Știri
Știri din categoria Externe
România mizează pe Inițiativa Central Europeană ca platformă economică și de infrastructură în regiune, într-un moment în care Bucureștiul deține în 2026 președinția-în-exercițiu a formatului, potrivit Mediafax, care citează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) după participarea ministrului Oana Țoiu la Forumul GLOBSEC de la Praga.
Ministrul afacerilor externe a participat în perioada 22–23 mai la cea de-a 21-a ediție a Forumului GLOBSEC, organizat sub patronajul președintelui ceh Petr Pavel. Evenimentul a reunit participanți din aproape 80 de state, inclusiv șefi de stat și de guvern, miniștri și reprezentanți ai mediului economic și academic, iar tema ediției a fost „Transformarea sistemică globală”.
Într-o sesiune dedicată extinderii Uniunii Europene și perspectivelor de integrare, Oana Țoiu a pus accent pe cooperarea regională, în contextul rolului României la conducerea Inițiativei Central Europene (ICE), conform MAE.
Ministerul arată că spațiul ICE are un potențial economic semnificativ, fiind descris ca:
MAE mai precizează că ministrul a participat și la o sesiune despre securitate și perspectivele de pace în Ucraina, alături de miniștrii de externe din Estonia, Lituania și Luxemburg, precum și de adjunctul secretarului Consiliului Național de Securitate al Ucrainei.
În acest cadru, Oana Țoiu a evidențiat legătura dintre securitate și infrastructura regională și a susținut că proiectele de conectivitate dezvoltate prin România ar trebui să fie priorități pentru finanțarea europeană.
Discuțiile au vizat, potrivit comunicatului, și obținerea unei păci „juste și sustenabile” în Ucraina, libertatea navigației și dezvoltarea economică în Marea Neagră, rolul strategic al României și participarea la reconstrucția regională.
Pe agenda vizitei la Praga au mai fost incluse un mic dejun de lucru privind viitorul Europei și o sesiune de dezbateri organizată de Politico Europe, dedicată reuniunii ministeriale NATO și relației transatlantice, mai arată MAE.
Recomandate
Ucraina spune că este gata să sprijine dezvoltarea apărării României și Republicii Moldova , într-un mesaj care indică o posibilă aprofundare a cooperării regionale pe securitate și coordonare politică în jurul obiectivului comun de integrare europeană, potrivit Economica . Declarația a fost făcută de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , la Chișinău , într-o conferință de presă comună organizată cu ocazia marcării a 35 de ani de independență a Republicii Moldova. Zelenski a spus că Ucraina este „pregătită să contribuie la dezvoltarea capacităţilor de apărare” ale celor doi vecini și că își dorește continuarea „pașilor comuni” pentru rezultate mai bune în această direcție. Cooperare pe apărare și coordonare pe agenda UE În același context, Zelenski a legat cooperarea de securitate de coordonarea pe integrarea europeană, afirmând că „de fiecare dată” vor fi coordonate eforturile privind parcursul european, pe motiv că Ucraina și Republica Moldova urmăresc „același obiectiv”. El a reiterat că ținta este obținerea calității de membru al Uniunii Europene și a mulțumit României și Republicii Moldova pentru sprijinul acordat în relația cu instituțiile europene, exprimând convingerea că „ne vom regăsi împreună în Uniunea Europeană”. Mesaj de aliniere regională Zelenski a mai spus că este „foarte important” ca Ucraina, Republica Moldova și România „să fim împreună”, în formula de cooperare prezentă la Chișinău. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre proiecte concrete, calendare sau instrumente de implementare pentru sprijinul pe apărare menționat de liderul ucrainean. [...]
