Știri
Știri din categoria Externe
Pakistanul va găzdui luni o reuniune cvadrilaterală despre războiul din Orientul Mijlociu, potrivit News.ro, care citează o declarație făcută pentru AFP de un înalt oficial din Ministerul pakistanez al Afacerilor Externe.
Reuniunea urmează să aibă loc săptămâna viitoare și îi va reuni pe reprezentanții Pakistanului, Arabiei Saudite, Egiptului și Turciei, tema fiind conflictul din Orientul Mijlociu. Oficialul a vorbit sub condiția anonimatului.
Acesta a spus că „luni vom găzdui o reuniune cvadrilaterală”, însă a adăugat că structura exactă a delegațiilor nu a fost încă confirmată. Conform aceleiași surse, delegațiile sunt așteptate să ajungă în Pakistan până duminică seara.
În context, Pakistanul este prezentat ca un mediator important între Iran și Statele Unite. Islamabadul are relații de lungă durată cu Teheranul și contacte strânse în statele din Golf.
Totodată, prim-ministrul Shehbaz Sharif și șeful armatei, mareșalul Amin Munir, au stabilit o relație personală cu președintele american Donald Trump, mai notează sursa citată.
Recomandate
Donald Trump a amenințat public Cuba cu un atac militar , potrivit Al Jazeera , într-un material video publicat pe 28 martie 2026. Conform sursei, Trump a spus „Cuba e următoarea” în timp ce vorbea la o conferință de investiții din Arabia Saudită, formulând amenințarea ca pe o posibilă țintă a armatei SUA. Declarația are potențialul de a amplifica tensiunile dintre Washington și Havana și de a genera reacții diplomatice, însă materialul citat nu oferă detalii despre un plan concret, un calendar sau o poziție oficială a administrației americane privind o eventuală acțiune militară. [...]
Serghei Lavrov și Abbas Araqchi au discutat o posibilă soluționare diplomatică a conflictului potrivit Reuters , după convorbiri purtate vineri, 27 martie, la Moscova. Ministerul rus de Externe a transmis că cei doi miniștri au abordat „cea mai dificilă criză militaro-politică din Orientul Mijlociu”, pe care o descrie drept rezultatul unei „agresiuni americano-israeliene neprovocate împotriva Iranului”, conform comunicatului citat de Reuters. „A existat un schimb de opinii cu privire la perspectivele de a muta conflictul într-un canal pentru o soluționare politico-diplomatică bazată pe dreptul internațional și ținând cont de interesele legitime ale tuturor țărilor din regiune.” În același comunicat, Lavrov a prezentat detalii despre cea mai recentă livrare de ajutor umanitar a Rusiei către Iran, fără ca Reuters să indice cantități sau calendar suplimentar. Contextul discuțiilor este relația tot mai strânsă dintre Moscova și Teheran: cele două state au semnat un acord de parteneriat strategic care acoperă cooperarea politică, economică, militară și energetică, însă nu include o clauză de apărare mutuală. Reuters amintește că Rusia folosește drone proiectate de Iran în războiul său cu Ucraina, aflat în al patrulea an. Tot vineri, miniștri de externe europeni au folosit o reuniune G7 cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a susține că Rusia ar ajuta Iranul să vizeze forțe americane în conflictul din Orientul Mijlociu. Două surse occidentale din domeniul securității și un oficial regional apropiat de Teheran au declarat pentru Reuters că Moscova ar furniza imagini satelitare Iranului și ar fi sprijinit modernizarea dronelor iraniene pentru a semăna cu versiunile echivalente utilizate de Rusia în Ucraina. [...]
Rusia a atacat Ucraina în noaptea de 27 spre 28 martie, cu morți și răniți , iar Ucraina a lovit cu drone o rafinărie majoră din Rusia, potrivit Antena 3 CNN , care citează AFP via Agerpres și The Kyiv Independent. Atacurile rusești au vizat mai multe zone din Ucraina, iar autoritățile locale au raportat cel puțin trei morți și zeci de răniți. În paralel, în Rusia a fost semnalat un atac cu drone asupra unei rafinării din Iaroslavl, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii considerate relevantă pentru efortul de război al Moscovei. Lovituri rusești în Ucraina: Odesa și Krivoi Rog, printre țintele raportate La Odesa, în sudul Ucrainei, o persoană a fost ucisă și 11 au fost rănite, inclusiv un copil, în urma unor lovituri care au afectat o maternitate și un cartier rezidențial, notează AFP via Agerpres, citat de Antena 3 CNN. Potrivit celor mai recente date transmise dimineața, asupra orașului ar fi fost lansate peste 60 de drone rusești. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că au fost afectate clădiri rezidențiale, afaceri, portul și „infrastructura critică”, conform Ukrainska Pravda , citată în material. El a precizat că echipele de intervenție lucrează la fața locului și a confirmat bilanțul provizoriu al victimelor. „Din păcate, pagubele sunt extinse. Printre locurile afectate s-au numărat o maternitate, clădiri rezidențiale obișnuite, afaceri, precum și portul și infrastructura critică.” Mai la nord, doi bărbați au fost uciși și doi au fost răniți într-un atac asupra Krivoi Rog, potrivit responsabilului militar local Oleksandr Ganja, relatează AFP, citată de Antena 3 CNN. Drone ucrainene asupra rafinăriei Slavneft-YANOS din Iaroslavl În Rusia, o rafinărie de petrol din orașul Iaroslavl ar fi fost atacată cu drone ucrainene, a relatat canalul Exilenova Plus de pe Telegram, conform The Kyiv Independent , menționat de Antena 3 CNN. Rafinăria Slavneft-YANOS este prezentată drept una dintre cele mai mari cinci din Rusia, cu o capacitate de peste 15 milioane de tone pe an, potrivit aceleiași surse. Iaroslavl