimineață cu președintele Nicușor Dan despre situația de la Galați și l-a asigurat de „solidaritatea absolută a NATO”, exprimându-și compasiunea pentru răniți.
În același context, articolul notează că Moscova a intensificat recent atacurile aeriene împotriva Ucrainei și că au existat incidente cu drone și în țările baltice, iar acum și în România.
Recomandate
Edouard Philippe riscă să piardă intrarea în turul doi al prezidențialelor din Franța , pe fondul unei campanii care nu mobilizează și al fragmentării centrului politic, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Politico . Fostul prim-ministru francez era văzut, la un moment dat, drept singurul candidat capabil să o învingă pe Marine Le Pen la alegerile prezidențiale de anul viitor, însă mai mulți aliați și membri ai cercului său politic își exprimă acum îndoieli privind strategia și șansele sale. Politico notează că a discutat cu șase persoane din anturajul lui Philippe, inclusiv din echipa de campanie, unele sub protecția anonimatului. În timp ce Philippe promite un program „amplu” pentru redresarea finanțelor Franței și recâștigarea influenței externe, propunerile sale nu reușesc să capteze atenția publicului. Un membru al echipei de campanie a descris lipsa de impact a mesajelor drept o problemă majoră. Miza: centrul politic rămâne fără tracțiune, iar duelul se mută spre extreme Philippe rămâne cel mai bine plasat candidat din zona partidelor tradiționale pentru a o înfrunta pe Le Pen, care conduce „detașat” în sondaje, însă popularitatea sa a stagnat în ultimul an. În același timp, el se află într-o competiție strânsă pentru locul al doilea cu Jean-Luc Mélenchon, ceea ce ar putea decide calificarea în turul final. Un alt factor care poate schimba echilibrul este eurodeputatul Raphaël Glucksmann, care, potrivit articolului, ar putea primi un impuls după victoria categorică din alegerile preliminare ale centrului-stânga. Politico descrie o dinamică în care Le Pen și Mélenchon domină agenda publică prin confruntări și propuneri provocatoare, în timp ce candidații de centru ajung în plan secund. Un aliat al lui Philippe avertizează că există un „risc mare” ca acesta să fie scos din cursă de cei doi. Reforma pensiilor, exemplul unei campanii care nu „prinde” Un moment cheie pentru Philippe – propunerea de creștere a vârstei de pensionare la 65 de ani – a trecut aproape neobservat, pe fondul suprapunerii cu alte subiecte majore. Articolul menționează că anunțul a fost amânat după ce Emmanuel Macron s-a adresat națiunii pe tema amenințărilor Rusiei și a creșterii accelerate a prețurilor carburanților, iar ulterior a fost umbrit de acuzații de antisemitism la adresa lui Jordan Bardella (Rassemblement National). Discursul de 20 de minute despre reforma pensiilor, publicat pe YouTube, a strâns 70.000 de vizualizări, în timp ce Mélenchon a adunat 550.000 de vizualizări cu o sesiune live de întrebări și răspunsuri de două ore cu studenți de la HEC, potrivit datelor citate. Purtătorul de cuvânt al campaniei lui Philippe, Arnaud Péricard, susține că bătălia se va decide pe termen lung și leagă reforma pensiilor de obiectivul de echilibrare a finanțelor publice și de ambiții industriale și energetice. „Impasul de la centru”: prea mulți candidați, prea puțină mobilizare Problema lui Philippe nu este doar competiția cu candidații din afara centrului, ci și fragmentarea internă. Politico arată că acesta nu a reușit să unească forțele de centru în jurul său și că se confruntă cu o luptă prelungită cu Gabriel Attal (Renaissance, partidul lui Macron), în timp ce conservatorul Bruno Retailleau rămâne la procente cu o singură cifră. Un oficial de rang înalt din Horizons, partidul lui Philippe, spune că disputa cu Attal a ajuns să acopere propriile propuneri, inclusiv când cei doi au prezentat simultan planuri pentru educație. Un membru al echipei de campanie invocă, de asemenea, dificultatea de a obține atenție într-un peisaj cu „prea mulți” candidați centriști. În următoarele săptămâni, echipa lui Philippe speră să atragă parlamentari și aleși locali care îl susțin pe Attal, pentru a-l determina să renunțe la candidatură, potrivit a doi aliați citați. Totuși, un senator centrist avertizează că lipsa de entuziasm se vede și la nivel local, unde „nu există o mobilizare reală”, iar „francezii nu prea ascultă” – semn că simpla rearanjare a taberelor de centru ar putea să nu fie suficientă pentru un salt în sondaje. [...]
