Știri
Știri din categoria Externe
România a informat NATO după prăbușirea unei drone la Galați, iar ministrul de Externe, Oana Țoiu, spune că este nevoie de „creșterea presiunii asupra Rusiei”, potrivit Adevărul. Miza imediată este una de securitate și coordonare aliată: Bucureștiul ridică nivelul discuției în NATO și UE, în contextul unui incident pe teritoriul României care a produs victime și pagube.
Țoiu a declarat la Antena 3 că autoritățile române i-au informat pe aliați și pe secretarul general al NATO și că există „certitudinea” că este vorba despre „o dronă a Rusiei”. Ministrul a calificat incidentul drept „inacceptabil”, insistând că nu este doar o încălcare a spațiului aerian, ci un risc direct pentru cetățenii români.
Șefa diplomației române a spus că România va continua demersurile diplomatice și va discuta cu partenerii din NATO și din Uniunea Europeană pentru întărirea securității pe flancul estic.
„Este nevoie de creșterea presiunii asupra Rusiei și de fermitatea răspunsului diplomatic. Vor urma discuții, atât cu aliații, cât și în Uniunea Europeană, pentru a ne asigura că întărirea flancului estic rămâne o prioritate.”
Întrebată despre activarea Articolului 4 din Tratatul NATO (mecanism de consultare între aliați când un stat membru consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate), Țoiu a afirmat că incidentul are „gravitate majoră” și că președintele Nicușor Dan va face precizări „astăzi”, conform aceleiași surse.
O dronă s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, incident urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10, potrivit Adevărul. A fost emis și un mesaj RO-Alert pentru județele Brăila, Tulcea și Galați.
Două persoane rănite au fost transportate la spital, iar alți doi locatari, cu atac de panică, au primit îngrijiri la fața locului, conform Adevărul.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina riscă să rămână fără efect practic , în condițiile în care niciuna dintre părți nu a confirmat un acord, iar Kievul susține că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice au continuat, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a afirmat luni, 12 octombrie, în fața reporterilor, că Rusia și Ucraina ar fi acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice „pentru că el le-a spus să fie de acord”, deși anunțul său din ziua precedentă ar fi luat prin surprindere ambele guverne. Trump nu a oferit detalii despre termenii înțelegerii și nici despre mecanisme de aplicare sau monitorizare. „Au fost de acord. Știți de ce? Pentru că am spus: «Sunteți de acord» – de asta.” Fără confirmare de la Kiev și Moscova, cu acuzații de atacuri în curs Întrebat despre atacuri rusești asupra obiectivelor energetice ucrainene după anunțul său, Trump a spus că nu este sigur dacă Moscova a încălcat presupusul acord. În același timp, a sugerat – fără să prezinte dovezi sau exemple concrete – că încălcări ar fi existat „de ambele părți”. Volodîmîr Zelenski a declarat luni, prin legătură video la Warsaw Security Forum , că Rusia ar fi lovit infrastructură energetică ucraineană după anunțul lui Trump, inclusiv o centrală electrică în Harkiv și o facilitate de producție de gaze. Potrivit lui Zelenski, Ucraina nu ar fi atacat rafinării rusești peste noapte, dar Rusia „nu a reciprocizat”. Liderul ucrainean a spus că Kievul este pregătit să respecte un armistițiu energetic dacă Rusia face același lucru și a cerut Washingtonului să se asigure că Moscova se conformează. Kyiv Post notează că Kremlinul nu a confirmat acceptarea propunerii, iar până acum nu au fost anunțate public condiții agreate în comun sau aranjamente de monitorizare. Contextul economic: relaxarea temporară a sancțiunilor pe motorina rusească Insistența lui Trump că există un armistițiu energetic vine pe fondul criticilor legate de o înțelegere a administrației sale care permite exporturi de motorină rusească. Aranjamentul, anunțat după o convorbire cu Vladimir Putin vineri, 9 octombrie, ar fi relaxat temporar sancțiunile SUA asupra importurilor de motorină rusească, în încercarea de a reduce presiunea asupra prețurilor la combustibili. Decizia a atras obiecții atât din partea democraților, cât și a republicanilor, care au avertizat că venituri suplimentare din energie ar putea contribui la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Trump a apărat acordul, susținând că guverne europene continuă să cumpere energie rusească în timp ce critică decizia Washingtonului. Un grup bipartizan de șapte senatori americani a cerut administrației să revină asupra măsurii, invocând riscul de a oferi Moscovei resurse financiare suplimentare în timp ce atacurile asupra civililor ucraineni continuă. Ce urmează În lipsa confirmărilor oficiale din partea Kievului și Moscovei și a unor termeni publici privind aplicarea, „armistițiul energetic” invocat de Trump rămâne, deocamdată, o declarație politică. În plan practic, evoluția depinde de două elemente menționate în material: oprirea efectivă a loviturilor asupra infrastructurii energetice și apariția unui mecanism credibil de verificare și respectare a unei eventuale înțelegeri. [...]