se află la aproximativ 700 km de granița cu Ucraina și la circa 230 km nord-est de Moscova, pe Volga. Înaintea incidentului, guvernatorul regiunii, Mihail Ievraev, anunțase instituirea unei alerte privind un posibil atac cu drone. Ministerul rus al Apărării a transmis că forțele ruse ar fi doborât 155 de drone ucrainene în 16 regiuni, în noaptea de 27 spre 28 martie, inclusiv în Crimeea ocupată și la Moscova. Moscova a raportat doar dronele doborâte, fără să precizeze dacă unele și-au atins țintele. De ce contează: ținte energetice și escaladarea loviturilor la distanță Potrivit The Kyiv Independent , Ucraina lovește în mod regulat infrastructura militară din adâncimea teritoriului Rusiei și din zonele ocupate, cu obiectivul de a reduce capacitatea de luptă a Moscovei. În același registru, Kievul consideră instalațiile petroliere drept ținte militare legitime, pe motiv că ar finanța direct efortul de război al Rusiei. În același timp, Antena 3 CNN amintește că, de la declanșarea invaziei la scară largă în februarie 2022, Rusia lansează zilnic atacuri în Ucraina, care produc frecvent victime civile. Pe acest fundal, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra Federației Ruse, pe distanțe tot mai mari. Elementele-cheie raportate în acest episod includ: atac rusesc cu drone asupra Ucrainei, cu victime și pagube în Odesa și Krivoi Rog; lovirea cu drone a rafinăriei Slavneft-YANOS din Iaroslavl, potrivit relatărilor citate; raportarea de către Rusia a doborârii a 155 de drone în 16 regiuni, fără detalii despre eventuale ținte atinse. [...]
Donald Trump susține că Iranul vrea „să facă o înțelegere” , potrivit Al Jazeera , într-un material video publicat pe 28 martie 2026. Președintele SUA a afirmat că Iranul „este decimat” și a sugerat că ar exista discuții în desfășurare, susținând că Teheranul caută un acord. În același context, Trump a lăudat forța armatei americane. „Iranul vrea să facă o înțelegere.” Declarațiile vin pe fondul tensiunilor recurente dintre Washington și Teheran, iar mesajul transmis de Trump indică, cel puțin la nivel retoric, o posibilă deschidere către negocieri, fără ca materialul să ofere detalii despre cadrul, agenda sau nivelul acestor discuții. [...]
Iranul a raportat un nou atac asupra centralei nucleare de la Bushehr , al treilea în zece zile, potrivit AGERPRES , care citează Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și o relatare AFP. AIEA a transmis pe platforma X, citând responsabili iranieni, că nu au fost semnalate pagube la reactorul aflat în funcțiune și nici emisii de radiații, iar condițiile de operare sunt normale. „Nicio pagubă asupra reactorului activ și nicio emisie de radiație nu au fost semnalate, iar condițiile centralei sunt normale.” Potrivit agenției iraniene Fars, lovitura ar fi avut loc vineri, la ora 23:40 (ora locală). Centrala de la Bushehr, singura unitate nucleară operațională din Iran, a mai fost atacată pe 17 și 24 martie, fără să fie raportate pagube, conform informațiilor prezentate de AIEA. După a doua lovitură, Rusia a anunțat evacuarea personalului său care lucra la centrala cu tehnologie rusă, intrată în serviciu la începutul anilor 2010 și care are două reactoare. Bushehr are o capacitate de producție de 1.000 de megawați, iar înainte de începutul conflictului Rusia se pregătea să construiască încă două reactoare. În același context, Israelul a anunțat vineri că a lovit două situri nucleare din centrul Iranului: reactorul cu apă grea de la Arak și o uzină de tratare a uraniului în provincia Yazd, mai notează AGERPRES. [...]
Miniștrii de externe ai G7 au convenit o declarație comună , în pofida divergențelor legate de conflictele din Iran și Ucraina, relatează G4Media . Reuniunea a avut loc în Franța și s-a încheiat vineri, 28 martie 2026, cu un text agreat de toate statele participante. Potrivit articolului, discuțiile au fost tensionate în special din cauza temerilor europene că noul conflict din Iran ar putea diminua atenția și resursele alocate sprijinului pentru Kiev. În același timp, Statele Unite au cerut aliaților o implicare mai mare în securitatea din zona Golfului. Secretarul de stat american Marco Rubio a respins ideea unor neînțelegeri majore între participanți, afirmând că întâlnirile au fost „foarte bune”. El a susținut, de asemenea, că operațiunea din Iran s-ar putea încheia rapid, „în săptămâni, nu luni”, fără implicarea trupelor terestre, însă partenerii europeni au cerut explicații suplimentare privind obiectivele campaniei militare și au avertizat asupra riscului de afectare a sprijinului pentru Ucraina. Diferențele de poziționare au fost vizibile încă de la început: Franța a transmis că războiul cu Iranul „nu este al nostru”, în timp ce Rubio a spus că Ucraina „nu este războiul nostru”, ceea ce a amplificat tensiunile. Pentru statele europene, menținerea sprijinului pentru Ucraina rămâne o prioritate, iar ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat că „nu trebuie să existe reduceri” când vine vorba de capacitatea de apărare a Ucrainei. În ciuda acestor poziții, miniștrii au ajuns la un consens final. În declarația comună, ei au cerut „încetarea imediată a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii civile”. Documentul include și referiri la securitatea globală și la economie, liderii invocând „necesitatea absolută” de a asigura libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz și avertizând asupra riscurilor pentru lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
