Știri
Știri din categoria Externe
România a coborât pe locul 70 în clasamentul Transparency International privind percepția corupției, cu un scor de 45 din 100, la egalitate cu Benin și Sao Tome și Principe, informează News.ro. Rezultatul marchează o scădere față de anul trecut, când România obținea 46 de puncte și ocupa locul 69. Scăderea, deși aparent modestă, indică o stagnare alarmantă într-o regiune unde vecinii direcți stau și mai prost: Bulgaria și Ungaria ocupă locul 84, cu 40 de puncte, în timp ce Moldova e pe 80 cu 42 de puncte.
Indexul de percepție a corupției (CPI) este principalul barometru global al corupției în sectorul public și se bazează pe date extrase din 13 surse independente, precum Banca Mondială sau Forumul Economic Mondial. Scorul unei țări variază de la 0 (nivel foarte ridicat de corupție percepută) la 100 (percepție de integritate ridicată). Transparency International precizează că variațiile mici ale scorului nu sunt semnificative statistic, însă scăderile constante, an de an, reflectă lipsa unor măsuri coerente de reformă.
Pentru context, scorul României a atins maximul de 48 în 2016 și 2017, iar cel mai slab scor a fost de 43, în 2013 și 2014. În ciuda faptului că ocupă un loc modest în clasamentul global, România se menține peste media globală de 42 de puncte, într-o ediție marcată de regresul generalizat în combaterea corupției. Transparency avertizează asupra „declinului pe termen lung al leadershipului în lupta împotriva corupției”, chiar și în democrații consolidate, precum SUA sau Marea Britanie.
Iată câteva dintre criteriile evaluate în cadrul CPI, care reflectă nivelul corupției percepute în sectorul public:
Țările cel mai bine clasate în ediția 2025 a indexului sunt, în ordine, Danemarca (scor 89), Finlanda (88), Singapore (84), urmate de Noua Zeelandă, Norvegia și Suedia. La polul opus, Sudanul de Sud rămâne țara percepută drept cea mai coruptă. Situația tensionată nu este specifică doar țărilor cu regimuri autoritare. Transparency atrage atenția că democrații importante pierd teren din cauza influenței politice a banului, erodării justiției și lipsei de protecție pentru societatea civilă.
Începând din 2012, doar 31 de țări au reușit să-și îmbunătățească semnificativ scorul CPI, în timp ce majoritatea fie au stagnat, fie au regresat. În acest context, România rămâne într-o zonă gri a corupției percepute, în care lipsa de voință politică și slaba aplicare a legii continuă să erodeze încrederea publicului în instituțiile statului. Transparency avertizează că aceste deficiențe nu sunt doar cifre într-un clasament, ci se traduc în spitale subfinanțate, infrastructură precară și în general în scăderea calității vieții.
Recomandate
Un grup bipartizan din Camera Reprezentanților cere blocarea vânzării de F-35 către Turcia , invocând riscuri pentru securitatea tehnologică a SUA și efecte asupra echilibrului regional din estul Mediteranei, potrivit The Jerusalem Post . Parlamentarii americani au transmis o scrisoare către secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth, în care solicită administrației Trump să nu aprobe tranzacția. Argumentul central este că Turcia păstrează sistemul rusesc de apărare antiaeriană S-400 , iar operarea lui în proximitatea avioanelor americane ar crea vulnerabilități pentru tehnologiile sensibile ale SUA. În scrisoare, legislatorii avertizează că S-400 „reprezintă o amenințare directă” pentru aeronavele americane, inclusiv F-16 și F-35, deoarece ar putea permite serviciilor de informații rusești să obțină indicii despre tehnologii sensibile dacă sistemele sunt utilizate „alături” unele de altele. Riscul tehnologic și semnalul către aliați Dincolo de componenta strict militară, congresmenii susțin că aprobarea vânzării ar submina încrederea unor aliați regionali și ar slăbi credibilitatea Washingtonului în estul Mediteranei. În text sunt menționați explicit Grecia, Cipru și Israel, descriși drept parteneri care „au fost aliniați” și au sprijinit interesele de securitate ale SUA. Scrisoarea mai susține că acordarea accesului la avioane de luptă avansate, în pofida comportamentului Ankarei, ar putea „încuraja” Turcia să își intensifice comportamentul agresiv în regiune, cu efecte asupra stabilității regionale. Context politic: Israelul invocă retorica lui Erdogan Materialul notează și o dimensiune politică legată de Israel. