Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina susține că a lovit logistica rusă în Donețk, într-o contraofensivă denumită „Vivaldi”, care ar fi împins liniile de aprovizionare ale Moscovei până în regiunea Voronej, pe teritoriul Rusiei, potrivit Antena 3. Miza operațională indicată de partea ucraineană este reducerea capacității de susținere a trupelor ruse în zona Lyman–Sloviansk, într-un moment în care inclusiv surse ruse vorbesc despre dificultăți pe front.
Operațiunea este descrisă ca o contraofensivă în nordul regiunii Donețk, condusă de Corpul 3 Armată ucrainean. Comandantul acestuia, Andrii Bilețki, afirmă că trupele sale au eliminat puncte de infiltrare rusești, au recâștigat controlul asupra unor localități și au provocat pierderi importante, însă subliniază că acțiunea este în desfășurare și că informațiile sunt ținute la minimum pentru a nu afecta planurile militare.
Potrivit lui Bilețki, una dintre țintele principale este tactica de infiltrare a forțelor ruse „în adâncimea pozițiilor ucrainene”, uneori pe zeci de kilometri. El susține că au fost eliminate puncte de infiltrare în jurul localităților Novoselivka, Yarova, Korovîi Yar și Oleksandrivka, iar Serednie ar fi fost recucerit și ar fi „complet sub control ucrainean”.
Un alt obiectiv major, cu impact direct asupra capacității de luptă, vizează logistica: Bilețki spune că atacurile cu drone au obligat forțele ruse să-și mute operațiunile de aprovizionare cu combustibil și lubrifianți până în regiunea Voronej.
Comandantul ucrainean afirmă că, în prima etapă, Rusia ar fi pierdut aproximativ 1.500 de militari, peste 12.000 de drone și „câteva sute” de vehicule blindate, sisteme de artilerie și alte vehicule. Tot el susține că trupele sale au „curățat” aproximativ 75 de kilometri pătrați și au eliberat peste 10 kilometri de teritoriu.
Aceste date sunt prezentate de partea ucraineană și, conform materialului, nu au putut fi verificate independent.
Bilețki a legat numele operațiunii de compozitorul Antonio Vivaldi și „Anotimpurile”, sugerând că ofensiva este la început și cerând presei și populației să aștepte informații oficiale, pentru a nu divulga detalii care ar putea afecta acțiunile militare.
Materialul notează că unele surse apropiate Moscovei recunosc probleme serioase în zona Lyman. Canalul rusesc de Telegram Rybar pune dificultățile pe seama unor „minciuni sistemice” în rapoartele către superiori și a unei evaluări greșite a situației, avertizând că trimiterea de rezerve pentru a acoperi breșele ar putea slăbi alte sectoare ale frontului.
Expertul militar rus Valeri Șiriaev afirmă că retragerea trupelor ruse poate fi confirmată și că forțele ucrainene împing treptat mai multe localități în „zona gri”, susținând totodată că unele unități ruse din apropiere de Lyman ar fi „practic încercuite”. Analistul militar rus Ian Matveev descrie situația drept o criză serioasă, chiar dacă localizată:
„Pentru trupele ruse, această criză este relativ localizată, dar este totuși o criză. Ar fi absurd să negăm asta. Între timp, pentru forțele ucrainene se deschid oportunități importante pe întreaga direcție Sloviansk”, a spus el.
În același context, Șiriaev spune că, dacă Ucraina își consolidează pozițiile și aduce operatori de drone, raza efectivă a dronelor FPV ar putea crește cu încă 10–15 kilometri, ceea ce ar permite lovirea mai adâncă a trupelor ruse care înaintează către Sloviansk.
În plan politic, Vladimir Putin a susținut la 1 septembrie că forțele ruse au capturat Sviatohirsk, afirmație respinsă de Bilețki, care a publicat pe 7 septembrie o înregistrare din centrul orașului și a spus că Brigada 60 Mecanizată ucraineană controlează în continuare localitatea.
Separat, unele analize OSINT (informații din surse deschise) indică posibile câștiguri teritoriale ucrainene mai mari decât cele anunțate: Clément Molin estimează că trupele ruse ar fi abandonat peste 200 de kilometri pătrați pe axa principală a contraofensivei, iar Konrad Muzyka (Rochan Consulting) vorbește despre aproximativ 240 de kilometri pătrați. Materialul precizează că aceste cifre nu au fost confirmate de Bilețki și rămân estimări independente.
