Știri
Știri din categoria Externe
Pakistanul va găzdui luni o reuniune cvadrilaterală despre războiul din Orientul Mijlociu, potrivit News.ro, care citează o declarație făcută pentru AFP de un înalt oficial din Ministerul pakistanez al Afacerilor Externe.
Reuniunea urmează să aibă loc săptămâna viitoare și îi va reuni pe reprezentanții Pakistanului, Arabiei Saudite, Egiptului și Turciei, tema fiind conflictul din Orientul Mijlociu. Oficialul a vorbit sub condiția anonimatului.
Acesta a spus că „luni vom găzdui o reuniune cvadrilaterală”, însă a adăugat că structura exactă a delegațiilor nu a fost încă confirmată. Conform aceleiași surse, delegațiile sunt așteptate să ajungă în Pakistan până duminică seara.
În context, Pakistanul este prezentat ca un mediator important între Iran și Statele Unite. Islamabadul are relații de lungă durată cu Teheranul și contacte strânse în statele din Golf.
Totodată, prim-ministrul Shehbaz Sharif și șeful armatei, mareșalul Amin Munir, au stabilit o relație personală cu președintele american Donald Trump, mai notează sursa citată.
Recomandate
Iran condiționează reluarea negocierilor cu SUA de „seriozitate”, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Hormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de energie, potrivit The Jerusalem Post . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a spus că Teheranul nu are „nicio încredere” în Washington și invocă „mesaje contradictorii” care ar pune sub semnul întrebării intențiile americane. În marja reuniunii miniștrilor de Externe ai BRICS, la New Delhi, Araghchi a susținut că Iranul este „victima expansionismului ilegal și a instigării la război” și a afirmat că țara „devine mai puternică și mai unită” sub presiune. El a adăugat că Iranul este pregătit să se apere „cu tot ce are”, dar că este dispus și să „urmeze și să apere diplomația”, în condițiile unui limbaj „al respectului”. Strâmtoarea Hormuz rămâne miza operațională Araghchi a declarat că toate navele pot tranzita Strâmtoarea Hormuz, cu excepția celor aflate în război cu Teheranul, însă a precizat că navele care vor să treacă ar trebui să se coordoneze cu marina iraniană. El a descris situația din jurul acestui coridor drept „foarte complicată”. Conform informațiilor din articol, Iranul a închis practic strâmtoarea pentru cea mai mare parte a traficului maritim după izbucnirea războiului cu SUA și Israel, în februarie. Înainte, ruta ar fi gestionat aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. Negocierile de pace, suspendate; medierea Pakistanului „în dificultate” Washington și Teheran au anunțat luna trecută un armistițiu, dar nu au reușit să ajungă la un acord de pace permanent. Discuțiile, mediate de Pakistan, sunt suspendate după ce Iranul și SUA și-au respins reciproc cele mai recente propuneri săptămâna trecută. Araghchi a spus că procesul de mediere nu a eșuat, dar se află „în dificultate”. El a mai afirmat că Iranul încearcă să mențină armistițiul pentru a da o șansă diplomației, însă este pregătit să revină la conflict. Printre temele care blochează negocierile sunt menționate ambițiile nucleare ale Iranului și controlul asupra Strâmtorii Hormuz. Declarațiile ministrului iranian au venit la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că „răbdarea” sa cu Iranul se epuizează și că, în discuții cu președintele Chinei, Xi Jinping, au convenit că Teheranul trebuie să redeschidă strâmtoarea. [...]
Emmanuel Macron cere o schimbare de strategie economică a Franței în Africa , după ce a admis că Parisul a pierdut teren în fața unor competitori mai „agili” precum China, Turcia și Statele Unite, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute la sesiunea de închidere a forumului de afaceri „Africa Forward”, unde președintele francez a spus că Franța a fost „zdruncinată în Africa” în ultimii 25 de ani. Macron a descris această evoluție drept „normală” și chiar pozitivă, în măsura în care reflectă o competiție economică mai intensă pe continent. De ce contează: competiția se mută de la influență istorică la ofertă economică Macron a pus reculul Franței pe seama deceniilor de „complacere și aroganță” ale instituțiilor și companiilor franceze. În viziunea sa, actorii francezi s-au bazat prea mult pe legăturile istorice cu statele africane și nu au reușit să rămână competitivi. „Ei credeau că există o sferă rezervată în care a fi francez însemna că totul era automat deschis”, a spus el. În același registru, Macron a afirmat că țările africane fac „alegeri economice raționale” atunci când se orientează către parteneri mai competitivi, indicând creșterea rolului Beijingului și al Ankarei pe continent. Ce schimbare propune Macron: de la „ajutor” la parteneriat economic Președintele francez a susținut că Africa nu mai acceptă un model bazat exclusiv pe ajutor sau pe puteri externe care dictează soluții pentru piețele locale, menționând că această evaluare este relatată de Anadolu . În acest context, Macron a cerut o „revoluție conceptuală” în abordarea Franței: renunțarea la o „logică verticală” de a oferi pur și simplu ajutor și trecerea la o relație „de egalitate și parteneriat”. El a indicat drept direcții de lucru: „co-investiții”; „co-producție”; „co-invenții” împreună cu națiunile africane. Macron a mai invocat potențialul economic al Africii, afirmând că în ultimii ani creșterea economică a continentului a depășit-o pe cea a Asiei de Sud-Est. [...]
