Știri
Știri din categoria Externe
România a coborât pe locul 70 în clasamentul Transparency International privind percepția corupției, cu un scor de 45 din 100, la egalitate cu Benin și Sao Tome și Principe, informează News.ro. Rezultatul marchează o scădere față de anul trecut, când România obținea 46 de puncte și ocupa locul 69. Scăderea, deși aparent modestă, indică o stagnare alarmantă într-o regiune unde vecinii direcți stau și mai prost: Bulgaria și Ungaria ocupă locul 84, cu 40 de puncte, în timp ce Moldova e pe 80 cu 42 de puncte.
Indexul de percepție a corupției (CPI) este principalul barometru global al corupției în sectorul public și se bazează pe date extrase din 13 surse independente, precum Banca Mondială sau Forumul Economic Mondial. Scorul unei țări variază de la 0 (nivel foarte ridicat de corupție percepută) la 100 (percepție de integritate ridicată). Transparency International precizează că variațiile mici ale scorului nu sunt semnificative statistic, însă scăderile constante, an de an, reflectă lipsa unor măsuri coerente de reformă.
Pentru context, scorul României a atins maximul de 48 în 2016 și 2017, iar cel mai slab scor a fost de 43, în 2013 și 2014. În ciuda faptului că ocupă un loc modest în clasamentul global, România se menține peste media globală de 42 de puncte, într-o ediție marcată de regresul generalizat în combaterea corupției. Transparency avertizează asupra „declinului pe termen lung al leadershipului în lupta împotriva corupției”, chiar și în democrații consolidate, precum SUA sau Marea Britanie.
Iată câteva dintre criteriile evaluate în cadrul CPI, care reflectă nivelul corupției percepute în sectorul public:
Țările cel mai bine clasate în ediția 2025 a indexului sunt, în ordine, Danemarca (scor 89), Finlanda (88), Singapore (84), urmate de Noua Zeelandă, Norvegia și Suedia. La polul opus, Sudanul de Sud rămâne țara percepută drept cea mai coruptă. Situația tensionată nu este specifică doar țărilor cu regimuri autoritare. Transparency atrage atenția că democrații importante pierd teren din cauza influenței politice a banului, erodării justiției și lipsei de protecție pentru societatea civilă.
Începând din 2012, doar 31 de țări au reușit să-și îmbunătățească semnificativ scorul CPI, în timp ce majoritatea fie au stagnat, fie au regresat. În acest context, România rămâne într-o zonă gri a corupției percepute, în care lipsa de voință politică și slaba aplicare a legii continuă să erodeze încrederea publicului în instituțiile statului. Transparency avertizează că aceste deficiențe nu sunt doar cifre într-un clasament, ci se traduc în spitale subfinanțate, infrastructură precară și în general în scăderea calității vieții.
Recomandate
Benjamin Netanyahu a ordonat armatei să extindă „zona de securitate” din sudul Libanului. Decizia vine în contextul operațiunilor desfășurate de forțele israeliene împotriva Hezbollah în apropierea frontierei. Într-un mesaj video transmis duminică de la comandamentul nord, premierul israelian a spus că măsura urmărește reducerea riscurilor la graniță, inclusiv a atacurilor cu rachete antitanc. Extinderea „zonei de securitate” este prezentată de Netanyahu drept un pas pentru a împiedica o posibilă incursiune și pentru a împinge amenințările la distanță de frontieră. „În Liban, tocmai am ordonat extinderea suplimentară a zonei de securitate existente pentru a neutraliza definitiv amenințarea invaziei și a îndepărta de frontieră tirul de rachete antitanc”, a spus Netanyahu duminică, într-un mesaj video de la comandamentul nord. Tot duminică, Ministerul libanez al Sănătății a anunțat că loviturile israeliene au ucis 1.238 de persoane, dintre care 124 de copii, începând din 2 martie. Instituția a precizat că, doar sâmbătă și duminică, au fost ucise 49 de persoane. Potrivit autorităților libaneze, printre victimele din ultimele două zile s-au aflat zece membri ai echipelor de salvare și trei jurnaliști. În același timp, peste un milion de oameni s-au refugiat din cauza bombardamentelor și a ordinelor de evacuare emise de armata israeliană, mai notează AGERPRES. [...]
