Știri
Știri din categoria Externe
Armata rusă și-a dublat ritmul de înaintare în ianuarie în Ucraina, potrivit HotNews.ro, care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) și ale Critical Threats Project. Datele indică o accelerare a câștigurilor teritoriale într-o lună de iarnă, într-un moment în care condițiile meteo sunt descrise ca fiind deosebit de dificile pentru operațiuni ofensive.
Concret, Rusia ar fi cucerit 481 de kilometri pătrați în ianuarie, față de 244 de kilometri pătrați în decembrie 2025. Avansul este prezentat drept unul dintre cele mai importante înregistrate într-o lună de iarnă de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022, în pofida temperaturilor foarte scăzute care complică acțiunile pe front.
Accelerarea înaintării are o miză directă în estul Ucrainei, unde Donbasul rămâne obiectivul strategic major al Moscovei. În prezent, armata rusă controlează aproape întreaga regiune Luhansk și 83% din regiunea Donețk, iar Rusia cere, în negocierile diplomatice în curs, retragerea forțelor ucrainene din zonele din Donețk aflate încă sub controlul Kievului, solicitare respinsă de Ucraina.
În ianuarie, cea mai mare parte a avansului rusesc nu s-a concentrat exclusiv în Donbas, ci și în alte direcții, ceea ce sugerează o presiune simultană pe mai multe fronturi. Potrivit calculelor AFP, în ritmul actual Rusia ar avea nevoie de încă 18 luni pentru a cuceri integral Donbasul, descris ca o zonă „foarte fortificată”, însă analiza notează că, într-un context de uzură a forțelor, ritmul ar putea crește.
Principalele repere ale accelerării înaintării ruse, așa cum sunt descrise în analiză, includ:
În ansamblu, Rusia ocupă în prezent 19,5% din teritoriul Ucrainei, iar o treime din această suprafață era deja sub control rus sau prorus din 2014, mai notează sursa. HotNews.ro precizează că suprafețele includ atât zone considerate controlate de Rusia potrivit Kievului și observatorilor militari, cât și teritorii revendicate de Moscova, inclusiv în variante „minimale”, dar neconfirmate.
Pe fundalul acestei accelerări, negocierile diplomatice continuă: Kremlinul a confirmat că a doua rundă trilaterală mediată de Statele Unite va avea loc miercuri și joi, la Abu Dhabi. Potrivit părților, prima rundă a fost „constructivă”, însă blocajele rămân legate de teritorii și de controlul centralei nucleare Zaporojie, în timp ce Kievul susține că problema teritoriilor este principalul punct de fricțiune în discuțiile începute în ianuarie în Emiratele Arabe Unite, în prezența americanilor.
Recomandate
Ucraina a crescut presiunea asupra Rusiei pe mai multe niveluri de la începutul lui 2026 , potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea din 19 martie 2026 a Institute for the Study of War (ISW) privind evoluțiile de pe front și implicațiile strategice. În sinteza ISW, avansurile recente ale forțelor ucrainene în direcția Oleksandrivka, împreună cu eficiența liniilor defensive care limitează înaintarea rusă, au împins comanda militară rusă în „dileme” tactice și operaționale concurente. ISW apreciază că aceste constrângeri ar fi perturbat pregătirile Rusiei pentru ofensiva de primăvară-vară 2026. În paralel, Ministerul rus al Apărării ar fi formalizat unele elemente ale rezervei de armată de luptă (BARS), un mecanism de mobilizare/încadrare de rezerviști. Ucraina a impus provocări tot mai mari Rusiei la nivel tactic, operațional și strategic de la începutul anului 2026. Evaluarea include și evoluții cu potențial economic și geopolitic. ISW notează că petroliere care transportă țiței rusesc ar naviga spre Cuba, în încălcarea embargoului SUA, iar oficiali de la Kremlin ar lua în calcul mijloace militare pentru escortarea navelor rusești. Separat, decizia SUA de a ridica sancțiunile împotriva Belarusului ar urma să avantajeze direct economia Rusiei și, implicit, efortul său de război, potrivit analizei. Pe plan intern, Roskomnadzor (cenzorul federal rus) ar întâmpina dificultăți în blocarea completă a resurselor aflate pe liste negre, în contextul în care autoritățile ar încerca să reducă treptat accesul la Telegram (prin limitarea vitezei/funcționalității). În regiune, un avion de vânătoare rusesc Su-30 ar fi încălcat pentru scurt timp spațiul aerian al Estoniei pe 18 martie. Principalele puncte operaționale menționate de ISW în această actualizare includ: Forțele ucrainene au avansat în zona tactică Kostyantynivka–Druzhkivka și în direcțiile Pokrovsk și Oleksandrivka. Forțele ruse au avansat în zona tactică Kostyantynivka–Druzhkivka și în direcția Hulyaipole. Rusia a lansat 133 de drone asupra Ucrainei, inclusiv în regiunile Chernihiv, Volyn, Odesa, Dnipropetrovsk, Zaporizhia și Lviv. [...]
