Știri
Știri din categoria Externe
Cuba ia în calcul un ajutor umanitar de 100 de milioane de dolari din SUA, pe fondul unei crize energetice care amplifică presiunea economică internă, potrivit G4Media. Havana spune că este dispusă să analizeze propunerea și modul de implementare, după o nouă pană masivă de curent raportată în estul insulei.
Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodríguez Parrilla, a declarat că autoritățile sunt pregătite „să asculte caracteristicile propunerii și modul în care aceasta va fi implementată”, într-o reacție la oferta Departamentului de Stat al SUA.
Oferta americană vizează asistență umanitară directă în valoare de 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei), care ar urma să fie distribuită „în coordonare cu Biserica Catolică și alte organizații umanitare independente”, conform mesajului transmis de guvernul american și redat în articol.
Autoritățile cubaneze afirmă că nu au rețineri să colaboreze cu Biserica Catolică, invocând o experiență „îndelungată și pozitivă” de cooperare, și spun că sunt dispuse să discute detaliile ofertei și concretizarea ei.
Anunțul vine pe fondul unei pene masive de curent în estul Cubei, potrivit companiei naționale de energie. În același timp, articolul notează că penele de curent au devenit tot mai frecvente după ce Statele Unite au introdus sancțiuni mai stricte împotriva regimului de la Havana.
Materialul mai menționează că, de la începutul anului, Cuba s-a confruntat cu o „blocadă energetică” impusă de administrația americană și cu amenințări, în condițiile în care președintele Donald Trump ar fi vehiculat în repetate rânduri ideea preluării controlului insulei.
Recomandate
SUA își extind sancțiunile astfel încât să vizeze și firme neamericane care fac afaceri cu Cuba , într-un demers care poate crește riscul de conformare și costurile pentru companiile din energie, apărare, securitate și finanțe care au legături comerciale cu insula, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a reluat criticile la adresa guvernului cubanez, susținând că „bogăția” din Cuba este controlată de „o companie deținută de generali militari” care „păstrează toți banii”, într-un interviu pentru Fox News difuzat miercuri seară. Rubio a afirmat și că această „companie” ar avea la dispoziție 16 miliarde de dolari (aprox. 72 miliarde lei), în timp ce populația traversează o criză severă. Ce măsuri au anunțat SUA și pe cine vizează În ultimele săptămâni, Washingtonul a intensificat presiunea asupra Havanei. Săptămâna trecută, SUA au anunțat sancțiuni împotriva conglomeratului militar cubanez Gaesa, a conducerii sale și a companiei miniere Moa Nickel, menționată ca întreprindere cu participație comună cu firma canadiană Sherritt. Rubio a descris aceste acțiuni drept „măsuri decisive”, cu obiectivul de a „proteja securitatea națională a Statelor Unite” și de a priva regimul cubanez și armata de acces la „active ilicite”. De ce contează pentru companii: efectul extraterritorial Punctul cu impact direct pentru mediul de afaceri este ordinul executiv semnat de președintele Donald Trump la 1 mai , care extinde aplicarea sancțiunilor împotriva Cubei astfel încât să includă „aproape orice persoană sau companie” neamericană care are relații comerciale cu insula, în special în: energie; apărare; securitate; finanțe. În practică, o astfel de extindere crește riscul ca firme din afara SUA să fie afectate prin restricții (de exemplu, acces la piața americană sau la sistemul financiar), dacă intră în aria sancțiunilor. Context: rolul Gaesa în economie și ce urmează Departamentul de Stat al SUA consideră Gaesa „inima sistemului comunist cleptocratic” din Cuba și susține că grupul controlează „aproximativ 40% sau mai mult” din economia insulei, în beneficiul „elitelor corupte”, în timp ce populația se confruntă cu una dintre cele mai severe crize economice din istoria țării. Rubio a indicat că ar putea urma noi măsuri în perioada imediat următoare: „Este de așteptat ca în zilele și săptămânile următoare să fie anunțate desemnări suplimentare.” Agerpres mai notează că ordinul executiv se adaugă unei „blocade petroliere” impuse în ianuarie de administrația americană asupra Cubei. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ține traficul aproape de zero și împinge în sus prețurile la carburanți , pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Teheran și Washington privind „blocada” acestei rute-cheie pentru comerțul global cu energie, potrivit Agerpres . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a declarat că Strâmtoarea Ormuz „suferă acum în primul rând din cauza agresiunii americane și a blocadei” impuse de SUA. El a făcut afirmațiile pentru Press TV, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai statelor BRICS de la New Delhi. „Strâmtoarea Ormuz suferă acum în primul rând din cauza agresiunii americane și a blocadei pe care au impus-o asupra ei.” De ce contează: Ormuz, un punct critic pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz are un rol central în comerțul global din domeniul energiei, iar deteriorarea situației de securitate a afectat direct fluxurile comerciale. Potrivit informațiilor citate, amenințările, controalele și atacurile asupra navelor au adus traficul prin strâmtoare „aproape de zero”, ceea ce a fost asociat cu o creștere accelerată a prețurilor la carburanți. Ce spune Iranul despre accesul navelor comerciale Din perspectiva Teheranului, calea navigabilă ar rămâne deschisă pentru navele comerciale, cu condiția ca acestea să „coopereze” cu forțele navale iraniene. În același timp, Iranul susține că strâmtoarea nu este blocată, însă companiile de navigație ar trebui să se coordoneze cu puncte de contact iraniene înainte de a folosi un coridor în apropierea coastei iraniene, „în schimbul unor comisioane ridicate”. În material se arată că experți în drept internațional consideră că această practică încalcă dreptul de tranzit. Totodată, surse iraniene afirmă că strâmtoarea ar fi minată. Context: blocada navală a SUA și tentativa eșuată de redeschidere La jumătatea lunii aprilie, SUA au impus o blocadă navală navelor care se îndreaptă spre porturile iraniene, într-un efort de a reduce veniturile Iranului din petrol, conform aceleiași relatări. Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump a încercat să redeschidă strâmtoarea prin misiunea militară „Operation Freedom”, însă a oprit-o după două zile, invocând eforturi diplomatice. Ce urmează: risc ridicat de reaprindere a conflictului Deși un armistițiu ar fi intrat în vigoare la începutul lui aprilie, tensiunile militare din Strâmtoarea Ormuz au rămas ridicate, iar atacurile și schimburile de focuri dintre forțele americane și iraniene au alimentat riscul de reizbucnire a conflictului, pe o rută cu impact direct asupra piețelor de energie și a costurilor de transport maritim. [...]
Scăderea cu aproape 40% a populației carcerale din Rusia în patru ani indică o presiune operațională a războiului asupra resurselor umane , după ce autoritățile au folosit recrutarea deținuților și munca acestora pentru a susține efortul militar, potrivit Euronews . În ultimii cinci ani, numărul deținuților din Rusia a scăzut cu peste 180.000, iar o parte din această reducere este pusă pe seama trimiterii condamnaților să lupte în Ucraina. În cei patru ani de război, Moscova le-a oferit deținuților contracte cu armata și posibilitatea de a-și reduce pedepsele dacă supraviețuiesc. Datele prezentate de Arkadi Gostev , șeful serviciului penitenciar rus, arată că la finalul lui 2021 existau 465.000 de deținuți, iar „acum sunt 282.000”, cifre citate de agenția de stat TASS. Din totalul actual, aproximativ 85.000 sunt în arest preventiv. Gostev a explicat că scăderea este determinată parțial de campania de recrutare a armatei, dar și de creșterea numărului de condamnări cu suspendare și alte forme de pedeapsă. Efecte interne: de la recrutare la tensiuni sociale Materialul notează că întoarcerea deținuților de pe frontul din Ucraina a dus la creșterea criminalității și a tensiunilor sociale în Rusia, un efect secundar al folosirii acestui bazin de recrutare. În paralel, sistemul penitenciar este folosit și ca resursă de producție pentru economia de război: Gostev a spus că mii de deținuți lucrează în unități de producție care sprijină armata. Tot el a afirmat că „pe parcursul anului” au fost mobilizați suplimentar 16.000 de deținuți pentru astfel de scopuri, în special pentru activități de producție. Context: semnale de dialog, dar intensificarea atacurilor continuă În același timp, Vladimir Putin a declarat că războiul „se apropie de un sfârșit” și că ar fi dispus la dialog cu Volodimir Zelenski, cu condiția unui acord de pace convenit în prealabil și a unei întâlniri într-o țară terță, după o întrevedere la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico. „Cred că problema se apropie de sfârșit, dar este încă o problemă serioasă.” Totuși, la Summitul B9 de la București , discuțiile au vizat agresiunea Rusiei și riscurile pentru flancul estic al NATO, iar atacurile rusești au continuat: chiar în timpul reuniunii, Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri asupra Ucrainei, cu peste 800 de drone raportate într-o singură zi. [...]