În evaluarea lui Muzyka, unul dintre rezultatele importante ale contraofensivei la nord de Lyman ar fi împiedicarea încercării Rusiei de a învălui din nord zona Sloviansk–Kramatorsk.
În fundal, Institute for the Study of War (ISW) a evaluat încă din 26 august că Ucraina câștigase teren în Harkov, Donețk și Zaporojie, iar pe 12 septembrie a apreciat că forțele ucrainene au reușit să inverseze o mare parte din câștigurile teritoriale obținute de Rusia din martie 2026, contestând susținut inițiativa rusă pe mai multe direcții.
Materialul mai menționează că Putin ar urmări cucerirea întregii regiuni Donețk în următoarele șase luni, potrivit unor surse apropiate Kremlinului citate de Bloomberg și menționate în Kyiv Post, în timp ce ISW susține că liderul rus și-ar fi schimbat de cel puțin 15 ori termenele pentru cucerirea Donbasului de la începutul invaziei pe scară largă.
Recomandate
Pierderile teritoriale raportate lângă Lîman pun presiune pe planul Kremlinului de a cuceri Donețk-ul în șase luni , după ce forțele ruse ar fi fost nevoite să abandoneze peste 200 km pătrați pe principala direcție de ofensivă din regiunea Donețk, potrivit Antena 3 . Informațiile sunt atribuite unor analize OSINT (informații din surse deschise) și unor evaluări ale unor instituții și consultanți militari. Datele prezentate indică pierderea unui cap de pod important în apropiere de Lîman, poziție din care Rusia ar fi intenționat să atace dinspre nord centura „orașelor-fortăreață” din Donbas. Potrivit materialului, informația a fost publicată inițial de analistul OSINT Clement Molin și ulterior confirmată de Rochan Consulting și de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Statele Unite. Ce s-a întâmplat pe teren și de ce contează operațional Conform evaluărilor citate, contraofensiva ucraineană a durat patru luni și a inclus mai multe asalturi mecanizate, cu o succesiune de câștiguri teritoriale: eliberarea localității Nove în iunie, avans până la Kolodiazi la jumătatea lunii august și un nou atac între Katerinivka și Novoliubivka, care ar fi tăiat legăturile grupării ruse aflate în ofensivă. Konrad Muzyka, directorul Rochan Consulting, estimează că armata rusă a pierdut aproximativ 240 km pătrați, iar tentativa de încercuire dinspre nord a aglomerării Sloviansk–Kramatorsk a eșuat. ISW apreciază că operațiunea ucraineană ar fi anulat complet câștigurile teritoriale obținute de Rusia în zonă de la începutul lunii martie, în timp ce forțele ruse ar încerca în paralel o încercuire și dinspre sud. „Practic încercuite” și presiune pe logistică Expertul militar Valeri Șiriaev afirmă că trupele ucrainene ar fi străpuns „o linie de apărare foarte veche” și ar fi pătruns în spatele dispozitivului rusesc din zona Lîman, ceea ce ar fi dus la o încercuire „operațională” a unor unități ruse. „Este într-o mare măsură o încercuire operațională, dar una strânsă: în multe localități din zona Șandriholove încă se află militari ruși, iar aprovizionarea lor se face doar pe calea aerului”. În același context, canale militare ruse pro-război ar recunoaște „deteriorarea situației tactice” lângă Lîman. Canalul Ribar pune situația pe seama „minciunii sistematice din rapoartele transmise superiorilor” și a unei „evaluări greșite a situației”, avertizând că mutarea rezervelor pentru acoperirea breșelor ar putea crea goluri în apărare în alte sectoare. Ținta politică: Donețk în șase luni, dar analiștii cer prudență Materialul notează că surse Bloomberg apropiate Kremlinului susțin că Vladimir Putin le-ar cere militarilor să cucerească întreaga regiune Donețk în următoarele șase luni. Anterior, termenul ar fi fost sfârșitul anului, iar ISW ar menționa că, de la începutul războiului, Putin ar fi amânat termenele pentru cucerirea Donbasului de cel puțin 15 ori. În același timp, analiștii citați consideră că este prematur să se vorbească despre o schimbare decisivă pe front. Totuși, contraofensiva ucraineană ar putea amâna „ofensiva asupra nordului Donbasului”, potrivit lui Clement Molin și lui Valeri Șiriaev. Posibil efect: extinderea razei de lovire cu drone asupra logisticii ruse Șiriaev descrie și o posibilă consecință operațională dacă Ucraina își consolidează pozițiile în zona Lîman: schimbarea distanței de la care poate lovi, inclusiv prin utilizarea dronelor FPV (drone controlate în timp real, cu „vedere” din perspectiva camerei). Potrivit acestuia, operatorii ucraineni din zona Lîman ar putea ajunge, în timp, să lovească la 10–15 kilometri în spatele unei grupări ruse care înaintează spre Mikolaivka și Sloviansk, vizând „spatele și liniile logistice” din poziții mai sigure. [...]
