Știri
Știri din categoria Externe
Pakistanul va găzdui luni o reuniune cvadrilaterală despre războiul din Orientul Mijlociu, potrivit News.ro, care citează o declarație făcută pentru AFP de un înalt oficial din Ministerul pakistanez al Afacerilor Externe.
Reuniunea urmează să aibă loc săptămâna viitoare și îi va reuni pe reprezentanții Pakistanului, Arabiei Saudite, Egiptului și Turciei, tema fiind conflictul din Orientul Mijlociu. Oficialul a vorbit sub condiția anonimatului.
Acesta a spus că „luni vom găzdui o reuniune cvadrilaterală”, însă a adăugat că structura exactă a delegațiilor nu a fost încă confirmată. Conform aceleiași surse, delegațiile sunt așteptate să ajungă în Pakistan până duminică seara.
În context, Pakistanul este prezentat ca un mediator important între Iran și Statele Unite. Islamabadul are relații de lungă durată cu Teheranul și contacte strânse în statele din Golf.
Totodată, prim-ministrul Shehbaz Sharif și șeful armatei, mareșalul Amin Munir, au stabilit o relație personală cu președintele american Donald Trump, mai notează sursa citată.
Recomandate
Demisia premierului Alexandru Munteanu deschide o perioadă de tranziție la Chișinău, cu reformele fiscală și a salarizării sub presiune politică , în condițiile în care președinta Maia Sandu a anunțat că va începe consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru, potrivit news.ro . Alexandru Munteanu și-a anunțat vineri demisia într-o postare pe rețelele sociale, susținând că a luat decizia când a înțeles că nu își mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale. El a precizat că va continua să își „servească țara” indiferent de poziția pe care o va avea, în sectorul public sau privat. În paralel, Maia Sandu a respins speculațiile potrivit cărora premierul ar fi vrut „să lupte împotriva abuzurilor și nu a fost lăsat”, afirmând că acesta „a avut mână liberă să conducă Guvernul” și „a ales să plece”. Șefa statului a spus că nu crede că au existat contradicții de valori între Munteanu și guvernare, dar a indicat așteptări neîndeplinite privind implicarea și comunicarea în jurul unor decizii dificile. Ce urmează: consultări politice și interimat până la învestirea noului premier Președinta Republicii Moldova a anunțat că va începe luni consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Până la învestirea succesorului, interimatul la conducerea Guvernului va fi asigurat de Alexandru Munteanu. Maia Sandu a legat discuțiile recente cu premierul de reforme care au generat dezbatere publică, menționând explicit reforma fiscală și reforma salarizării, despre care a spus că „puteau fi elaborate, consultate și explicate mai bine” pentru a obține sprijinul cetățenilor. Context: scandalul MoldATSA și „curățenia generală” anunțată de Maia Sandu Demisia vine după numai opt luni de mandat și la scurt timp după scandalul de la întreprinderea de stat MoldATSA, care a declanșat un val de demisii în instituțiile statului. În acest context, Maia Sandu anunțase anterior o „curățenie generală” și un set de măsuri, între care: revizuirea modului de numire în funcțiile-cheie; introducerea obligativității avizelor SIS (serviciul de informații) și CNA (agenția anticorupție) pentru numiri; reevaluarea consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat; reglementarea remunerației membrilor acestor consilii. Potrivit NewsMaker , Munteanu și-a anunțat demisia la scurt timp după o întrevedere cu Maia Sandu. Cine este Alexandru Munteanu, potrivit informațiilor din articol Munteanu, fost om de afaceri, a fost învestit premier la 1 noiembrie 2025, după ce PAS a câștigat alegerile parlamentare, și l-a înlocuit pe Dorin Recean . În articol se mai menționează că Munteanu deține trei cetățenii (Republica Moldova, România și SUA) și că a locuit peste 20 de ani în Ucraina, de unde și-a condus afacerile. [...]