Canada avertizează că relaxarea sancțiunilor pe motorina rusească poate alimenta financiar războiul , după ce premierul Mark Carney a criticat acordul Washington–Moscova într-o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , relatează Agerpres . Potrivit unui comunicat difuzat de Ottawa după discuția telefonică, Carney a spus că înțelegerea „subminează tocmai eforturile depuse de Ucraina, Canada și aliații noștri pentru a instaura pacea și stabilitatea în Europa”. În același comunicat, guvernul canadian susține că acordul „va oferi Rusiei venituri suplimentare care vor ajuta la finanțarea războiului său ilegal și nejustificat împotriva Ucrainei”. Ce prevede acordul și de ce contează Acordul a fost anunțat vineri de președintele american Donald Trump, care a afirmat că Rusia a acceptat să furnizeze motorină pe piețele globale. În paralel, administrația SUA a ridicat temporar sancțiunile americane impuse combustibilului rusesc, măsuri care fuseseră introduse pentru a limita veniturile Moscovei folosite în războiul din Ucraina. Din perspectiva Canadei, miza este una de politică de sancțiuni: orice relaxare, chiar temporară, riscă să slăbească presiunea economică asupra Rusiei și să creeze resurse suplimentare pentru continuarea conflictului. [...]
Franța mizează pe un armistițiu energetic pentru a limita riscurile economice ale războiului , însă Emmanuel Macron susține că Rusia „continuă să-l refuze”, în pofida anunțului făcut de președintele american Donald Trump privind un armistițiu energetic între Kiev și Moscova, potrivit Agerpres . Macron a declarat că Franța „susține pe deplin apelul la un armistițiu energetic autentic, la care Ucraina este dispusă”. În același timp, liderul de la Paris a afirmat că, „în această etapă”, Rusia ar refuza armistițiul și și-ar fi intensificat atacurile asupra infrastructurii ucrainene „în ultimele ore”. Președintele francez a adăugat că Franța va rămâne alături de Ucraina și de președintele Volodimir Zelenski . În relatarea Agerpres, Macron nu a făcut o referire directă la apelurile lui Donald Trump privind o schimbare de președinte în Ucraina și nici la acordul acestuia cu Rusia pentru livrările de motorină. Din perspectivă economică, un „armistițiu energetic” ar viza reducerea loviturilor asupra infrastructurii critice, cu efecte directe asupra funcționării economiei ucrainene și asupra stabilității regionale, însă informațiile disponibile în această relatare se limitează la poziționările politice și la acuzațiile privind continuarea atacurilor. [...]
Atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina pun sub semnul întrebării orice „armistițiu energetic” anunțat la Washington , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit instalații energetice ucrainene la scurt timp de la declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , potrivit Agerpres . Zelenski a spus că atacurile au avut loc după „anunțul surpriză” al lui Trump privind un armistițiu energetic, despre care liderul american a afirmat că ar fi fost încheiat între Kiev și Moscova. Informațiile prezentate de Agerpres sunt atribuite agenției AFP, însă articolul integral este disponibil doar abonaților, ceea ce limitează detaliile publice despre amploarea atacurilor, locațiile vizate și eventualele întreruperi de alimentare cu energie. [...]
