Știri
Știri din categoria Externe
România poate reaplica la programul Visa Waiver, după ce includerea sa a fost reconsiderată de autoritățile americane, potrivit Adevărul, care citează declarațiile ambasadorului SUA la București, Darryl Nirenberg, făcute luni, 30 martie.
Diplomatul a spus că excluderea a venit pe fondul unei revizuiri mai ample la nivel global și că România rămâne eligibilă să reia demersurile pentru intrarea în programul care permite călătorii fără viză pentru șederi scurte, în anumite condiții.
„Decizia privind Visa Waiver a fost parte a unei reevaluări globale, iar România este binevenită să aplice din nou.”
Contextul invocat în articol include poziția exprimată în mai 2025 de Ministerul Afacerilor Externe, care anunța că Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a decis să reconsidere includerea României în Visa Waiver. MAE arăta atunci că această posibilitate există în cadrul acordului și lega decizia de prioritățile americane privind protecția frontierelor și combaterea imigrației ilegale.
Ambasadorul a mai precizat că românii pot continua să călătorească în SUA cu viză, dacă îndeplinesc cerințele legale, și a menționat că serviciile consulare funcționează. În același interviu, el a vorbit și despre relația bilaterală SUA–România, pe care a descris-o ca fiind bazată pe valori comune, inclusiv libertatea de exprimare, și a susținut că, pentru a rezista pe termen lung, relația dintre SUA și Europa nu ar trebui să fie una „tranzacțională”, ci fundamentată pe aceste valori.
Recomandate
Declarațiile lui Marco Rubio despre folosirea bazelor militare din România de către SUA ridică miza politică a prezenței americane și pot alimenta presiuni în interiorul NATO . Potrivit G4Media , secretarul de stat american a lăudat România, Portugalia, Polonia și Bulgaria pentru că au permis utilizarea bazelor de pe teritoriul lor în războiul din Iran, în timp ce a criticat dur Spania pentru refuz. Rubio a făcut declarațiile într-un interviu pentru FoxNews , în care a pus sub semnul întrebării utilitatea alianței pentru SUA dacă state membre nu permit folosirea infrastructurii militare americane din Europa. Ce a spus Rubio și de ce contează pentru România În intervenția sa, oficialul american a enumerat explicit statele pe care le consideră „de mare ajutor”, menționând că Portugalia „a spus DA înainte ca noi să le cerem ajutorul”, alături de Polonia, România și Bulgaria. Rubio a legat sprijinul american pentru NATO de posibilitatea de a opera baze militare în Europa, sugerând că restricționarea accesului la aceste baze lovește în „motivul principal” pentru care alianța ar fi benefică pentru SUA. Presiune politică asupra aliaților: cazul Spaniei În același context, Rubio a criticat Spania după ce guvernul condus de Pedro Sánchez ar fi refuzat trupelor SUA utilizarea bazelor, decizie care, potrivit materialului, a atras „furia” președintelui Donald Trump. „Suntem în NATO doar pentru a-i proteja pe ei și nu pentru a ne urmări propriul interes național? Aceasta este o întrebare foarte legitimă pe care trebuie să o ridicăm.” „Unul dintre motivele pentru care am susținut NATO este acela că ne-a oferit dreptul de a avea baze militare în Europa. Așadar, atunci când parteneri NATO precum Spania ne interzic utilizarea acestor baze—motivul principal pentru care NATO este benefic pentru America—atunci care mai este scopul alianței?” În lipsa altor detalii în sursă despre eventuale consecințe concrete, rămâne de urmărit dacă aceste poziționări se vor traduce în solicitări formale către aliați sau în condiționări politice în cadrul NATO. [...]
