Știri
Știri din categoria Externe
România a obținut al 24-lea aviz din cele 25 necesare pentru aderarea la OCDE, după ce Comitetul pentru Investiții al organizației a emis avizul formal, potrivit Mediafax. Anunțul a fost făcut joi de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a indicat că mai rămâne un singur aviz pentru aderarea deplină.
Într-o postare pe Facebook, Țoiu a legat miza aderării de obiectivul asumat pentru 2026 și de efectele asupra mediului investițional, în condițiile în care avizele sunt parte dintr-un proces tehnic de evaluare.
„Suntem acum, după ani de eforturi, la doar un pas de a ne îndeplini obiectivul de aderare la OCDE în 2026. Aceste jaloane tehnice sunt pe termen lung, fiind o garanție de stabilitate și un semnal de încredere pentru investitorii care aleg România; din acest motiv, nu avem voie să greșim pe ultima sută de metri”, a scris pe Facebook Oana Țoiu.
Ministra a mai arătat că există „elemente de impredictibilitate” pentru mediul de afaceri, însă consideră că tocmai în acest context este importantă construirea unor repere care să susțină planurile pe termen lung, iar aderarea la OCDE este un astfel de proiect.
În același mesaj, Țoiu a susținut că aderarea la OCDE depășește dimensiunea diplomatică și presupune schimbări în politici publice și în funcționarea statului. Totodată, ea a afirmat că procesul a avansat în 2026 „în cel mai rapid ritm de mai bine de un deceniu” și a atribuit acest lucru implicării premierului Ilie Bolojan și a președintelui Nicușor Dan.
Separat, Mediafax amintește și o declarație a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, despre pașii de după finalizarea aderării, potrivit căruia adoptarea monedei euro ar trebui să devină următorul proiect de țară.
Recomandate
România a încasat 5,85 milioane de euro pentru tezaurul recuperat , sumă care va fi restituită după confirmarea, prin expertiză, a stării de conservare a artefactelor, potrivit news.ro . Anunțul a fost făcut joi de ministra de Externe, Oana Țoiu , după găsirea Coifului de aur de la Coțofenești și a brățărilor dacice. Țoiu a spus că a discutat cu omologul său din Regatul Țărilor de Jos, Tom Berendsen , despre recuperarea pieselor, după „un an de căutări și eforturi comune”. Potrivit ministrului, comunicarea constantă dintre autorități, inclusiv prin intermediul ministerelor de Externe și de Interne, a avut un rol important în anchetă. „Ca urmare a activării mecanismelor internaţionale de asigurare şi despăgubire, România a încasat suma de 5,85 milioane de euro, fonduri care vor fi restituite după ce expertiza de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor.” Ministra a precizat că, deși valoarea asigurată fusese deja transferată statului român, autoritățile olandeze au înțeles necesitatea recuperării tezaurului. Artefactele au făcut parte din expoziția „Dacia - Tărâmul Aurului și Argintului”, găzduită anul trecut la Muzeul Drents din Assen, iar după finalizarea procedurilor ar urma să fie expuse din nou în România, în cadrul Muzeului Național de Istorie a României. În perioada următoare, autoritățile trebuie să finalizeze evaluarea stării de conservare și să stabilească un calendar de restituire către statul român. Țoiu a mai afirmat că informațiile primite privind integritatea pieselor sunt „încurajatoare”. Pe componenta judiciară, procesul continuă în Assen, pentru ca responsabilii să răspundă pentru faptele lor. Cooperarea în acest caz s-a desfășurat sub egida EUROJUST, printr-o Echipa Comună de Investigare (JIT), formată din procurori, judecători și polițiști din ambele state, conform declarațiilor ministrului. [...]
Casa Albă a anunțat că JD Vance merge la Budapesta înaintea alegerilor din Ungaria , potrivit Mediafax , într-o vizită programată cu câteva zile înainte de scrutinul parlamentar din 12 aprilie, considerat decisiv pentru viitorul politic al premierului Viktor Orbán. Vizita vicepreședintelui SUA este anunțată pentru această lună, iar Administrația de la Washington indică faptul că deplasarea are loc „înainte de alegerile parlamentare din țară”. Conform informațiilor publicate, Vance ar urma să ajungă la Budapesta peste cinci zile de la momentul anunțului oficial făcut joi seară. „Vicepreședintele SUA, JD Vance, va călători în Ungaria în această lună înainte de alegerile parlamentare din țară”, a anunțat Casa Albă. Casa Albă mai precizează că, pe durata șederii la Budapesta, vicepreședintele american va avea întâlniri bilaterale cu Viktor Orbán și va susține o declarație despre parteneriatul dintre Statele Unite și Ungaria. În paralel, șeful de cabinet al premierului ungar, Balazs Orbán, a comunicat aproape concomitent că vizita este programată în perioada 7-8 aprilie. Alegerile parlamentare din 12 aprilie îi opun pe cei de la Fidesz, partidul condus de Viktor Orbán, și pe cei de la Tisza, formațiunea lui Peter Magyar. Mediafax notează că Orbán, aflat în relații strânse cu administrația președintelui Donald Trump, se confruntă cu „cea mai mare provocare” din ultimii ani, iar sondajele independente îl indică în avantaj pe contracandidatul conservator. În context, articolul amintește că Donald Trump și-a exprimat luna trecută sprijinul pentru Orbán într-un mesaj video transmis din Biroul Oval, iar deplasarea lui Vance vine după o vizită în Ungaria a secretarului de stat Marco Rubio, la mijlocul lunii februarie. Miza politică este majoră: o victorie a Fidesz i-ar aduce lui Orbán al cincilea mandat consecutiv, în timp ce o eventuală victorie a lui Peter Magyar ar putea duce, potrivit așteptărilor menționate în material, la îmbunătățirea relațiilor cu Uniunea Europeană și la deblocarea unor fonduri europene înghețate pentru Ungaria. [...]