Germania și Ucraina cer oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, pe fondul unui „armistițiu energetic” anunțat de Trump, dar contestat de atacuri raportate ulterior , potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a informat pe Friedrich Merz despre lovituri rusești asupra unor obiective civile și instalații energetice ucrainene la sfârșitul săptămânii trecute, conform purtătorului de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. În același context, Merz a reafirmat solidaritatea Germaniei cu Ucraina. Între timp, președintele american Donald Trump a anunțat duminică, pe Truth Social, că Ucraina și Rusia ar fi convenit asupra unui armistițiu energetic cu aplicare „imediată”. Totuși, autoritățile ucrainene au raportat ulterior atacuri punctuale asupra rețelei electrice din Kiev și din Harkov, în estul țării. Discuții cu lideri occidentali și condiția „răspunsului Rusiei” Zelenski și-a exprimat deschiderea față de propunerea de armistițiu energetic, dar a subliniat că Rusia nu a răspuns încă. În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a spus că a discutat cu Merz și cu alți lideri, inclusiv cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul polonez Donald Tusk. „Toată lumea are o poziţie absolut clară: Ucraina trebuie susţinută, iar Rusiei nu trebuie să i se ofere nicio şansă de a îngenunchea Ucraina şi Europa” Zelenski a mulțumit pentru sprijinul deja acordat și a indicat că „cel mai important lucru” îl reprezintă pachetele de asistență care servesc apărării și protecției Ucrainei. Următorii pași: formate de coordonare și „reziliența financiară” Președintele ucrainean a anunțat că a convenit organizarea unei reuniuni a consilierilor pentru securitate națională în formatul E3-Ucraina (Germania, Regatul Unit și Franța). Totodată, el a precizat că a discutat și despre „sprijinirea rezilienței financiare a Ucrainei”, într-o postare pe platforma X. Separat, Zelenski a mai spus că Germania lucrează la organizarea unei reuniuni a „Coaliției Voinței”, un grup care reunește peste 30 de țări. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina riscă să rămână fără efect practic , în condițiile în care niciuna dintre părți nu a confirmat un acord, iar Kievul susține că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice au continuat, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a afirmat luni, 12 octombrie, în fața reporterilor, că Rusia și Ucraina ar fi acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice „pentru că el le-a spus să fie de acord”, deși anunțul său din ziua precedentă ar fi luat prin surprindere ambele guverne. Trump nu a oferit detalii despre termenii înțelegerii și nici despre mecanisme de aplicare sau monitorizare. „Au fost de acord. Știți de ce? Pentru că am spus: «Sunteți de acord» – de asta.” Fără confirmare de la Kiev și Moscova, cu acuzații de atacuri în curs Întrebat despre atacuri rusești asupra obiectivelor energetice ucrainene după anunțul său, Trump a spus că nu este sigur dacă Moscova a încălcat presupusul acord. În același timp, a sugerat – fără să prezinte dovezi sau exemple concrete – că încălcări ar fi existat „de ambele părți”. Volodîmîr Zelenski a declarat luni, prin legătură video la Warsaw Security Forum , că Rusia ar fi lovit infrastructură energetică ucraineană după anunțul lui Trump, inclusiv o centrală electrică în Harkiv și o facilitate de producție de gaze. Potrivit lui Zelenski, Ucraina nu ar fi atacat rafinării rusești peste noapte, dar Rusia „nu a reciprocizat”. Liderul ucrainean a spus că Kievul este pregătit să respecte un armistițiu energetic dacă Rusia face același lucru și a cerut Washingtonului să se asigure că Moscova se conformează. Kyiv Post notează că Kremlinul nu a confirmat acceptarea propunerii, iar până acum nu au fost anunțate public condiții agreate în comun sau aranjamente de monitorizare. Contextul economic: relaxarea temporară a sancțiunilor pe motorina rusească