Un analist spune că Donald Trump caută un acord cu Iranul pentru a evita o umilire , pe fondul escaladării militare din Golf, potrivit Știrile ProTV . Statele Unite au adus în regiune mii de militari și o navă amfibie modernă, USS Tripoli, care a ajuns în Marea Arabiei cu 2.500 de pușcași marini la bord. În plus, alți 1.000 de militari americani au sosit în Orientul Mijlociu, iar jurnaliști americani susțin că Pentagonul pregătește planuri pentru raiduri terestre în Iran. „Trump vrea un acord cu Iranul, dar nu știe cum să-l obțină. Tot spune că iranienii sunt disperați. Eu cred că el este disperat după un acord care să nu-l arate umilit. Cred că presiunea este pe umerii președintelui Trump pentru a găsi o cale de a ieși din război. E o presiune tot mai mare din partea piețelor și a susținătorilor săi americani. Și cred că dacă va trimite trupe în Iran va adânci criza în care se află.” Teheranul a transmis avertismente publice în cazul unei operațiuni la sol. Președintele parlamentului iranian a spus că „soldații americani vor fi întâmpinați cu foc” dacă vor intra pe teritoriul Iranului, iar un purtător de cuvânt al armatei iraniene, Ebrahim Zolfaghari, a amenințat cu „capturarea umilitoare” și „dispariția agresorilor” în cazul unei acțiuni militare. În paralel, tensiunile regionale rămân ridicate: Israelul a anunțat interceptarea unei a doua rachete balistice lansate din Yemen și a transmis că este pregătit pentru un război pe mai multe fronturi. Pe ruta Mării Roșii și a strâmtorii Bab al-Mandeb persistă riscuri pentru transportul maritim, iar organismul de securitate maritimă al Uniunii Europene a avertizat navele să evite apele teritoriale yemenite din cauza posibilității unor atacuri. [...]
Un nou val de lovituri iraniene a vizat duminică Israelul , potrivit HotNews.ro , care relatează că autoritățile israeliene au confirmat lovirea unei platforme industriale de „resturi de rachetă”. Gărzile Revoluționare din Iran au anunțat atacurile și au susținut că au fost lansate în memoria a trei jurnaliști uciși sâmbătă în Liban de armata israeliană, transmite BBC. Între timp, presa israeliană a difuzat imagini dintr-un complex industrial din deșertul Neghev, la sud de orașul Beersheba, unde se vede un incendiu de proporții. Armata israeliană a precizat că incendiul a fost provocat de impactul unor resturi de rachetă, iar serviciile de urgență au declarat în zonă un „incident cu materiale periculoase”, cerând muncitorilor să evacueze aria expusă și să se adăpostească în „structuri protejate”. Conform Reuters, zona afectată aparține companiei ADAMA, specializată în producția de pesticide. În același timp, Iranul ar fi atacat și o bază militară din Kuweit, unde au fost răniți 10 militari; autoritățile kuweitiene au anunțat că, în ultimele 24 de ore, țara a fost vizată de 14 rachete balistice și 12 drone. În paralel, au continuat atacurile și asupra Iranului, fiind lovit sediul din Teheran al postului de știri qatarez Al Araby. Postul a condamnat atacul, afirmând că a vizat jurnaliști și că acest lucru contravine dreptului internațional; potrivit Semilunii Roșii iraniene, zece persoane au fost rănite, iar deocamdată nu este cunoscut dacă atacul a fost american sau israelian. [...]
Bloggerul pro-Kremlin Maxim Kalașnikov avertizează asupra unei crize iminente în Rusia , potrivit Adevărul , care citează Dialog. Într-o postare publicată pe 29 martie, Kalașnikov susține că presiunile economice, dificultățile de pe front și evoluțiile geopolitice se cumulează într-o „furtună perfectă”, cu riscul unor evenimente comparabile cu cele din februarie 1917. În evaluarea sa, bloggerul afirmă că mediul de afaceri din zona materiilor prime ar fi tot mai tensionat, pe fondul solicitărilor de „contribuții voluntare” pentru „SVO” (abreviere folosită în Rusia pentru „operațiunea militară specială”, adică războiul din Ucraina). El mai spune că, în paralel, nemulțumirea socială crește, inclusiv din cauza restricțiilor legate de Telegram și internet. „Suntem în pragul unor evenimente dramatice”, scrie Kalașnikov, anticipând greve masive în industriile metalurgice și miniere, afectate grav de criză. Pe plan extern și politic, Kalașnikov invocă ceea ce numește un eșec geopolitic al Kremlinului, menționând posibilitatea ca aliatul Viktor Orbán să piardă în Ungaria și o scădere accelerată a ratingurilor electorale ale liderilor ruși. În același timp, el apreciază că situația de pe front rămâne nefavorabilă, iar negocierile de pace mediate de SUA sunt blocate; în această logică, chiar și un nou val de mobilizare nu ar schimba semnificativ datele problemei. Textul reia și un context istoric despre Revoluția din Februarie 1917 , care a dus la abdicarea țarului Nicolae al II-lea și la prăbușirea autocrației țariste, pe fondul nemulțumirii populației, penuriei alimentare și costurilor războiului. Conform relatării, Kalașnikov vede paralele între 1917 și prezent, argumentând că erodarea sprijinului pentru conducere, presiunea economică și oboseala socială pot alimenta o instabilitate politică majoră, cu efecte asupra structurii puterii în Federația Rusă în forma actuală. [...]