România își consolidează prezența economică în Letonia printr-o ambasadă rezidentă la Riga , într-un context în care schimburile comerciale bilaterale au ajuns la un maxim istoric în 2025, potrivit Agerpres . Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a inaugurat noul sediu al Ambasadei României la Riga împreună cu omologul leton, Baiba Braze. MAE arată că deschiderea sediului „consacră prezența diplomatică rezidentă” a României în Republica Letonia, misiunea fiind condusă de ambasadorul Sergiu Nistor. Evenimentul are loc într-un an aniversar pentru relațiile bilaterale: 105 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice și 35 de ani de la restabilirea acestora, la 13 septembrie 1991. În discursul său, Oana Țoiu a legat inaugurarea de perspectiva extinderii cooperării dintre cele două state. „Astăzi, prin deschiderea acestei noi misiuni diplomatice românești, nu celebrăm doar prietenia dintre România și Letonia, ci privim cu încredere și spre viitorul acesteia.” De ce contează pentru economie: comerț în creștere și condiții pentru legături mai strânse Potrivit MAE, prezența diplomatică permanentă la Riga „creează condiții” pentru intensificarea dialogului politic, extinderea cooperării sectoriale și consolidarea legăturilor economice. În plan comercial, schimburile bilaterale au crescut „mai mult decât dublu” în perioada 2022–2025, atingând în 2025 un nivel record de aproximativ 220 de milioane de euro (aprox. 1,1 miliarde lei), în creștere cu circa 35% față de anul precedent, conform datelor citate de MAE. Un alt element cu impact operațional pentru relațiile economice este conectivitatea directă dintre București și Riga, asigurată din mai 2023 prin zboruri operate de airBaltic , care susține contactele economice, academice și interumane. Domenii vizate pentru cooperare MAE indică faptul că noua misiune diplomatică ar urma să ajute la valorificarea potențialului de cooperare în mai multe arii, între care: apărare; securitate cibernetică; comunicare strategică; tehnologii avansate; energie; agricultură. În același timp, România și Letonia „împărtășesc evaluări similare” privind provocările de securitate din regiune și cooperează în cadrul NATO și al Uniunii Europene, potrivit aceleiași surse. Programul vizitei a inclus și momente cu încărcătură simbolică la Riga: o ceremonie de depunere de flori la Monumentul Libertății, vizitarea Muzeului Ocupației Letoniei și a Bibliotecii Naționale a Letoniei, unde ministrul a donat volumul „Brâncuși: Surse românești și perspective universale”. [...]
Decizia Moscovei de a declara persona non grata un diplomat român ridică din nou nivelul de tensiune în relația bilaterală și complică funcționarea canalelor diplomatice dintre România și Rusia, într-un context deja deteriorat de incidentele cu drone rusești doborâte pe teritoriul României, potrivit Euronews . Diplomația rusă anunță că însărcinatul cu afaceri al României la Moscova a fost declarat persona non grata, iar Liliana Burda a fost convocată joi la sediul Ministerului rus de Externe. Autoritățile de la București confirmaseră încă de miercuri că o astfel de măsură ar putea veni ca răspuns la decizii diplomatice luate de România după incidentele cu drone. MAE: măsură „de reciprocitate” după decizia României din 27 iulie Ministerul Afacerilor Externe precizează că, la 27 august 2026, partea rusă a comunicat declararea drept persona non grata a „unui membru al personalului Ambasadei României la Moscova”, descriind decizia ca fiind una de reciprocitate. „Această măsură a părții ruse are caracter de reciprocitate, survenind ca răspuns la decizia adoptată de către autoritățile române, la 27 iulie 2026, privind declararea ca inacceptabil a unui membru al Ambasadei Federației Ruse la București.” MAE reamintește că decizia României din 27 iulie a fost o reacție la „violările repetate ale spațiului aerian” din perioada 24–26 iulie 2026, interval în care Armata Română a doborât trei drone rusești intrate neautorizat pe teritoriul național. Context: expulzări, consultări și proteste după incidentele cu drone În iulie, România a declarat persona non grata un angajat al Ambasadei ruse la București, după ce trei drone au pătruns în spațiul aerian și au fost doborâte de Armată. Moscova anunțase atunci că expulzarea diplomatului „va primi un răspuns adecvat”. Tot atunci, MAE și-a rechemat ambasadorul din Rusia pentru consultări și l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipayev, pentru a-i prezenta fragmente dintr-o dronă distrusă deasupra teritoriului românesc. În comunicarea citată de Euronews, partea română a calificat încălcarea spațiului aerian drept „absolut inacceptabilă și intolerabilă”. În lipsa altor detalii oficiale în materialul citat, rămâne de văzut dacă episodul va fi urmat de măsuri suplimentare sau de o nouă rundă de reacții diplomatice între cele două capitale. [...]