Atacul cu peste 800 de drone lansate de Rusia în plină zi ridică presiunea de securitate la granița estică a NATO , după ce loviturile au vizat inclusiv regiuni din vestul Ucrainei, aproape de frontierele Alianței, potrivit Libertatea . Conform informațiilor citate, cel puțin șase persoane au murit, iar țintele au inclus infrastructură critică. Atacul a avut loc miercuri și a vizat mai multe regiuni, între care Dnipro, Harkov, Odesa și Poltava, afectând infrastructura rezidențială, portuară și energetică. Libertatea citează The Guardian, care notează că ofensiva a venit la doar câteva ore după un alt atac major, soldat, de asemenea, cu victime. Într-o postare pe rețeaua X, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , aflat în aceeași zi la București, la Summitul B9 , a transmis că atacul era în desfășurare și că drone suplimentare continuau să intre în spațiul aerian ucrainean. „De la miezul nopții, au fost lansate deja cel puțin 800 de drone rusești, iar atacul este în curs, cu drone suplimentare care intră în spațiul aerian al țării noastre” Zelenski a indicat că regiunile vestice, apropiate de granițele NATO, au fost ținte prioritare, un element care amplifică miza de securitate pentru statele din flancul estic, inclusiv prin riscul de incidente în proximitatea frontierelor și prin presiunea pe infrastructura energetică și de transport din zonă. Efecte regionale: măsuri la frontieră și reacții politice Pe fondul reluării loviturilor reciproce dintre Kiev și Moscova după un scurt armistițiu, observatori ucraineni au raportat cel puțin opt salve de drone lansate de Rusia, inclusiv din Belarus, cu obiectivul de a lovi infrastructura critică. În plan regional, Slovacia a anunțat că își va închide punctele de frontieră cu Ucraina „din motive de securitate” până la noi dispoziții. Totodată, ministrul de externe al Ungariei, Anita Orbán, a condamnat atacurile asupra regiunilor din vestul Ucrainei cu populație de etnie maghiară. Context militar: presiune pe infrastructura energetică de ambele părți Pe linia frontului de 1.250 de kilometri, ofensiva Rusiei ar fi încetinit în ultimele luni, iar atacurile ucrainene cu drone și rachete cu rază lungă au început să afecteze instalații energetice și de producție din interiorul Rusiei, potrivit materialului. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că Ucraina a reușit să „conteste inițiativa tactică” în mai multe zone, în pofida pierderilor ridicate raportate de partea rusă pentru câștiguri teritoriale limitate. Separat, Ministerul Apărării al Rusiei a susținut că a interceptat 286 de drone ucrainene deasupra teritoriului său, în Crimeea, Marea Azov și Marea Neagră. În paralel, Ucraina continuă să își dezvolte tehnologiile proprii pentru a contracara astfel de atacuri, pe fondul intensificării războiului dronelor. [...]