India și Emiratele Arabe Unite își extind cooperarea în apărare și energie, inclusiv pe rezerve petroliere, într-un moment în care riscurile de securitate din Golf apasă direct pe lanțurile de aprovizionare cu petrol și pe costurile combustibililor , potrivit Al Jazeera . Acordurile au fost semnate vineri, la Abu Dhabi, în timpul întâlnirii dintre premierul indian Narendra Modi și președintele EAU, șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan , pe fondul tensiunilor crescute dintre Abu Dhabi și Teheran. Ce acoperă pacturile și de ce contează economic Parteneriatul strategic în domeniul apărării prevede aprofundarea colaborării industriale și pe tehnologii avansate, inclusiv în: instruire și exerciții; securitate maritimă; apărare cibernetică; comunicații securizate; schimb de informații. Pe zona energetică, un punct cheie este legat de rezervele strategice: un pact menționează „posibila stocare de țiței în Fujairah, EAU”, care ar urma să facă parte din rezerva strategică de petrol a Indiei. În paralel, au fost semnate înțelegeri și pe energie și transport maritim. Contextul de securitate: Fujairah, țintă în conflictul cu Iranul Întâlnirea are loc după ce EAU au acuzat Iranul că a vizat emiratul Fujairah (coasta estică) cu drone și rachete, atac care ar fi provocat un incendiu la o rafinărie și rănirea a trei muncitori indieni. Modi a condamnat loviturile, arătând că a reiterat „condamnarea atacurilor care au vizat Emiratele Arabe Unite în cei mai fermi termeni”. În EAU trăiesc sau lucrează aproximativ 4,3 milioane de indieni, într-o țară care, potrivit sursei, a fost puternic vizată de atacuri cu rachete și drone ale Iranului în timpul războiului. Investiții și presiunea energiei: India, vulnerabilă la blocajele din Hormuz Pe lângă acorduri, EAU vor investi până la 5 miliarde de dolari (aprox. 23 mld. lei) pentru a „aprofunda legăturile economice” cu India, a declarat Modi. Șeicul Mohamed bin Zayed a spus că discuțiile au vizat măsuri pentru a da „un nou impuls” cooperării în energie, tehnologie și alte sectoare prioritare. Miza este amplificată de criza combustibililor: India resimte scumpirile generate de războiul SUA–Israel cu Iranul și de blocada continuă a Strâmtorii Hormuz. Sursa notează că India a fost nevoită recent să majoreze prețurile la combustibili cu 3%. Cu 90% din petrol importat și aproximativ jumătate din volume trecând prin Hormuz, India – al treilea cel mai mare importator de petrol din lume – este printre cele mai expuse economii la șocurile din Golf. [...]
Israelul și Libanul au acceptat o prelungire de 45 de zile a armistițiului, o fereastră care menține deschise rutele comerciale și reduce riscul de șocuri regionale pe energie și transport , după negocieri desfășurate la Washington, potrivit Digi24 . Departamentul de Stat al SUA a transmis că încetarea ostilităților din 16 aprilie, anunțată de președintele american Donald Trump, va fi extinsă „cu 45 de zile pentru a permite progrese suplimentare”, conform declarației purtătorului de cuvânt Tommy Piggott, citată de Reuters. Ce s-a decis și care e calendarul Washingtonul a descris discuțiile dintre Israel și Liban, purtate joi și vineri, drept „foarte productive” și a anunțat că părțile vor relua negocierile pe 2 și 3 iunie. Prelungirea armistițiului vine după mai multe runde de discuții, într-un context în care confruntarea a continuat, chiar și după anunțul de încetare a ostilităților din 16 aprilie, cu lupte concentrate în mare parte în sudul Libanului. Contextul militar care apasă asupra stabilității regionale Potrivit informațiilor transmise, aceasta a fost a treia rundă de negocieri după ce Israelul și-a intensificat atacurile aeriene asupra Libanului, ca reacție la lansarea de rachete de către Hezbollah către Israel, la 2 martie, la trei zile după începerea războiului dintre SUA, Israel și Iran. Luna trecută, Israelul și-a extins și ofensiva terestră în sudul Libanului. În paralel cu conflictul dintre SUA și Iran, războiul Israelului din Liban a continuat și după armistițiul din 16 aprilie, ceea ce indică faptul că prelungirea anunțată acum funcționează mai degrabă ca un mecanism de gestionare a escaladării decât ca o oprire completă a confruntărilor. [...]
