România a coborât pe locul 70 în clasamentul Transparency International privind percepția corupției, cu un scor de 45 din 100, la egalitate cu Benin și Sao Tome și Principe, informează News.ro. Rezultatul marchează o scădere față de anul trecut, când România obținea 46 de puncte și ocupa locul 69. Scăderea, deși aparent modestă, indică o stagnare alarmantă într-o regiune unde vecinii direcți stau și mai prost: Bulgaria și Ungaria ocupă locul 84, cu 40 de puncte, în timp ce Moldova e pe 80 cu 42 de puncte.
Indexul de percepție a corupției (CPI) este principalul barometru global al corupției în sectorul public și se bazează pe date extrase din 13 surse independente, precum Banca Mondială sau Forumul Economic Mondial. Scorul unei țări variază de la 0 (nivel foarte ridicat de corupție percepută) la 100 (percepție de integritate ridicată). Transparency International precizează că variațiile mici ale scorului nu sunt semnificative statistic, însă scăderile constante, an de an, reflectă lipsa unor măsuri coerente de reformă.
Pentru context, scorul României a atins maximul de 48 în 2016 și 2017, iar cel mai slab scor a fost de 43, în 2013 și 2014. În ciuda faptului că ocupă un loc modest în clasamentul global, România se menține peste media globală de 42 de puncte, într-o ediție marcată de regresul generalizat în combaterea corupției. Transparency avertizează asupra „declinului pe termen lung al leadershipului în lupta împotriva corupției”, chiar și în democrații consolidate, precum SUA sau Marea Britanie.
Iată câteva dintre criteriile evaluate în cadrul CPI, care reflectă nivelul corupției percepute în sectorul public:
- utilizarea funcției publice pentru beneficii personale;
- mita și deturnarea fondurilor publice;
- numiri nepotiste în funcții publice;
- gradul de transparență a guvernului și accesul la informații;
- protecția legală a avertizorilor de integritate.
Țările cel mai bine clasate în ediția 2025 a indexului sunt, în ordine, Danemarca (scor 89), Finlanda (88), Singapore (84), urmate de Noua Zeelandă, Norvegia și Suedia. La polul opus, Sudanul de Sud rămâne țara percepută drept cea mai coruptă. Situația tensionată nu este specifică doar țărilor cu regimuri autoritare. Transparency atrage atenția că democrații importante pierd teren din cauza influenței politice a banului, erodării justiției și lipsei de protecție pentru societatea civilă.
Începând din 2012, doar 31 de țări au reușit să-și îmbunătățească semnificativ scorul CPI, în timp ce majoritatea fie au stagnat, fie au regresat. În acest context, România rămâne într-o zonă gri a corupției percepute, în care lipsa de voință politică și slaba aplicare a legii continuă să erodeze încrederea publicului în instituțiile statului. Transparency avertizează că aceste deficiențe nu sunt doar cifre într-un clasament, ci se traduc în spitale subfinanțate, infrastructură precară și în general în scăderea calității vieții.