Liderii UE îl vor presa pe Viktor Orban să deblocheze împrumutul pentru Ucraina , potrivit Mediafax , care citează Reuters. Împrumutul a fost aprobat de liderii Uniunii Europene în decembrie, însă premierul Ungariei a blocat punerea lui în aplicare în februarie, invocând o dispută legată de o conductă avariată în război. Miza imediată este finanțarea Kievului și coeziunea decizională a UE. Diplomați citați de Reuters spun că, la summitul de joi de la Bruxelles, ceilalți lideri ai blocului vor invoca un acord încheiat în această săptămână de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru repararea conductei, cu sprijin tehnic și finanțare din partea UE, și îi vor cere lui Orban să renunțe la opoziție. Disputa pornește de la conducta Drujba, care transporta petrol rusesc prin Ucraina către Ungaria și Slovacia și care ar fi fost avariată în ianuarie, în urma unui atac rusesc, potrivit oficialilor. Ucraina susține că reparațiile vor dura, în timp ce Ungaria afirmă că infrastructura este deja gata de funcționare. Orban a condiționat sprijinul pentru împrumut de reluarea livrărilor, afirmând pe X: „Nu se livrează petrol? Nu se dau bani. E atât de simplu”. Potrivit Reuters, poziția lui Orban a provocat iritare în rândul altor lideri europeni, pe fondul estimărilor că Ucraina ar putea rămâne fără bani în câteva săptămâni dacă nu primește finanțare nouă, iar blocajul pune sub semnul întrebării credibilitatea Consiliului European. Președintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat miercuri că decizia politică luată în decembrie trebuie aplicată, avertizând asupra riscului ca o hotărâre agreată de cei 27 să nu fie pusă în practică. În plus, oficiali UE sunt nemulțumiți și pentru că Ungaria a obținut o derogare de la plata costurilor împrumutului, alături de Cehia și Slovacia, însă Orban nu a dat până acum semne că ar ceda. [...]
Primarul Londrei, Sadiq Khan , cere ca laburiștii să promită revenirea în UE . Edilul, membru al Partidului Laburist, a declarat că formațiunea ar trebui să intre în alegerile generale din 2029 cu un angajament explicit privind reintegrarea Regatului Unit în Uniunea Europeană. Khan a făcut afirmațiile într-un interviu acordat ziarului italian La Repubblica , preluat de presa britanică. El susține că Brexitul „a făcut rău” țării și că actualul context internațional, inclusiv politicile tarifare ale președintelui american Donald Trump, a adus „incertitudine economică”, diferită de situația de dinaintea referendumului din 2016. În argumentația sa, primarul Londrei afirmă că ieșirea din UE a însemnat „mai puține investiții” în Regatul Unit și „mai puține exporturi” către Uniune. Khan spune că partidul ar trebui să fie „fără echivoc” în privința beneficiilor apartenenței la UE, invocând efectele economice ale perioadei post-Brexit. Sadiq Khan propune și o succesiune de pași pentru o eventuală revenire: refacerea relațiilor cu UE - proces pe care, în opinia sa, guvernul laburist condus de Keir Starmer l-ar fi început deja - urmată de reintrarea în Uniunea Vamală și în piața unică în timpul actualei legislaturi. Uniunea Vamală presupune reguli comune pentru tarifele aplicate importurilor, iar piața unică se referă la libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor. Primarul, aflat în funcție din mai 2016, a spus că „i-a frânt inima” să vadă cum Brexitul a determinat mulți europeni să părăsească Londra, cu efecte asupra economiei și societății. În plan politic intern, Partidul Laburist - la guvernare din iulie 2024 - urmează să treacă printr-un test electoral la scrutinurile locale și regionale din 7 mai, în timp ce formațiunea populistă de dreapta Reform UK, condusă de Nigel Farage , este creditată cu 25% în intențiile de vot pentru alegerile generale din 2029, notează sursa, care citează Agerpres. [...]