Armata rusă nu a câștigat teritoriu în Ucraina în martie , intrând practic în defensivă pentru prima dată după doi ani și jumătate, potrivit HotNews.ro , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), transmisă de News.ro. Conform acestor date, martie 2026 este prima lună fără câștig teritorial rusesc din septembrie 2023, iar în unele puncte trupele Moscovei s-au retras în fața forțelor ucrainene. Înaintarea Rusiei încetinise deja de la finalul anului 2025, pe fondul contraofensivelor ucrainene din sud-est, iar în februarie Rusia a cucerit 123 km², cel mai mic avans lunar din aprilie 2024. Pe întregul front, în martie, Ucraina ar fi recucerit net 9 km². Cifra nu include operațiuni de infiltrare dincolo de linia frontului și nici înaintări revendicate de Rusia care nu au fost confirmate sau infirmate de ISW, instituție care colaborează cu Critical Threats Project, o ramură a American Enterprise Institute (AEI). ISW pune încetinirea din ultimele luni pe seama contraofensivelor ucrainene, dar și a unor factori de comunicații și coordonare: „interdicției impuse Rusiei de a utiliza terminalele Starlink în Ucraina” și „eforturilor Kremlinului de a restricționa accesul la Telegram”. HotNews.ro notează că Telegram, foarte folosită în Rusia inclusiv pe front, a devenit aproape inutilizabilă în ultimele luni din cauza blocajelor autorităților, în timp ce Moscova promovează platforma Max drept „mesagerie națională”. Din punct de vedere geografic, Rusia a cedat teren în sud, între regiunile Donețk și Dnipropetrovsk, unde zona de control s-a redus de la peste 400 km² la final de ianuarie la 144 km² în martie, după ce pătrunsese acolo pentru prima dată în iunie 2025. În schimb, mai la nord, în regiunea Donețk, situația rămâne nefavorabilă Kievului: la est de Sloviansk, trupele ruse ar fi avansat cu aproximativ 50 km² într-o lună, în direcția orașelor Kramatorsk și Sloviansk. În ansamblu, dinamica din 2026 indică o temperare a câștigurilor rusești: în primele trei luni ale anului, acestea sunt de două ori mai mici decât în aceeași perioadă din 2025, deși în 2025 armata rusă avansase mai mult decât în precedentele 24 de luni. La patru ani de la începutul invaziei, Moscova ocupă puțin peste 19% din teritoriul Ucrainei, o mare parte fiind cucerită în primele săptămâni ale conflictului; aproximativ 7% (inclusiv Crimeea și zone din Donbas) se aflau deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de februarie 2022. [...]
Armata rusă nu a obținut în martie niciun câștig teritorial net în Ucraina , o premieră din septembrie 2023, potrivit AGERPRES , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA. „Armata rusă nu a obținut în luna martie pe ansamblu niciun câștig teritorial în Ucraina, o premieră din septembrie 2023, și chiar a pierdut teren pe frontul de sud-est, pierderi compensate de câștiguri pe frontul de est.” Încetinirea vine după ce, la finalul lui 2025, avansul rus a început să se reducă pe fondul contraofensivelor ucrainene în unele sectoare din sud-est. În februarie, Rusia ar fi ocupat doar 123 de kilometri pătrați suplimentari, cel mai mic avans lunar din aprilie 2024, conform aceleiași analize. În ansamblu, în al patrulea an al războiului declanșat de invazia din 24 februarie 2022, unitățile ruse ar fi ocupat 4.524 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, mai mult decât în al doilea și al treilea an la un loc. Totuși, în primele trei luni din 2026, câștigurile teritoriale rusești ar fi fost la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, indicând o schimbare de dinamică în defavoarea Moscovei. Diferențele între sectoarele frontului rămân semnificative. În sud-est, în special în provincia Dnipropetrovsk, trupele ruse ar fi pierdut teren în martie, la fel ca în februarie; după ce au intrat acolo pentru prima dată în iunie 2025 și au ocupat peste 400 de kilometri pătrați, suprafața controlată s-ar fi redus la circa 144 de kilometri pătrați după contraofensivele ucrainene. În schimb, mai la nord, în regiunea Donețk, situația este descrisă ca nefavorabilă armatei ucrainene, Rusia avansând aproximativ 50 de kilometri pătrați într-o lună la est de Sloviansk, în direcția redutelor Kramatorsk și Sloviansk. Per total, armata rusă controlează puțin peste 19% din teritoriul Ucrainei, o mare parte fiind ocupată în primele săptămâni ale războiului. Aproximativ 7% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea și părți din Donbas, se afla deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de invazia din 24 februarie 2022, mai notează analiza citată. [...]