Kievul cere integrare deplină în NATO , argumentând că Ucraina îndeplinește deja o parte din misiunea Alianței, potrivit Digi24 , care relatează despre un comentariu semnat de Alyona Getmanchuk , șefa Misiunii Ucrainei la NATO, publicat de The Telegraph și preluat de Kyiv Post. Getmanchuk susține că Ucraina a devenit un „pilon central” al securității europene prin rezistența în fața Rusiei, însă rămâne în afara structurilor decizionale ale NATO. În opinia sa, relația cu Alianța este „paradoxală” – apropiată ca geografie și cooperare, dar blocată la nivel instituțional, deși dialogul și coordonarea s-au intensificat. „Imposibilitatea aderării Ucrainei la NATO într-un viitor previzibil este doar un construct politic. Nimic mai mult, nimic mai puțin.” Oficialul ucrainean afirmă că acest blocaj nu ar avea la bază limitări obiective, ci decizii politice influențate, cel puțin parțial, de Rusia și de ceea ce ea numește „fantasmele imperiale” ale Kremlinului. În acest context, respinge narativele potrivit cărora extinderea NATO ar fi „provocat” Rusia, amintind că Moscova a atacat Ucraina într-un moment în care Kievul nu ar fi urmărit aderarea la Alianță. Getmanchuk mai argumentează că teza conform căreia aderarea Ucrainei ar declanșa un război nu se susține, deoarece Rusia și-a intensificat deja agresiunea indiferent de statutul Ucrainei. Totodată, ea afirmă că, dacă Rusia ar fi preocupată în principal de securitate, ar avea interesul ca Ucraina să fie în NATO, unde acțiunile ar fi „mai previzibile și coordonate” în cadrul Alianței. În comentariu, șefa Misiunii Ucrainei la NATO susține că Ucraina acționează deja ca apărător în prima linie al Europei și că, prin menținerea Rusiei pe front, ar implementa efectiv Conceptul Strategic al NATO, fără să aibă o perspectivă de aderare. Ea invocă drept atuuri dimensiunea armatei, experiența de luptă și inovația tehnologică, inclusiv în domeniul dronelor, susținând că acestea ar putea consolida capacitatea operațională a Alianței. Mesajul se încheie cu un apel la schimbarea modului în care este perceput rolul Ucrainei: de la beneficiar de asistență de securitate la potențial furnizor de securitate, sintetizat în formula că Ucraina „a fost scutul Europei” și ar trebui să devină „sabia” acesteia, respectiv a NATO. [...]
Iranul avertizează că este pregătit pentru un atac terestru american , după ce președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad Bagher Ghalibaf, a transmis un mesaj dur către Washington, potrivit Mediafax . Declarațiile vin pe fondul informațiilor privind posibile operațiuni militare ale SUA în regiune. Oficialul iranian a susținut că Statele Unite ar pregăti în secret o ofensivă terestră, în timp ce, la nivel public, transmit mesaje despre dialog și negocieri. În acest context, Ghalibaf a afirmat că forțele iraniene așteaptă intrarea trupelor americane pentru a reacționa militar, sugerând că răspunsul va fi unul ferm. Potrivit declarațiilor sale, Iranul își menține capacitatea de atac și susține că este pregătit pentru o confruntare directă. El a subliniat că lansările de rachete continuă și că nivelul de mobilizare și încredere al forțelor iraniene a crescut în actualul context regional tensionat. Afirmațiile vin după ce presa internațională, inclusiv The Washington Post, a relatat că Pentagonul analizează scenarii pentru operațiuni terestre care s-ar putea întinde pe mai multe săptămâni în Iran. Totuși, potrivit acelorași surse, o decizie finală nu a fost încă luată de președintele american Donald Trump. Elementele cheie ale situației: Iranul acuză SUA că pregătesc o ofensivă terestră Teheranul susține că este pregătit pentru confruntare directă declarațiile vin în paralel cu mesaje publice despre negocieri Pentagonul analizează scenarii de intervenție, fără o decizie finală Contextul indică o escaladare a retoricii între cele două părți, într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu riscă să se extindă. Deznodământul depinde în mare măsură de deciziile politice de la Washington, dar și de modul în care Teheranul va răspunde eventualelor acțiuni militare. [...]