Aripa de tineret a AfD încearcă să tempereze riscul unui „Dexit” din zona euro și Schengen, într-o mișcare care poate conta pentru predictibilitatea economică și pentru mesajul partidului către mediul de afaceri, potrivit Mediafax . Organizația de tineret Generation Deutschland (GD) se distanțează de linia oficială a formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) privind ieșirea Germaniei din zona euro. Liderul GD, Jean-Pascal Hohm, a declarat pentru Bild că organizația nu vrea ieșirea din zona euro, ci „rezolvarea problemelor structurale” ale sistemului euro. GD urmează să își stabilească oficial poziția sâmbătă, la un congres federal la Magdeburg. Un proiect de declarație citat în material susține că euro a consolidat piața unică europeană, dar are „probleme structurale”, iar soluția propusă este un pachet de reforme pentru creșterea stabilității, fără renunțarea la unitatea economică a Europei. Diferența de linie față de conducerea AfD: euro și Schengen Poziția GD intră în contradicție cu mesajul reafirmat de co-lidera AfD, Alice Weidel , care a spus că partidul va încerca să scoată Germania atât din zona euro, cât și din spațiul Schengen dacă ajunge la guvernare. Weidel a susținut că Germania „o ducea mult mai bine înainte de introducerea monedei euro” și că moneda comună a afectat economia țării și averea gospodăriilor. Hohm, care este și membru al conducerii federale AfD, are o poziție diferită și pe Schengen: în timp ce Weidel cere retragerea Germaniei din spațiul de liberă circulație, el susține că țara ar trebui să rămână în Schengen. AfD a fost fondat în 2013 ca partid eurosceptic și, potrivit materialului, a cerut în programul electoral din 2025 ieșirea Germaniei din sistemul euro și revenirea la o monedă națională. Context politic: presiuni pentru interzicerea unor filiale AfD În paralel, presiunile politice asupra AfD cresc. Doi lideri politici germani, Boris Pistorius (SPD) și Cem Özdemir (Verzii), au cerut interzicerea filialelor AfD considerate „etno-naționaliste”, cu o săptămână înaintea alegerilor din Saxonia-Anhalt, unde partidul ar putea ajunge pentru prima dată la putere într-un land. Într-un articol comun publicat în ediția de duminică a Frankfurter Allgemeine Zeitung, cei doi au cerut inițierea procedurilor de interzicere, cu accent pe filialele AfD din Turingia, Saxonia, Saxonia-Anhalt și Brandenburg, descrise ca având „în mod clar o orientare etno-naționalistă”. Filialele din aceste landuri sunt clasificate de serviciile germane de informații drept mișcări de extremă dreapta „confirmate”, din cauza unor poziții considerate anticonstituționale. [...]
Negocierile de pace rămân blocate de condițiile Moscovei , iar discuțiile „foarte curând” anunțate de Kirilo Budanov par să se limiteze, cel puțin inițial, la aspecte tehnice, fără perspective de acord rapid, potrivit HotNews . Kirilo Budanov, șeful serviciului de informații al apărării din Ucraina și reprezentant al Kievului în negocieri, a spus într-un interviu pentru proiectul de pe YouTube „Moseichuk+” că „toată lumea va vedea că negocierile vor începe foarte curând”, dar că acestea vor viza „în principal aspectele tehnice și pregătirile” pentru un pas ulterior mai important. În același timp, Budanov a indicat că un final al războiului nu este realist pe termen scurt. Întrebat dacă luptele se vor prelungi pe tot parcursul iernii, el a răspuns că este „nerealist” să ne așteptăm ca războiul să se încheie acum. Miza reală: condițiile Rusiei și refuzul Ucrainei de a ceda teritorii Budanov a susținut că un progres ar necesita ca Ucraina și Rusia „să facă simultan un pas una către cealaltă”, adăugând că Kievul este deschis la această idee. Totuși, el a descris poziția Moscovei ca fiind una de blocaj: „Iar în acest moment, Federația Rusă — și vă spun acest lucru ca persoană profund implicată în acest proces — o spune clar: «Poate că am vrea, dar nu».” Potrivit informațiilor prezentate, principala cerere a Rusiei rămâne retragerea Ucrainei din Donbas , zonă pe care trupele ruse nu au reușit să o ocupe integral în timpul invaziei la scară largă. Kievul afirmă că nu va ceda teritoriul pe care îl controlează încă. Context operațional: presiune pe infrastructură înainte de iarnă În paralel cu discuțiile despre negocieri, ambele părți și-au intensificat atacurile asupra infrastructurii logistice, portuare și energetice. În material se menționează și așteptarea ca Rusia să își reia campania împotriva rețelei electrice a Ucrainei pe măsură ce se apropie iarna, ceea ce poate crește presiunea asupra capacității de funcționare a economiei și a serviciilor publice. Discuțiile de pace susținute de SUA nu au produs până acum rezultate concrete, iar ultima rundă de negocieri trilaterale a avut loc în februarie, conform aceleiași surse. [...]