Insistența lui Trump că există un armistițiu energetic vine pe fondul criticilor legate de o înțelegere a administrației sale care permite exporturi de motorină rusească. Aranjamentul, anunțat după o convorbire cu Vladimir Putin vineri, 9 octombrie, ar fi relaxat temporar sancțiunile SUA asupra importurilor de motorină rusească, în încercarea de a reduce presiunea asupra prețurilor la combustibili. Decizia a atras obiecții atât din partea democraților, cât și a republicanilor, care au avertizat că venituri suplimentare din energie ar putea contribui la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Trump a apărat acordul, susținând că guverne europene continuă să cumpere energie rusească în timp ce critică decizia Washingtonului. Un grup bipartizan de șapte senatori americani a cerut administrației să revină asupra măsurii, invocând riscul de a oferi Moscovei resurse financiare suplimentare în timp ce atacurile asupra civililor ucraineni continuă. Ce urmează În lipsa confirmărilor oficiale din partea Kievului și Moscovei și a unor termeni publici privind aplicarea, „armistițiul energetic” invocat de Trump rămâne, deocamdată, o declarație politică. În plan practic, evoluția depinde de două elemente menționate în material: oprirea efectivă a loviturilor asupra infrastructurii energetice și apariția unui mecanism credibil de verificare și respectare a unei eventuale înțelegeri. [...]
Marea Britanie și UE vor încerca să închidă pe 20 noiembrie, la Bruxelles, trei dosare cu impact direct asupra comerțului și reglementării – agroalimentar, tranzacționarea certificatelor de emisii și o schemă de mobilitate pentru tineri – în cadrul unui summit de „resetare” post-Brexit, potrivit Politico . Summitul anual al liderilor va avea loc pe 20 noiembrie, iar data a fost confirmată de premierul britanic Andy Burnham într-o declarație în Camera Comunelor. Miza imediată, conform guvernului de la Londra și Bruxelles-ului, este finalizarea unor acorduri aflate în negociere, inițiate în perioada fostului premier Keir Starmer. Ce acorduri vor să finalizeze părțile Conform informațiilor disponibile, întâlnirea este gândită pentru a „semna” (a închide politic) trei înțelegeri: acorduri privind comerțul cu produse agroalimentare ; cooperare în tranzacționarea certificatelor de emisii (mecanismele prin care companiile cumpără/vând drepturi de a emite CO₂); o schemă de mobilitate pentru tineri între Marea Britanie și UE. Burnham a spus în Parlament că vrea să obțină un acord pe aceste dosare și apoi să înceapă o analiză „calmă” și „rațională” a unor relații și mai apropiate cu UE. De ce contează: semnal de recalibrare și posibile extinderi ale pachetului Premierul britanic a legat discuția de obiective interne precum creșterea economică și controlul imigrației, susținând că „status quo-ul” nu este suficient pentru Marea Britanie. Totodată, el a indicat că summitul va fi folosit și pentru a ridica îngrijorări legate de „Made In Europe”, program descris ca protecționist și pe care unele state ar vrea să îl aplice astfel încât să excludă Marea Britanie. În paralel, António Costa , președintele Consiliului European, a transmis că îmbunătățirea cooperării este „esențială” și că cele trei acorduri negociate ar putea fi completate cu înțelegeri suplimentare, inclusiv: un parteneriat pe apărare și securitate ; cooperare pe migrație și aplicarea legii . Context politic și calendar La summit vor participa Andy Burnham, António Costa și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Negocierile sunt în derulare de la summitul precedent, din mai 2025, la care a participat Keir Starmer. Întâlnirea din 2026 fusese planificată inițial pentru iulie, dar a fost amânată după prăbușirea administrației Starmer. În plan intern, lidera opoziției conservatoare, Kemi Badenoch, l-a criticat pe Burnham pentru accentul pus pe relația cu UE și a susținut că Londra nu va obține „un acord mai bun”, invocând poziția de negociere a UE. [...]