Țările de Jos mențin până la 30 septembrie 2026 controalele la frontierele interne terestre și pe aeroporturi , o măsură care poate aduce verificări suplimentare și timpi mai mari de așteptare pentru românii care călătoresc sau tranzitează, potrivit Stirile Pro TV , care citează o informare a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) . Ce se schimbă, concret, pentru călători MAE precizează că verificările au caracter selectiv și se fac în funcție de o evaluare de risc. Controalele pot avea loc: pe căile rutiere, prin filtre sau controale mobile, inclusiv cu escortarea autoturismului către zona de control; în trenurile internaționale; pe fluxurile de sosire din aeroporturi, pentru zborurile din alte state Schengen. Documente obligatorii și recomandări În acest context, MAE avertizează că persoanele care traversează frontiera olandeză trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil (pașaport sau carte de identitate), pentru a-l putea prezenta la solicitarea autorităților. Pentru informații suplimentare, MAE recomandă consultarea paginii Poliției de Frontieră Olandeze (Poliția Militară Regală), indicată în informare. Asistență consulară pentru români Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Secției Consulare a Ambasadei României la Haga, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS), în regim de permanență: +31 70 354 15 80; +31 70 322 86 12; +31 70 331 99 80. Pentru situații dificile, speciale, cu caracter de urgență, MAE indică și telefonul de permanență al Ambasadei României la Haga: +31 651 596 107. Totodată, ministerul reamintește existența aplicației „Călătorește informat”, cu sfaturi și informații de călătorie. [...]
România rămâne o excepție în Europa, dar cu sprijin intern fragil pentru baze americane , într-un moment în care redislocarea trupelor SUA din Germania redeschide competiția pentru prezență militară pe flancul estic NATO, potrivit news.ro . Sondajul citat arată că, în timp ce majoritatea europenilor se opun găzduirii unei baze militare americane în țara lor, Polonia este „o excepție clară”, iar România este singura altă țară europeană unde există o majoritate – însă una foarte strânsă – în favoarea bazelor americane. Diferența contează politic și operațional: guvernele din Polonia, țările baltice și România încearcă să afle dacă o parte din trupele retrase din Germania ar putea fi redislocate pe teritoriul lor. Ce arată sondajul: Polonia are majoritate solidă, România e aproape la egalitate Datele provin dintr-un sondaj realizat pentru Indicele anual de percepție a democrației (DPI), efectuat în martie și aprilie în 98 de țări, inclusiv 17 din Uniunea Europeană, potrivit informațiilor preluate de POLITICO. Rezultatele relevante pentru Europa: Polonia: aproape 51% dintre respondenți sunt în favoarea bazelor militare americane, iar circa 23% se opun. România: 39,8% sunt favorabili, 37,3% sunt împotrivă, iar 22,8% răspund „nu știu”. Cu alte cuvinte, România apare ca excepție europeană, dar cu o opinie publică mult mai divizată decât în Polonia, unde sprijinul este net. De ce contează acum: retragerea din Germania și posibile redislocări Contextul imediat este decizia lui Donald Trump de a retrage cel puțin 5.000 de soldați americani din Germania , ca răspuns la criticile Berlinului privind războiul împotriva Iranului, conform relatării. În acest cadru, state din prima linie NATO caută să atragă o parte din efectivele care ar putea fi mutate. În Polonia, rezultatul sondajului este prezentat ca un argument care susține demersurile președintelui Karol Nawrocki de a convinge administrația Trump să redistribuie trupe în Polonia. Întrebat despre o astfel de relocare, Trump a spus că „este posibil”, invocând relația sa cu Nawrocki. Dimensiunea prezenței militare: Europa, Polonia și România Potrivit datelor Departamentului Apărării al SUA din martie, în Europa se aflau aproape 70.000 de soldați americani în serviciu activ, mai mult de jumătate dintre aceștia fiind în Germania. În Polonia, ministrul adjunct al Apărării Paweł Zalewski a indicat un total de 10.000 de soldați (permanenți și de rotație). El a precizat că militarii americani permanenți sunt staționați în mai multe puncte, inclusiv la Redzikowo (bază de sprijin naval pentru un sistem american de rachete antibalistice), la cartierul general al Corpului 5 al Armatei SUA din Poznań și la o garnizoană care asigură sprijin infrastructural. În România, președintele Nicușor Dan a declarat marți că sunt în prezent „cam 1.500 ” de soldați americani și că România și-ar dori „oricât de mulți”, dar nu printr-o „atitudine incorectă” față de partenerii europeni. Ce urmează: competiție pentru trupe, dar cu limitări de legitimitate publică Sondajul sugerează că, spre deosebire de Polonia, România intră în această competiție cu un sprijin public mai puțin robust, ceea ce poate limita spațiul de manevră al decidenților dacă discuțiile despre extinderea prezenței americane se intensifică. În paralel, decizia finală privind redislocările rămâne la Washington, iar dinamica depinde de evoluțiile politice și de securitate din relația SUA–Europa. [...]