Liderii UE spun că vor să evite o nouă criză a migrației ca în 2015 , pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu, potrivit Euronews România . Tema a câștigat greutate la summitul de joi de la Bruxelles, pe măsură ce mai multe capitale au cerut pregătiri pentru un posibil val migrator. Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a declarat după reuniune că Uniunea nu va permite „o repetare a anului 2015”. Ea a precizat că, deocamdată, nu au fost observate mișcări migratorii către Europa, dar a insistat că blocul comunitar trebuie să fie pregătit și că „am învățat lecțiile trecutului și astăzi suntem mai bine echipați”. Migrația a ajuns mai sus pe agenda summitului decât se anticipase inițial, după ce premierul danez Mette Frederiksen și premierul italian Giorgia Meloni au cerut pregătiri în eventualitatea creșterii fluxurilor migratorii, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. În anii 2010, milioane de oameni au ajuns în Europa, în special din Siria, iar în 2015 peste un milion de persoane au solicitat azil în UE. În declarația comună publicată la finalul summitului, liderii UE au transmis că blocul comunitar este pregătit să își folosească „pe deplin instrumentele diplomatice, juridice, operaționale și financiare” pentru a preveni mișcările migratorii necontrolate către Uniune și pentru a menține securitatea în Europa. „UE este pregătită să își mobilizeze pe deplin instrumentele diplomatice, juridice, operaționale și financiare pentru a preveni mișcările migratorii necontrolate către UE și a menține securitatea în Europa”. Separat, Frederiksen și Meloni au avertizat, într-o scrisoare adresată miercuri conducerii Comisiei Europene și Consiliului European, că „nu putem risca o repetare a fluxurilor de refugiați și migranți către UE pe care le-am văzut desfășurându-se în 2015-2016”. Cele două au cerut Comisiei să analizeze mecanisme care ar putea funcționa ca o „frână de urgență” în cazul unor mișcări migratorii la scară largă. [...]