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat, într-o ședință de guvern din această săptămână, că președintele turc Recep Tayyip Erdogan face frecvent declarații ostile la adresa Israelului și că aceste afirmații vor fi aduse în atenția „prietenilor americani”. „Aproape că nu trece o zi fără ca Erdogan să ceară distrugerea Statului Israel.” Separat, deputatul israelian Amit Halevi (Likud) a cerut închiderea Consulatului Turciei la Ierusalim, susținând că ar fi devenit, de facto, o reprezentanță pentru Hamas. Aceste acuzații sunt prezentate în articol ca parte a climatului politic mai larg în care se discută relația SUA–Turcia și implicațiile ei pentru Israel și regiune. Ce urmează Demersul din Camera Reprezentanților pune presiune politică pe administrația Trump înaintea unei eventuale decizii privind aprobarea vânzării. Articolul nu precizează un calendar al deciziei și nici dacă există un răspuns oficial al Departamentului de Stat sau al Pentagonului la scrisoare. [...]
Iranul condiționează reluarea traficului prin strâmtoarea Ormuz de controlul Teheranului , susținând că orice intervenție externă va întârzia redeschiderea rutei, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de ministrul de externe Abbas Araghchi la Bagdad, are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de escaladare într-un punct-cheie al comerțului global. Șeful diplomației iraniene a afirmat că, „conform memorandumului de înțelegere”, strâmtoarea Ormuz ar fi „sub administrarea Iranului” și că „după 30 de zile” operațiunile ar urma să revină la normal, la nivelurile de dinaintea războiului început la sfârșitul lunii februarie. În aceeași declarație, Araghchi a insistat că „nicio altă țară nu are nicio responsabilitate” în acest proces, invocând prevederile memorandumului. Miza economică: o rută critică pentru petrol și transport maritim Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută strategică pe unde trecea anterior „o cincime din petrolul mondial”, alături de alte resurse energetice și îngrășăminte. Traficul zilnic obișnuit depășea „cu puțin o sută de nave”, ceea ce face ca orice perturbare să aibă potențial de impact asupra livrărilor și costurilor de transport. Avertismentul Teheranului: intervențiile externe „întârzie redeschiderea” Araghchi a avertizat că „orice intervenție” sau „măsuri separate sau noi” vor complica situația și vor întârzia redeschiderea strâmtorii, adăugând că incidentele și confruntările din „ultimele două nopți” ar demonstra acest risc. În acest context, ministrul a cerut „tuturor părților” să respecte memorandumului semnat digital pe 17 iunie între Washington și Teheran, care prevede reactivarea rutei maritime, și să se abțină de la intervenții în procesul de redeschidere și administrare. Contextul militar și diplomatic invocat de Iran Potrivit relatării, Araghchi a legat tensiunile recente de atacurile lansate de Statele Unite în weekend împotriva teritoriului iranian, ca răspuns la acțiunile Iranului împotriva a două nave în strâmtoarea Ormuz. Materialul mai menționează că Iranul a lansat, ca represalii, atacuri împotriva Bahrainului și Kuweitului. În paralel, Oman – care împarte strâmtoarea cu Iranul – susține public că nu dorește impunerea de taxe de tranzit și colaborează cu Teheranul la viitoarea gestionare a navigației în zonă. Săptămâna aceasta, Oman a anunțat deschiderea unui „coridor maritim temporar” pentru toate navele, „fără a percepe taxe”, invocând libertatea de navigație. Ce urmează: propunere de „cadru de securitate” regional Ministrul iranian de externe a cerut și instituirea unui cadru de securitate care să includă țările din Golf, „fără prezența sau interferența” unor state din afara regiunii, potrivit AFP. În lipsa unor detalii suplimentare despre format sau calendar, rămâne neclar cum ar putea fi transpusă propunerea în negocieri concrete și ce efect ar avea asupra reluării traficului prin Ormuz. [...]
Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor rusești încep să lovească direct lanțul de aprovizionare cu combustibil , alimentând penurii locale, cozi la benzinării și raționalizări, potrivit HotNews , care citează Reuters. Ucraina a lovit în cursul nopții două rafinării din Rusia, în regiunile Krasnodar și Iaroslavl, a declarat duminică președintele Volodimir Zelenski . În mesajul publicat pe rețelele de socializare, Zelenski a susținut că aceste operațiuni urmăresc să „slăbească capacitatea Rusiei de a duce acest război” și a precizat că rafinăriile vizate se aflau la aproximativ 300 km, respectiv 700 km de teritoriul ucrainean. Efect operațional: penurii și restricții în teren Pe fondul intensificării atacurilor cu drone, în unele zone ale Rusiei s-a ajuns la o „penurie acută” de combustibil, cu cozi la benzinării și raționalizări, notează Reuters. În contextul în care Rusia este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, presiunea asupra infrastructurii de rafinare și distribuție devine un element cu impact imediat asupra funcționării economiei și a logisticii interne. Ce s-a întâmplat în Krasnodar și Iaroslavl În regiunea Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratiev a anunțat pe Telegram izbucnirea unui incendiu la rafinăria din Slavyansk-na-Kubani. Potrivit declarației sale, o persoană a murit și o alta a fost rănită într-un sat din apropiere. Au circulat și imagini neconfirmate pe rețelele de socializare care ar arăta un incendiu de proporții la rafinărie, conform aceleiași relatări. Rafinăria din Slaviansk are o capacitate de aproximativ 100.000 de barili pe zi și furnizează combustibil atât pentru consumul intern, cât și pentru export, potrivit Reuters. În regiunea Iaroslavl, la est de Moscova, guvernatorul a declarat că zona a fost ținta unui atac cu drone și că au fost impuse restricții temporare de circulație pe anumite trasee rutiere către capitala Rusiei. [...]
Ordinul șefului armatei din Uganda de a închide două instituții media majore ridică riscuri directe pentru mediul de afaceri și investitori , într-o economie în care stabilitatea instituțională și predictibilitatea regulilor contează pentru companii, potrivit Reuters . Muhoozi Kainerugaba , șeful armatei ugandeze și fiul președintelui Yoweri Museveni, a spus duminică că a ordonat închiderea Daily Monitor – cel mai mare ziar independent din Uganda – și NTV Uganda, unul dintre cei mai mari radiodifuzori privați din țară. El a afirmat că cele două nu se vor redeschide „fără permisiunea mea”. Într-o serie de postări pe platforma X, Kainerugaba a susținut că nu crede într-o presă liberă și că presa ar trebui „ghidată de cadre ale revoluției”. Nu a oferit motive concrete pentru închiderea celor două instituții media. Ce se întâmplă operațional, pe teren Daily Monitor a relatat că personal militar a fost desfășurat la sediul Nation Media Group (NMG) din capitala Kampala, iar angajații ar fi fost împiedicați să intre sau să iasă din clădire. Tot duminică dimineață, NTV Uganda și alte posturi TV și radio ale NMG din Uganda erau nefuncționale, conform Reuters. Instituțiile vizate sunt deținute de Nation Media Group, un conglomerat media cu sediul în Kenya, listat la bursa din Nairobi. Reacții și context politic Purtătorul de cuvânt al guvernului ugandez, Alan Kasujja, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters. Nici Susan Nsibirwa, director general al NMG în Uganda, nu a avut un comentariu imediat. Reuters amintește că Muhoozi Kainerugaba este vehiculat drept posibil succesor al tatălui său, președintele Museveni, aflat la putere din 1986, și este cunoscut pentru postări controversate în social media, inclusiv amenințări la adresa liderului opoziției Bobi Wine. În 2013, guvernul a închis Daily Monitor timp de 10 zile, pe fondul unor articole legate de succesiunea la putere. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de dimensiunea politică, intervenția directă a conducerii militare asupra unor canale media mari semnalează o creștere a riscului de decizii administrative imprevizibile, cu potențial de a afecta: percepția investitorilor asupra statului de drept și a climatului de afaceri; funcționarea companiilor care depind de fluxuri stabile de informații și de comunicare publică; riscul reputațional și operațional pentru grupuri regionale listate, precum NMG, care operează în mai multe jurisdicții. Nu este clar, din informațiile disponibile, cât timp ar urma să rămână închise instituțiile media și ce pași formali (dacă există) vor urma pentru punerea în aplicare a ordinului. [...]