Casa Albă ia în calcul înlocuirea ambasadoarei SUA în Grecia, pe fondul unor controverse și investigații , potrivit Agerpres , care citează o relatare din The Wall Street Journal , bazată pe declarații ale unor funcționari ai biroului prezidențial. Miza este una operațională: o eventuală schimbare la vârful ambasadei ar putea afecta continuitatea reprezentării diplomatice americane la Atena. Informațiile apar după ce publicația americană a prezentat o relatare bazată pe înregistrări în care Kimberly Guilfoyle ar fi surprinsă lăudându-se că oameni de afaceri greci îi plătesc călătorii de lux și cerând unui om de afaceri american să-i obțină o invitație la o cină în onoarea lui Eric Trump, în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveția). În aceeași relatare este redată și o discuție în care Guilfoyle îi spune interlocutorului: „Știi, pot să-ți pun lumea la picioare. O meriți.” și adaugă: „O să te ajut să câștigi o grămadă de bani.” Investigație internă la Departamentul de Stat The Wall Street Journal mai scrie că inspectorul general al Departamentului de Stat investighează dacă ambasadoarea SUA a acceptat cadouri sau favoruri din partea unor oameni de afaceri. Totodată, publicația amintește și alte informații care ar putea să o compromită pe Guilfoyle, inclusiv că i-ar fi cerut unui donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) acumulată pe cardul său de credit înainte de audierea de confirmare în Senat, în iulie 2025. Potrivit ziarului, în schimbul acestui „serviciu”, ea i-ar fi oferit donatorului acces la Casa Albă și la înalți oficiali ai administrației Trump. Declarații atribuite despre România și presiuni politice Într-un alt episod relatat, The Wall Street Journal susține că, la o cină din martie cu oficiali greci și americani, Guilfoyle ar fi atribuit căderea guvernului român condus de Ilie Bolojan presiunilor din partea administrației Trump și ar fi afirmat că Washingtonul ar putea impune schimbări similare și în alte țări, inclusiv în Grecia. Kimberly Guilfoyle este fostă procuroare, a lucrat ca comentator la Fox News și a fost implicată în strângerea de fonduri pentru campaniile lui Donald Trump; este, de asemenea, fosta soție a guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, și fosta logodnică a lui Donald Trump Jr. Agerpres notează că, în acest moment, Casa Albă „evaluează posibilitatea” înlocuirii ei, fără a indica o decizie finală sau un calendar. [...]
Canada avertizează că relaxarea sancțiunilor pe motorina rusească poate alimenta financiar războiul , după ce premierul Mark Carney a criticat acordul Washington–Moscova într-o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , relatează Agerpres . Potrivit unui comunicat difuzat de Ottawa după discuția telefonică, Carney a spus că înțelegerea „subminează tocmai eforturile depuse de Ucraina, Canada și aliații noștri pentru a instaura pacea și stabilitatea în Europa”. În același comunicat, guvernul canadian susține că acordul „va oferi Rusiei venituri suplimentare care vor ajuta la finanțarea războiului său ilegal și nejustificat împotriva Ucrainei”. Ce prevede acordul și de ce contează Acordul a fost anunțat vineri de președintele american Donald Trump, care a afirmat că Rusia a acceptat să furnizeze motorină pe piețele globale. În paralel, administrația SUA a ridicat temporar sancțiunile americane impuse combustibilului rusesc, măsuri care fuseseră introduse pentru a limita veniturile Moscovei folosite în războiul din Ucraina. Din perspectiva Canadei, miza este una de politică de sancțiuni: orice relaxare, chiar temporară, riscă să slăbească presiunea economică asupra Rusiei și să creeze resurse suplimentare pentru continuarea conflictului. [...]