Convorbirea Merz–Trump încearcă să limiteze efectele retragerii a 5.000 de militari americani din Germania , într-un moment în care Berlinul își accelerează reînarmarea și caută să reducă dependența apărării europene de SUA, potrivit news.ro . Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat vineri, pe platforma X, că a avut o „convorbire telefonică bună” cu președintele american Donald Trump, după tensiuni recente care l-au determinat pe liderul de la Washington să anunțe retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, în decurs de un an. Retragerea ar reprezenta circa 15% din trupele americane staționate în această țară, conform informațiilor citate de AFP. Miza: stabilizarea relației de securitate SUA–Germania Merz a insistat public asupra ideii de continuitate în relația de apărare transatlantică, afirmând că „Statele Unite şi Germania sunt parteneri solizi în cadrul unei NATO puternice”. Decizia de retragere a intervenit după ce Trump și-a exprimat iritarea față de cancelarul german în legătură cu războiul din Iran. Potrivit sursei, Merz a provocat nemulțumire la Casa Albă după ce a declarat, la 27 aprilie, în timpul unei vizite la o școală germană, că „americanii nu au în mod evident nicio strategie” în războiul din Iran, iar Teheranul „umileşte” SUA. Iran, Ucraina și coordonare pentru summitul NATO de la Ankara În mesajul de vineri, Merz a prezentat punctele de acord cu Washingtonul privind Iranul: „Iranul trebuie acum să se aşeze la masa negocierilor”; „El trebuie să deschidă Strâmtoarea Ormuz ”; „Teheranul nu trebuie să deţină arma nucleară”. Merz a mai precizat că a discutat cu Trump și despre „o soluţie paşnică în Ucraina” și că cei doi „și-au coordonat pozițiile” în perspectiva unui summit NATO programat la Ankara, pe 7 și 8 iulie. Context: reînarmarea Germaniei și reducerea dependenței de SUA Germania, descrisă drept prima economie a Uniunii Europene și principalul susținător militar al Ucrainei, a început sub conducerea lui Merz o consolidare importantă a forțelor armate, cu obiectivul de a răspunde unei Rusii ostile și de a reduce dependența apărării europene de Statele Unite. În acest cadru, anunțul privind retragerea parțială a trupelor americane ridică o problemă operațională și politică pentru Berlin: menținerea credibilității descurajării NATO pe flancul estic, în paralel cu creșterea capacităților proprii. [...]