SUA caută o ieșire dintr-un acord recent cu Iranul, pe fondul escaladării militare , potrivit Al Jazeera , care relatează despre a doua zi de lovituri americane asupra Iranului și reacțiile regionale la atacurile de represalii ale Teheranului. Bahrain și Kuweit au condamnat atacurile de retaliere ale Iranului, după ce SUA au continuat pentru a doua zi la rând loviturile asupra teritoriului iranian, conform materialului. În acest context, Hassan Ahmadian, cadru universitar la Universitatea din Teheran, susține că Washingtonul „încearcă să găsească o cale de ieșire” dintr-un Memorandum de Înțelegere (MoU – un document care stabilește intenții și principii de cooperare, fără a fi neapărat un tratat) semnat de Donald Trump în urmă cu 10 zile, despre care afirmă că ar fi pus capăt războiului. Materialul nu oferă detalii despre conținutul Memorandumului de Înțelegere sau despre pașii concreți prin care SUA ar încerca să se retragă din acesta, însă indică o tensiune între cadrul politic invocat (încheierea războiului) și evoluțiile operaționale din teren (continuarea loviturilor și reacțiile regionale). [...]
Un nou val de atacuri aeriene rusești a lovit infrastructură civilă în mai multe orașe ucrainene, cu cel puțin 11 răniți în Zaporizhzhia , potrivit Kyiv Post . În orașul din sud-estul Ucrainei, bombe aeriene ghidate au lovit un cartier rezidențial, provocând distrugeri și incendii. În Zaporizhzhia, șeful Administrației Militare Regionale, Ivan Fedorov, a transmis pe Telegram că atacul de duminică dimineață a vizat „centrul regional”, iar bilanțul victimelor a crescut pe parcursul zilei. La ora 13:30 (ora locală), Fedorov a spus că 11 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale: trei bărbați, șase femei și doi copii (un băiat de 5 ani și o fată de 16 ani). Autoritățile evaluau în continuare amploarea pagubelor. Atacuri și în Kyiv, Cernihiv și Dnipropetrovsk În capitala Kyiv, alarmele aeriene au sunat între 02:00 și 02:35 (ora locală), iar cel puțin șapte explozii au fost auzite în oraș. Șeful Administrației Militare a orașului, Tymur Tkachenko, a declarat că zona principală de impact a fost districtul Darnyțkîi (pe malul stâng), unde au izbucnit incendii în mai multe puncte, inclusiv într-o curte a unui bloc, la un service auto și la o clădire nelocuită. Potrivit aceleiași surse, cel puțin două persoane au fost rănite. În Cernihiv, Consiliul Local a anunțat că resturi de dronă au căzut pe o școală, avariind clădirea, iar unda de șoc a spart ferestrele unui bloc cu cinci etaje din apropiere; două persoane au fost rănite. În regiunea Dnipropetrovsk, serviciul ucrainean pentru situații de urgență (DSNS) a raportat lovituri asupra unor benzinării în districtele Dniprovski și Samarivski, cu incendii și vehicule avariate; două persoane au fost rănite. Tot în zonă, districtul Nikopol a fost bombardat, inclusiv orașul Nikopol și comunitățile Cervonohrîhorivka, Marhaneț și Pokrovske; un incendiu la o școală sportivă a fost stins de echipele de intervenție. Context: intensificarea campaniei aeriene Atacurile de duminică vin pe fondul unei intensificări a bombardamentelor, după ce președintele Volodîmîr Zelenski a declarat sâmbătă că, în ultimele șapte zile, Rusia ar fi folosit aproximativ 1.400 de drone de atac, 1.500 de bombe aeriene ghidate și 19 rachete de diverse tipuri împotriva a 15 regiuni ucrainene. În același mesaj, Zelenski a cerut partenerilor internaționali consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, inclusiv cu sisteme avansate anti-balistic, pentru protejarea populației și a infrastructurii civile. [...]