Serghei Lavrov încearcă să mute responsabilitatea pentru blocajul negocierilor de pace pe seama SUA și a Europei, susținând că Washingtonul ar fi „prelungit cu un an” războiul din Ucraina prin retragerea din presupuse „ acorduri de la Anchorage ”, potrivit Antena 3 . Lavrov a afirmat că aceste înțelegeri ar fi fost convenite între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, iar ieșirea SUA din ele — despre care susține că s-ar fi produs sub presiunea Europei — ar fi împiedicat încheierea războiului. În relatarea citată de Antena 3, informația este atribuită publicației Kiev Independent. „Dacă americanii nu s-ar fi retras de la acordurile de la Anchorage” și Europa nu i-ar fi „îndepărtat” de acestea, „am fi trăit fără război de un an încoace”, a spus Lavrov. „Acordurile de la Anchorage”, contestate de partea americană Kremlinul a invocat în repetate rânduri existența unor presupuse acorduri rezultate în urma întâlnirii Trump–Putin din Alaska, însă oficiali americani au negat că ar fi existat astfel de înțelegeri, conform aceleiași surse. Miza: revendicările teritoriale și refuzul încetării focului Declarațiile vin în contextul în care eforturile conduse de SUA pentru un acord de pace mai amplu sunt descrise ca stagnând, pe fondul revendicărilor teritoriale ale Rusiei. Antena 3 notează că Moscova a respins în repetate rânduri ideea unei încetări a focului și a cerut Kievului să cedeze Donbasul, regiune parțial ocupată și considerată strategică. În același timp, Ucraina ar fi cerut o încetare a focului pe actuala linie a frontului și a insistat asupra unor garanții de securitate care să descurajeze o viitoare agresiune rusă. Ce urmează: discuții la ONU și reluarea negocierilor trilaterale Potrivit Antena 3, președintele ucrainean Volodimir Zelenski intenționează să discute cu Donald Trump despre posibile încetări limitate ale focului, într-o eventuală întâlnire la New York, săptămâna viitoare, în marja Adunării Generale a ONU (21–23 septembrie), dacă programele celor doi permit. Tot acolo, Lavrov a spus că intenționează să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. Separat, emisarii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au mers la Moscova și Kiev la începutul lunii, iar „cel mai concret rezultat” menționat este un acord între Ucraina, SUA și Rusia pentru reluarea negocierilor trilaterale. Lavrov a afirmat că Moscova rămâne deschisă reluării discuțiilor. „Nu am refuzat niciodată să negociem (...). Dacă partenerii noștri sunt pregătiți, reluarea acestora este pe deplin posibilă”, a spus el. [...]