Premierul britanic Andy Burnham spune că autoritățile i-au confirmat ingerința Rusiei în referendumul Brexit din 2016 , o afirmație care redeschide discuția despre vulnerabilitățile instituționale ale Regatului Unit în fața „amenințărilor hibride” și despre nevoia de măsuri mai ferme împotriva dezinformării, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută într-o apariție la podcastul „Rest is Politics”, iar The Independent este citat ca sursă pentru faptul că ar fi „prima dată când un prim-ministru confirmă amestecul Kremlinului” în referendumul care a decis ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. În același context, Burnham a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz despre influența Rusiei, în timpul unei vizite recente la Berlin, susținând că dezinformarea „provenită din Rusia” se răspândește și în politica germană. „Dar am pus întrebarea la întoarcerea la Downing Street: a existat o ingerință din partea Rusiei în referendumul din 2016? Și am primit un răspuns clar că da, a existat”. De ce contează: presiune pentru întărirea apărării democratice Miza imediată este una de funcționare a statului și de încredere publică: Burnham a afirmat că Regatul Unit a fost „prea pasiv”, iar alegătorii nu au fost „informați suficient” despre încercările unor actori externi de a perturba procesul politic. Afirmațiile vin pe fondul concluziilor Comisiei pentru Informații și Securitate a Parlamentului , care a constatat în 2020 că guvernul nu a evaluat pe deplin impactul pe care l-ar fi putut avea mass-media de stat rusă și conturile de „trolli” asupra referendumului privind UE. Context politic: discuția despre apropierea de UE revine pe agendă Potrivit articolului, Burnham a anunțat la conferința anuală a Partidului Laburist de luna trecută că va analiza opțiunile care ar apropia Marea Britanie de Uniunea Europeană și a sugerat că reintegrarea în UE ar putea fi inclusă în următorul program electoral al partidului. Informațiile prezentate nu includ detalii despre natura ingerinței sau despre eventuale măsuri concrete deja decise de guvern; rămâne de văzut dacă declarația va fi urmată de investigații suplimentare sau de inițiative legislative privind combaterea dezinformării și a influenței externe. [...]
Donald Trump a susținut că Ucraina și Rusia au convenit un „armistițiu energetic” cu aplicare imediată , o afirmație care, dacă se confirmă și se implementează, ar putea reduce riscul de noi șocuri pe piața energiei, dar care este contestată public de președintele ucrainean. Informațiile sunt relatate de The Jerusalem Post , care citează Reuters. Trump a scris într-o postare pe rețelele sociale că cele două părți ar fi acceptat un „energy ceasefire” (armistițiu limitat la infrastructura energetică), precizând că ar intra în vigoare imediat, fără să ofere detalii despre termenii înțelegerii sau mecanismele de verificare. Volodimir Zelenski a declarat însă pentru Axios că anunțul lui Trump „a fost o noutate pentru mine”. Liderul ucrainean a adăugat că Ucraina ar accepta un astfel de armistițiu dacă și Rusia este de acord. Legătura cu discuția despre alegeri și un armistițiu mai larg În aceeași zi, Zelenski a spus că ar organiza alegeri în Ucraina dacă Vladimir Putin ar accepta un armistițiu total de 60 de zile. Declarația a venit după ce Trump l-a criticat pe Zelenski pentru atacuri asupra rafinăriilor rusești, la o zi după ce SUA au ridicat temporar sancțiuni asupra combustibilului rusesc, sancțiuni menite să reducă veniturile Moscovei folosite pentru finanțarea războiului. Trump a afirmat, de asemenea, că „e timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, potrivit relatării. Zelenski a răspuns că alegerea liderului țării este „decizia ucrainenilor” și a susținut că Putin ar dori, la rândul său, schimbarea conducerii de la Kiev. Ce ar însemna, practic, un „armistițiu energetic” Din informațiile disponibile în material, „armistițiul energetic” ar viza oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Zelenski a mai spus că Ucraina este pregătită să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova încetează atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene. În lipsa detaliilor despre acordul invocat de Trump și în condițiile în care Zelenski spune că nu fusese informat, rămâne neclar dacă există o înțelegere formală și cum ar putea fi aplicată pe teren. [...]