Iranul condiționează reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz , menținând riscul de volatilitate pe piața energiei , după ce Teheranul a anunțat că ar redeschide ruta doar dacă SUA fac „pași concreți” pentru îndeplinirea unei liste de cerințe, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională de la Teheran, într-un context în care comunitatea internațională urmărește cu atenție orice semnal privind revenirea la fluxuri comerciale normale. Iranul spune că pregătește o listă explicită de condiții, la solicitarea mediatorilor internaționali, iar „încheierea războiului din regiune” este menționată între cerințe. În același timp, Teheranul avertizează că redeschiderea nu va veni „automat” și că SUA trebuie să ia măsuri practice înainte ca traficul să revină la normal. Ce condiții pune Teheranul și ce rămâne neclar În material sunt amintite drept cerințe „vehiculate anterior” de Iran: ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene, despăgubiri și eliminarea sancțiunilor economice. Publicația notează însă că nu este clar dacă Teheranul își va modifica lista astfel încât să poată fi acceptată de Washington. Evoluția este legată și de eforturile diplomatice ale Qatarului: declarația vine după vizita la Teheran a premierului și ministrului de Externe al Qatarului, care a discutat inclusiv despre viitorul strâmtorii și despre posibilitatea reluării dialogului dintre Iran și SUA. Un posibil „coridor” maritim Iran–Oman, încă în negociere Rezaei a mai spus că Iranul și Omanul ar fi ajuns la un acord privind un posibil coridor pentru transportul maritim prin strâmtoare. Planul ar presupune un traseu împărțit între apele teritoriale ale Omanului și cele ale Iranului, cu utilizarea unui canal central desemnat, dar numai dacă SUA îndeplinesc condițiile Teheranului. Detaliile mecanismului sunt descrise ca fiind încă în negociere. Miza economică este ridicată: înainte de război, prin Strâmtoarea Ormuz trecea aproximativ 20% din petrolul mondial, potrivit articolului. Mesaje opuse de la Washington și Teheran, trafic încă sub nivelul de dinainte de război SUA transmit că strâmtoarea ar fi fost deminată și că este sigură pentru tranzit, iar Casa Albă susține că nu există negocieri cu Iranul „în acest moment” și nici discuții programate. În aceeași linie, comandantul Comandamentului Central al SUA, amiralul Brad Cooper, a declarat că forțele americane au eliminat minele marine din rutele internaționale. Cu toate acestea, traficul maritim rămâne mult sub nivelul de dinaintea războiului: articolul indică faptul că tranzitele ar fi crescut în ultima perioadă, dar transportul comercial funcționează încă „în condiții de criză”. În paralel, Gardienii Revoluției Islamice susțin că Iranul păstrează „controlul decisiv” asupra strâmtorii și acuză oficialii americani că ar prezenta fals situația pentru a influența prețurile energiei. În acest moment, redeschiderea „în mod normal” nu s-a produs, iar Teheranul plasează decizia efectivă în sarcina Washingtonului. [...]