SUA acuză China că reține nave sub pavilion panamez și afectează comerțul global , secretarul de stat Marco Rubio a condamnat aceste acțiuni și a reafirmat sprijinul Washingtonului pentru suveranitatea Panama. Declarațiile vin în contextul în care autoritățile panameze au raportat o creștere a cazurilor în care nave înregistrate sub pavilionul țării sunt reținute sau supuse unor controale suplimentare în porturile din China. Deși nu este vorba de confiscări, întârzierile afectează fluxul comercial și generează costuri suplimentare. Tensiunile apar după o decizie majoră a Curții Supreme din Panama, care a anulat concesiunea acordată companiei Panama Ports Company, afiliată conglomeratului CK Hutchison din Hong Kong, pentru administrarea unor porturi-cheie din apropierea Canalului Panama. Statul panamez a preluat controlul asupra porturilor Balboa și Cristóbal. Punctele cheie ale disputei: China este acuzată că folosește presiuni economice asupra Panama navele sunt reținute sau supuse unor inspecții extinse decizia Panama privind porturile a tensionat relația cu Beijingul SUA susțin deschis poziția autorităților panameze Marco Rubio a avertizat că aceste acțiuni pot afecta stabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare și pot duce la creșterea prețurilor pentru companii și consumatori. Oficialul american a subliniat că decizia instanței panameze demonstrează angajamentul țării pentru transparență și stat de drept. Contextul este unul mai larg, în care administrația Donald Trump a criticat influența Chinei asupra infrastructurii strategice din jurul Canalului Panama, una dintre cele mai importante rute comerciale globale. Washingtonul încearcă să limiteze această influență și să întărească relația cu Panama. De cealaltă parte, autoritățile panameze au respins ideea unei intervenții externe în administrarea canalului și au reiterat că infrastructura rămâne sub control național. Situația reflectă rivalitatea tot mai intensă dintre SUA și China în domeniul economic și logistic, cu implicații directe asupra comerțului internațional și a rutelor strategice. [...]
Pakistan își schimbă statutul și devine intermediar între SUA și Iran, după o revenire diplomatică rapidă potrivit Reuters , această transformare este legată în mare parte de rolul șefului armatei, mareșalul Asim Munir, care a devenit un canal direct de comunicare cu administrația președintelui Donald Trump. În ultimul an, Islamabadul a trecut de la izolare la o poziție activă în diplomația regională. Relația cu Washingtonul s-a încălzit după mai multe contacte directe între Munir și Trump, inclusiv o întâlnire unu-la-unu la Casa Albă. În paralel, Pakistanul a predat autorităților americane un suspect al grupării Stat Islamic, într-un gest considerat esențial pentru reluarea cooperării în domeniul securității. Două momente au accelerat apropierea dintre cele două state: martie 2025 – Pakistanul ajută la capturarea unui suspect implicat în atentatul de la aeroportul din Kabul mai 2025 – conflictul scurt cu India, prezentat de Islamabad ca un test diplomatic gestionat eficient În același timp, Pakistanul și-a consolidat relațiile externe pe mai multe direcții: a intensificat dialogul cu SUA a menținut parteneriatul strategic cu China a deschis canale de comunicare cu statele din Golf Pe plan intern, armata rămâne actorul dominant, iar vizita lui Munir la Casa Albă fără lideri civili a fost interpretată ca o recunoaștere a acestei realități. Autoritățile susțin însă că există o coordonare strânsă între guvern și conducerea militară. Noua poziție diplomatică include și un rol de mediator în conflictul din Orientul Mijlociu. Ministrul de externe Ishaq Dar a găzduit la Islamabad discuții cu reprezentanți din Turcia, Arabia Saudită și Egipt, în încercarea de a reduce tensiunile și de a limita extinderea conflictului cu Iranul. Totuși, această repoziționare vine cu riscuri. Relațiile tensionate cu India, fragilitatea economică și obligațiile din pactul de apărare cu Arabia Saudită pot complica echilibrul diplomatic. Analiștii avertizează că Pakistanul va trebui să gestioneze atent relațiile cu Iranul, SUA și aliații regionali pentru a evita escaladări sau tensiuni interne. [...]