Israel acuză că Iranul păstrează peste nouă tone de material nuclear în afara supravegherii AIEA , o afirmație care ridică miza pentru următorii pași ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și ai Consiliului de Securitate al ONU, după ce Teheranul a fost raportat recent pentru încălcarea obligațiilor de neproliferare, potrivit The Jerusalem Post . Declarația a fost făcută de Moshe Edri , directorul general al Comisiei Israeliene pentru Energie Atomică, la cea de-a 70-a conferință generală a AIEA, marți, 15 septembrie 2026. Edri a susținut că materialul aflat în afara garanțiilor AIEA include 440 de kilograme de uraniu îmbogățit, pe care l-a descris drept „echivalent cu mai mult de 10 dispozitive nucleare”. În intervenția sa, Edri a afirmat că Iranul „nu și-a schimbat cursul” și rămâne angajat în extinderea capabilităților sale „militare nucleare” și de rachete, acuzând regimul de la Teheran că își reconstruiește infrastructura de producție de rachete și că încearcă să își consolideze, ascundă și avanseze programul nuclear „în încălcarea directă” a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. El a invocat și amenințări repetate ale Iranului la adresa Israelului, SUA și statelor din Golf. Context: raportarea Iranului la Consiliul de Securitate, după 20 de ani Săptămâna trecută, consiliul de administrație al AIEA a adoptat o rezoluție prin care Iranul este raportat Consiliului de Securitate al ONU, pentru prima dată în 20 de ani, pe motiv de încălcare a obligațiilor de neproliferare. Iran a avertizat luni că va riposta dacă rezoluția va trece, însă misiunea Iranului pe lângă AIEA nu a menționat represalii în reacția inițială, conform informațiilor din articol. Mesajele Israelului către AIEA: Siria și agenda privind „capabilitățile nucleare israeliene” Edri a lăudat și eforturile directorului general al AIEA, Rafael Grossi, privind abordarea neconformității nucleare a Siriei în perioada regimului Assad. În același discurs, oficialul israelian a reluat referirea la operațiunea Israelului din 2007 împotriva reactorului de la Dair Alzour , susținând că, fără acea acțiune, regimul Assad ar fi dobândit până acum capabilități nucleare militare. Separat, Edri a cerut AIEA să înceteze includerea repetată pe agenda conferinței generale a punctului „Capabilități nucleare israeliene”, despre care a spus că este introdus anual de „Grupul Arab” și că ar fi un demers politic, în afara mandatului și statutului AIEA. Israel „obiectează ferm” față de includerea subiectului și față de asocierea lui cu alte teme politice „fără legătură” cu discuțiile profesionale, a mai spus el. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre reacția AIEA sau despre pașii concreți care ar urma după raportarea la Consiliul de Securitate, rămâne de urmărit dacă și cum aceste acuzații vor influența pozițiile statelor membre și eventualele măsuri la nivel ONU. [...]
Australia își leagă mai strâns strategia comercială de UE, pe fondul tarifelor SUA , semnalând că urmărește îndeaproape demersurile Canadei de a aprofunda relația cu Bruxelles-ul, potrivit Politico . Ministrul australian al comerțului, Don Farrell , a spus că țara sa este „pe aceeași lungime de undă” cu Ottawa și că „va urmări cu mare interes” ce va face premierul canadian Mark Carney în relația cu Uniunea Europeană, într-o declarație pentru Sydney Morning Herald. Pivotarea Canadei către Europa vine pe fondul deteriorării relațiilor comerciale cu Washingtonul. Carney a afirmat că Ottawa caută o „alianță unică” cu UE, după ce Wall Street Journal a relatat că acesta ar fi luat în calcul ideea ca Canada să devină „membru asociat” al blocului. Farrell a spus că ar fi deschis „tuturor posibilităților” în privința unor noi aranjamente cu UE, fără să detalieze. Comentând politica tarifară a președintelui american Donald Trump, ministrul a adăugat că nu este convins că un președinte democrat ar elimina barierele comerciale, concluzionând că acest context face UE „și mai importantă” pentru Australia. Miza imediată: ratificarea acordului comercial UE–Australia Declarațiile lui Farrell apar în timp ce premierul Anthony Albanese încearcă să treacă prin Parlament propriul acord comercial al Australiei cu UE. Ministrul a avertizat luna trecută că adoptarea nu este garantată: Partidul Laburist are 30 din cele 76 de locuri în Senat, iar coaliția Liberal-Națională (27 de locuri) a amenințat că se va opune acordului, invocând accesul la piața agricolă și politica climatică. De ce contează economic pentru Australia UE are o greutate comercială semnificativă pentru Canberra. Comerțul cu bunuri și servicii dintre UE și Australia a depășit 91 miliarde euro în 2024, ceea ce face din bloc al treilea partener comercial al Australiei la bunuri, după China și Japonia. Comerțul cu bunuri a crescut cu aproape 50% în ultimul deceniu. În forma descrisă, acordul ar permite ca 97,8% din exporturile de bunuri ale Australiei să intre în UE fără taxe vamale după intrarea în vigoare. Cooperare dincolo de comerț: Horizon Europe Interesul Australiei pentru legături mai strânse cu Europa nu este nou: în 2025, Canberra a reluat discuții neobligatorii privind asocierea cu Horizon Europe, programul UE pentru cercetare și inovare, ca pas spre cooperare științifică, nu spre aderare la UE. [...]