Declarațiile lui Marco Rubio despre folosirea bazelor militare din România de către SUA ridică miza politică a prezenței americane și pot alimenta presiuni în interiorul NATO . Potrivit G4Media , secretarul de stat american a lăudat România, Portugalia, Polonia și Bulgaria pentru că au permis utilizarea bazelor de pe teritoriul lor în războiul din Iran, în timp ce a criticat dur Spania pentru refuz. Rubio a făcut declarațiile într-un interviu pentru FoxNews , în care a pus sub semnul întrebării utilitatea alianței pentru SUA dacă state membre nu permit folosirea infrastructurii militare americane din Europa. Ce a spus Rubio și de ce contează pentru România În intervenția sa, oficialul american a enumerat explicit statele pe care le consideră „de mare ajutor”, menționând că Portugalia „a spus DA înainte ca noi să le cerem ajutorul”, alături de Polonia, România și Bulgaria. Rubio a legat sprijinul american pentru NATO de posibilitatea de a opera baze militare în Europa, sugerând că restricționarea accesului la aceste baze lovește în „motivul principal” pentru care alianța ar fi benefică pentru SUA. Presiune politică asupra aliaților: cazul Spaniei În același context, Rubio a criticat Spania după ce guvernul condus de Pedro Sánchez ar fi refuzat trupelor SUA utilizarea bazelor, decizie care, potrivit materialului, a atras „furia” președintelui Donald Trump. „Suntem în NATO doar pentru a-i proteja pe ei și nu pentru a ne urmări propriul interes național? Aceasta este o întrebare foarte legitimă pe care trebuie să o ridicăm.” „Unul dintre motivele pentru care am susținut NATO este acela că ne-a oferit dreptul de a avea baze militare în Europa. Așadar, atunci când parteneri NATO precum Spania ne interzic utilizarea acestor baze—motivul principal pentru care NATO este benefic pentru America—atunci care mai este scopul alianței?” În lipsa altor detalii în sursă despre eventuale consecințe concrete, rămâne de urmărit dacă aceste poziționări se vor traduce în solicitări formale către aliați sau în condiționări politice în cadrul NATO. [...]
Avertismentul lui Volodimir Zelenski privind un posibil atac din Belarus ridică riscul de escaladare la granița NATO , cu potențiale efecte directe asupra securității regionale și a costurilor de apărare în flancul estic, potrivit Reuters . Președintele Ucrainei a declarat vineri că Rusia încearcă să atragă Belarus mai adânc în războiul împotriva Ucrainei și că ia în calcul planuri de operațiuni din teritoriul belarus fie împotriva nordului Ucrainei, fie împotriva „uneia dintre țările NATO”. Zelenski a făcut afirmațiile pe Telegram, după o întâlnire cu oficiali militari și din servicii de informații, fără să ofere detalii suplimentare despre ținta din NATO. Ce spune Kievul: direcții posibile de atac și rolul Minskului Zelenski a indicat două direcții posibile pentru operațiuni din Belarus: împotriva Ucrainei, pe axa Cernihiv–Kiev; împotriva „uneia dintre țările NATO”, direct de pe teritoriul Belarusului. Belarus are frontieră cu Ucraina la sud și cu state membre NATO – Polonia, Lituania și Letonia – la nord și vest, ceea ce face ca orice mișcare militară din această zonă să fie urmărită atent de aliați. Totodată, Zelenski a spus că Ucraina ar fi identificat contacte suplimentare între Rusia și președintele belarus Aleksandr Lukașenko , menite să-l convingă să se alăture „noilor operațiuni agresive rusești”. Context: Belarus, infrastructură pentru Rusia și găzduire de arme Belarus, unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin, a permis folosirea teritoriului său pentru o parte a invaziei ruse din februarie 2022, însă nu a trimis trupe belaruse să lupte în Ucraina. În timp, Minsk a acceptat să fie desfășurate pe teritoriul său arme nucleare tactice rusești și rachete hipersonice Oreshnik, potrivit relatării. Nu a existat un răspuns imediat la comentariile lui Zelenski din partea Moscovei sau a Minskului. Reuters notează că Rusia nu își face publice planurile militare în Ucraina, considerate secrete de stat. Ce urmează: măsuri de apărare în nordul Ucrainei Zelenski a mai spus că a instruit forțele de apărare ale Ucrainei să pregătească un plan de răspuns și să întărească apărarea în regiunile nordice Cernihiv și Kiev. În aprilie, el declarase că Ucraina are informații de la serviciile de informații potrivit cărora Rusia face pregătiri care ar indica o nouă încercare de a implica Belarus în război. În același context, Zelenski a avertizat că Ucraina „se va apăra” dacă Lukașenko „face alegerea greșită” și decide să sprijine intențiile Rusiei. [...]