Israelul a reluat strategia „decapitării” conducerii Hamas , încercând să îl elimine printr-un atac aerian în Gaza pe Izz al-Din al-Haddad , comandantul forțelor armate ale grupării, într-o mișcare care poate schimba rapid echilibrul operațional din enclavă, potrivit Digi24 . Haddad este prezentat drept „creierul” atacului din 7 octombrie 2023 , care a declanșat războiul din Fâșia Gaza. El ar fi succesorul lui Mohammad Sinwar, ucis în mai anul trecut, conform Reuters, citată de Digi24. De ce contează: ținta este cel mai înalt oficial Hamas vizat după acordul de încetare a ostilităților Miza atacului depășește un episod tactic: Haddad este descris ca fiind cel mai înalt oficial din Hamas vizat de Israel din octombrie anul trecut, moment asociat în material cu un acord susținut de SUA pentru încetarea ostilităților în Gaza. Dacă operațiunea ar fi reușit, ar fi reprezentat o lovitură directă asupra lanțului de comandă al Hamas într-un moment în care, potrivit Reuters, gruparea își consolidează controlul asupra unei mici porțiuni din Fâșie, pe coasta Mării Mediterane. Premierul Benjamin Netanyahu și ministrul apărării Israel Katz au susținut, într-un comunicat comun, că Haddad este responsabil pentru „răul suferit de mii de civili și militari israelieni”, inclusiv pentru omoruri și răpiri. Comunicatul nu precizează însă dacă liderul Hamas a fost ucis. Ce se știe despre loviturile din Gaza Atacul de vineri ar fi lovit un apartament din zona Rimal a orașului Gaza, potrivit unor echipaje de salvare și martori citați în material. În urma loviturii, ar fi fost ucis cel puțin un om și ar fi existat mai mulți răniți, însă identitatea persoanei ucise nu era cunoscută imediat. La scurt timp, o a doua lovitură israeliană a vizat un vehicul aflat pe o stradă din apropiere, iar personalul medical și martorii nu au raportat victime. Context operațional: extinderea controlului israelian în teritoriu Netanyahu a declarat vineri că Israelul și-a extins ocupația în Gaza la 60% din teritoriu, potrivit AFP, citată de Digi24. În acest cadru, tentativa de eliminare a lui Haddad indică o combinație între avans teritorial și lovituri punctuale asupra conducerii militare a Hamas, cu efect potențial asupra capacității grupării de a coordona operațiuni și de a-și menține controlul în zonele rămase. [...]
India și Emiratele Arabe Unite își extind cooperarea în apărare și energie, inclusiv pe rezerve petroliere, într-un moment în care riscurile de securitate din Golf apasă direct pe lanțurile de aprovizionare cu petrol și pe costurile combustibililor , potrivit Al Jazeera . Acordurile au fost semnate vineri, la Abu Dhabi, în timpul întâlnirii dintre premierul indian Narendra Modi și președintele EAU, șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan , pe fondul tensiunilor crescute dintre Abu Dhabi și Teheran. Ce acoperă pacturile și de ce contează economic Parteneriatul strategic în domeniul apărării prevede aprofundarea colaborării industriale și pe tehnologii avansate, inclusiv în: instruire și exerciții; securitate maritimă; apărare cibernetică; comunicații securizate; schimb de informații. Pe zona energetică, un punct cheie este legat de rezervele strategice: un pact menționează „posibila stocare de țiței în Fujairah, EAU”, care ar urma să facă parte din rezerva strategică de petrol a Indiei. În paralel, au fost semnate înțelegeri și pe energie și transport maritim. Contextul de securitate: Fujairah, țintă în conflictul cu Iranul Întâlnirea are loc după ce EAU au acuzat Iranul că a vizat emiratul Fujairah (coasta estică) cu drone și rachete, atac care ar fi provocat un incendiu la o rafinărie și rănirea a trei muncitori indieni. Modi a condamnat loviturile, arătând că a reiterat „condamnarea atacurilor care au vizat Emiratele Arabe Unite în cei mai fermi termeni”. În EAU trăiesc sau lucrează aproximativ 4,3 milioane de indieni, într-o țară care, potrivit sursei, a fost puternic vizată de atacuri cu rachete și drone ale Iranului în timpul războiului. Investiții și presiunea energiei: India, vulnerabilă la blocajele din Hormuz Pe lângă acorduri, EAU vor investi până la 5 miliarde de dolari (aprox. 23 mld. lei) pentru a „aprofunda legăturile economice” cu India, a declarat Modi. Șeicul Mohamed bin Zayed a spus că discuțiile au vizat măsuri pentru a da „un nou impuls” cooperării în energie, tehnologie și alte sectoare prioritare. Miza este amplificată de criza combustibililor: India resimte scumpirile generate de războiul SUA–Israel cu Iranul și de blocada continuă a Strâmtorii Hormuz. Sursa notează că India a fost nevoită recent să majoreze prețurile la combustibili cu 3%. Cu 90% din petrol importat și aproximativ jumătate din volume trecând prin Hormuz, India – al treilea cel mai mare importator de petrol din lume – este printre cele mai expuse economii la șocurile din Golf. [...]