Ucraina încearcă să-și reducă costurile apărării antiaeriene prin dezvoltarea unor interceptoare dedicate dronelor rusești rapide, iar un nou prototip a lovit o țintă de tip Shahed în timpul unui test, potrivit Mediafax , care îl citează pe președintele Volodimir Zelenski . Zelenski a spus că interceptorul a fost testat cu succes împotriva dronelor de atac rusești cu propulsie cu reacție, însă sistemul „are nevoie de îmbunătățiri” la anumite componente ale controlului, ceea ce înseamnă dezvoltare suplimentară înainte de a putea fi considerat gata de utilizare. „Un «Shahed» a fost doborât cu succes, dar unele aspecte ale controlului interceptorului trebuie încă perfecționate. Lucrările continuă – va mai dura ceva timp.” De ce contează: presiune operațională și bugetară pe apărarea Ucrainei Miza este găsirea unor soluții „accesibile” pentru a contracara dronele rusești mai rapide, care sunt mai greu de interceptat decât dronele Shahed cu elice folosite pe scară largă de Moscova de la începutul invaziei din februarie 2022. Potrivit datelor militare ucrainene citate de Reuters , Rusia a lansat aproximativ 2.850 de drone cu propulsie cu reacție în august, față de aproximativ 450 în iunie, ceea ce indică o intensificare rapidă a atacurilor și, implicit, o creștere a consumului de muniție și resurse pentru apărare. Context tehnic: viteza schimbă ecuația interceptării În material se arată că dronele mai rapide pot atinge viteze între 240 și 500 km/h, în timp ce o dronă Shahed „convențională” zboară, de regulă, sub 200 km/h. Această diferență obligă Ucraina să caute alternative, inclusiv: drone de interceptare mai rapide; rachete ghidate cu costuri mai reduse. În acest stadiu, din informațiile disponibile, noul interceptor rămâne un prototip care a trecut un test relevant, dar nu este încă „gata”, iar calendarul pentru operaționalizare nu este precizat. [...]
Turcia avertizează că extinderea războiului în Marea Neagră ar lovi direct siguranța navigației , iar Ankara consideră „inacceptabilă” răspândirea conflictului ruso-ucrainean în întreaga regiune, pe fondul atacurilor asupra navelor, potrivit Agerpres . Ministrul de externe turc Hakan Fidan a făcut declarațiile marți, la Baku, subliniind că atacurile asupra vaselor din Marea Neagră afectează siguranța navigației și că amenințarea la adresa cetățenilor turci este, de asemenea, „inacceptabilă”. Presiune diplomatică pentru un acord, fără detalii În aceeași conferință de presă, Fidan a spus că Ankara și-a intensificat eforturile pentru găsirea unei soluții negociate la război, însă nu a oferit detalii despre pașii concreți sau despre un calendar. Reluarea demersurilor diplomatice este plasată, în relatare, în contextul unor eforturi mediate de Statele Unite, reluate cu o săptămână în urmă prin vizitele la Moscova și Kiev ale trimișilor speciali ai președintelui american Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff. Zelenski: deschidere pentru discuții și posibilă întâlnire la G20 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că mizează pe reluarea discuțiilor între Kiev, Moscova și Washington. El a adăugat că este pregătit să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin în decembrie, la summitul G20 de la Miami. Mesaj separat: apel pentru încetarea ostilităților în Golful Persic Separat de dosarul Mării Negre, Hakan Fidan a cerut încetarea imediată a ostilităților din Golful Persic și a subliniat importanța stabilității Iranului pentru Turcia. Potrivit ministrului turc, ar trebui reinstaurate libera trecere prin strâmtoarea Ormuz și status quo-ul existent înaintea războiului din regiune, menționând că Turcia ține legătura cu toate părțile implicate pentru a găsi o soluție pașnică. [...]