Giorgia Meloni spune că Europa a rămas fără autonomie strategică după decenii de dependențe în apărare, energie și materii prime, potrivit Digi24 . Premierul Italiei a făcut declarațiile într-un interviu pentru podcastul italian „Pulp”, difuzat joi, materialul fiind atribuit agenției EFE și preluat de Agerpres. În evaluarea șefei guvernului de la Roma, Europa a funcționat într-o „lume poleită”, în care a acceptat dependențe structurale: de SUA pentru securitate, de Rusia pentru energie și de China pentru materii prime. „Eram mulţumiţi în lumea noastră poleită, dependenţi militar de SUA, energetic de Rusia şi de materiile prime de China.” Meloni a susținut că această stabilitate a fost zdruncinată de „șocuri neprevăzute”, între care a enumerat pandemia de coronavirus, războiul din Ucraina, „acum războiul din Iran” și problemele din Africa. Ea a invocat, ca exemple, faptul că Italia a pierdut brusc 40% din aprovizionarea cu gaze din Rusia după declanșarea războiului din Ucraina și că pandemia a blocat livrările de semiconductori și microcipuri. O parte importantă a criticilor a vizat tranziția verde în Uniunea Europeană. Meloni a avertizat că investițiile „exclusive” în electrificare au lăsat Europa vulnerabilă la o altă dependență majoră, de China, și a argumentat că reducerea emisiilor europene nu are sens dacă tehnologia folosită provine din sisteme de producție bazate pe cărbune în state foarte poluante. În acest context, ea a pledat pentru diversificare „la maximum”, atât ca tip de energie, cât și ca furnizori, și a numit închiderea centralelor nucleare „o altă mare greșeală”, asupra căreia guvernul său încearcă să revină. Pe plan intern, Meloni și-a reafirmat obiectivul de a crește autonomia Italiei , respingând etichetele de „autarhică” sau „suveranistă” folosite de critici. Ea a spus că Italia este „ferită de șocuri majore”, dar nu este imună la „problema costurilor” și a indicat drept răspuns la instabilitatea aprovizionării globale cu țiței, pe fondul războiului din Iran, un decret aprobat miercuri pentru reducerea prețului combustibilului cu 0,25 euro pe litru. În final, Meloni a legat consolidarea capacității de autoapărare de necesitatea limitării riscului unei creșteri a influenței chineze în Europa. [...]
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a coborât la 5-6 nave pe zi , potrivit Antena 3 CNN , care citează date analizate de BBC în contextul atacurilor periodice asupra transportului maritim din zonă, atribuite forțelor iraniene. Conform BBC , de la începutul lunii martie au traversat strâmtoarea puțin sub 100 de nave. În același timp, traficul zilnic ar fi scăzut cu aproximativ 95% față de perioada de dinaintea războiului cu Iranul, început pe 28 februarie, când circa 138 de nave traversau zilnic ruta, potrivit Joint Maritime Information Centre , transportând aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol. Datele furnizate de analiștii Kpler indică 99 de nave care au trecut prin strâmtoare în martie, ceea ce înseamnă o medie de 5-6 nave pe zi. BBC a analizat ce tip de nave își asumă traversarea și a concluzionat că aproximativ o treime dintre trecerile recente au fost realizate de nave cu legături cu Iranul, inclusiv 14 nave sub pavilion iranian și altele aflate sub sancțiuni pentru presupuse conexiuni cu comerțul petrolier al Teheranului. Alte nouă nave ar fi aparținut unor companii cu adrese asociate Chinei, iar șase aveau India ca destinație declarată. În paralel, analiza arată că unele nave par să fi modificat traseul, navigând mai aproape de coasta Iranului. Bradley Martin, cercetător principal la RAND Corporation, a spus pentru BBC Verify că un petrolier sub pavilion pakistanez ar fi urmat, cel mai probabil, „un set de instrucțiuni din partea Iranului”, iar ruta ar putea sugera fie prezența unor mine, fie o încercare de a face nava mai ușor de identificat. Michelle Wiese Bockmann, de la Windward Maritime Analytics, a susținut că, prin astfel de devieri, navele ajung în apele teritoriale ale Iranului și intră sub regulile maritime impuse de Teheran, în loc să folosească culoarul internațional de navigație. Riscurile rămân ridicate: BBC spune că a verificat 20 de nave comerciale atacate în largul coastei iraniene de la începutul conflictului, nu toate în imediata apropiere a strâmtorii. Printre incidentele menționate se numără atacul din 11 martie asupra cargoului Mayuree Naree (pavilion thailandez), lovit de două proiectile în timpul traversării, cu trei membri ai echipajului încă dispăruți, precum și atacuri în aceeași zi asupra navei Star Gwyneth (deținută de o companie grecească) și asupra MT Safesea Vishnu (în proprietatea unei companii americane). În evaluarea citată de BBC, combinația de drone, rachete, ambarcațiuni rapide și posibil mine, amplificată de geografia îngustă și muntos-litorală a strâmtorii, complică semnificativ protecția traficului comercial pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. [...]