Iranul a început să permită unor nave chineze să traverseze Strâmtoarea Ormuz , o relaxare punctuală a restricțiilor care poate influența fluxurile de export de energie din regiune, în condițiile în care ruta este esențială pentru transporturile globale de petrol și gaze, potrivit Agerpres . Decizia vine „în urma unei înțelegeri privind protocoalele iraniene de gestionare” a rutei maritime, conform agenției iraniene semioficiale Fars, preluată de Reuters. Fars își bazează informația pe o „sursă bine informată”, care susține că Teheranul a acceptat tranzitul unor nave chineze în cadrul parteneriatului bilateral, la cererile ambasadorului Chinei în Iran și ale ministrului chinez de externe Wang Yi . Context: restricții după atacuri și blocadă asupra porturilor iraniene Iranul a restricționat sever traficul prin strâmtoare după ce a fost atacat de SUA și Israel începând din 28 februarie, mai arată materialul. Ulterior, Statele Unite au creat o blocadă a porturilor iraniene la câteva zile după ce un armistițiu convenit cu Iranul în aprilie a prelungit criza pe ruta maritimă. Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o arteră pe care, înainte de război, trecea „o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale”, ceea ce face ca orice schimbare de regim al tranzitului să fie urmărită de piețele energetice și de industria de shipping (transport maritim). Ce se vede în teren și ce rămâne neclar Reuters notează că nu este clar în ce măsură decizia recentă a Iranului schimbă situația „de pe teren”. Teheranul indicase deja după începerea războiului că navele neutre – în special cele legate de China – pot traversa strâmtoarea dacă își coordonează deplasările cu forțele armate iraniene. Un exemplu invocat este trecerea, miercuri, a unui super-petrolier chinez care transporta două milioane de barili de petrol iranian, potrivit datelor de monitorizare a navigației. Nava fusese blocată timp de două luni în Golful Persic din cauza conflictului armat. De ce contează pentru economie Pentru companii și investitori, semnalul principal este că Iranul pare să aplice un regim diferențiat de acces în Strâmtoarea Ormuz, favorizând cel puțin parțial nave asociate Chinei. Într-o zonă în care riscul geopolitic se traduce rapid în costuri (asigurări, rute ocolitoare, întârzieri), orice „fereastră” de tranzit pentru exporturi poate avea efecte asupra livrărilor și, implicit, asupra prețurilor și disponibilității pe piața energiei. [...]
Marco Rubio estimează că Rusia pierde lunar 15.000–20.000 de soldați uciși , un nivel al costurilor umane care, în lectura Washingtonului, apasă atât pe capacitatea militară a Moscovei, cât și pe perspectiva reluării negocierilor, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Fox News pe 14 mai, în timpul unei călătorii în China alături de Donald Trump, în care secretarul de stat american a descris războiul drept o sursă de pierderi „enorme” atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, inclusiv din perspectivă economică, fără a detalia însă cifre sau estimări privind pagubele materiale. Costul uman, în centrul evaluării SUA Rubio a susținut că raportul pierderilor lunare ar fi net defavorabil Rusiei, afirmând că „rușii pierd de cinci ori mai mulți soldați pe lună decât ucrainenii”, în condițiile în care Ucraina „este o țară mai mică și are o armată mai mică”. Tot el a precizat o estimare explicită pentru pierderile rusești: „Rușii pierd între 15 și 20.000 de soldați pe lună – uciși. Nu răniți, ci, exact, uciși.” Implicația politică: negocieri încetinite, dar așteptate să revină În același context, Rubio a spus că „impulsul negocierilor a încetinit” în ultimele luni, invocând o creștere a încrederii ucrainenilor în pozițiile lor pe câmpul de luptă și un „oarecare optimism” al rușilor, pe fondul creșterii prețurilor petrolului. Rubio a adăugat că SUA speră ca atât Moscova, cât și Kievul să revină la masa negocierilor, menționând posibilitatea ca acest lucru să se întâmple „fie datorită declarației lui Vladimir Putin, fie din alte motive”. Context: evaluarea capacității militare a Ucrainei În interviu, Rubio a afirmat și că Forțele Armate ale Ucrainei au devenit „cele mai puternice și mai formidabile” din Europa, atribuind această evoluție atât ajutorului primit, cât și experienței acumulate în luptă. În material este menționat și că Ucraina își împărtășește experiența privind utilizarea dronelor, inclusiv în cadrul exercițiilor militare Aurora 26 din Suedia, unde operatori ucraineni ar fi demonstrat impactul dronelor FPV (drone controlate în timp real prin cameră, „first-person view”) asupra unităților terestre. [...]