Rusia își ajustează apărarea în Crimeea pe scenarii de debarcare ucraineană , inclusiv prin exerciții de comandament și „jocuri de război” care simulează o operațiune modernă cu drone și lovituri de precizie, potrivit Antena 3 . Miza practică este una operațională: Moscova tratează peninsula ca pe un punct vulnerabil la o posibilă încercare de recucerire și își pregătește din timp răspunsul. Informația pleacă de la o relatare a The Moscow Times, preluată de Antena 3, potrivit căreia Kremlinul ar lua în calcul scenariul unei debarcări ucrainene în Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014. În acest context, un expert militar rus, Viktor Murahovski (colonel în rezervă), spune că a participat la un exercițiu operativ de comandament și stat major, intitulat „ Deșteptarea Crimeei ”, dedicat unui posibil desant și măsurilor de respingere. „Partea «albastră» a acționat neconvențional, folosind pe scară largă cele mai noi mijloace de detectare și lovire. Partea «roșie» a fost nevoită să acționeze defensiv.” Exerciții și scenarii: de la hărți la război cu drone The Insider notează că Murahovski a publicat o hartă topografică a Crimeei și a apelor din jurul peninsulei, cu rute marcate dinspre Odesa și nord-vestul Mării Negre către Crimeea, plus poziții defensive în jurul Sevastopolului și în nordul și estul peninsulei, inclusiv zona Kerci și Strâmtoarea Kerci . Aceeași sursă susține că scenariul nu ar fi unul „clasic”, de tipul debarcărilor din Al Doilea Război Mondial, ci ar simula o operațiune contemporană, cu utilizarea pe scară largă a: dronelor, armelor de precizie cu rază lungă, ambarcațiunilor rapide. Contextul imediat: presiune pe logistică și „izolarea” peninsulei În paralel, Antena 3 arată că Ucraina a intensificat atacurile asupra logisticii militare din Crimeea. Sunt menționate lovituri din iunie asupra podurilor care leagă regiunea Herson de Crimeea și asupra podului feroviar peste Canalul Crimeei de Nord, iar pe 30 iunie armata ucraineană a anunțat lovirea unui pod rutier lângă localitatea Azovske (regiunea Zaporojie, ocupată de Rusia) și a unui pod feroviar din localitatea Iciki, din Crimeea. Ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov, a vorbit despre planuri de „izolare” a Crimeei și transformarea peninsulei „într-o insulă”. Totodată, comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot, Robert Brovdi, a invocat penurii de resurse și compromiterea sezonului turistic în peninsulă. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pe 24 iunie că o operațiune în Crimeea ar urmări să constrângă Rusia să accepte pacea și că ar fi „calculată cu precizie”. Ulterior, el a aprobat pentru SBU o operațiune de 40 de zile de presiune asupra Rusiei, fără detalii suplimentare. Ce urmează și ce rămâne incert Materialul nu oferă confirmări independente privind existența unor planuri concrete și imediate de debarcare, ci descrie pregătiri și scenarii discutate în spațiul public rusesc și ucrainean. Cert este că, pe fondul atacurilor asupra infrastructurii și logisticii, Rusia își configurează apărarea Crimeei și își exersează reacția la o posibilă operațiune de tip desant, într-un format adaptat războiului cu drone și lovituri la distanță. [...]
Un atac cu exploziv asupra unei mașini cu funcționari locali ridică riscurile operaționale pentru administrația din regiunea Kursk. Potrivit Meduza , un automobil în care se aflau angajați ai administrației districtului Rîlsk a sărit în aer în centrul orașului Rîlsk, după ce ar fi lovit o mină. Incidentul a fost anunțat de guvernatorul regiunii Kursk, Aleksandr Hinștein , care a spus că dispozitivul exploziv a fost declanșat de la distanță. Șeful districtului, Vladimir Kovalciuk, a suferit o traumă de tip mină-explozie și răni la picioare provocate de schije. În mașină se afla și directorul direcției de deservire gospodărească a districtului, Serghei Besedin, aflat la volan. Acesta a fost rănit la abdomen (rană nepenetrantă), iar schijele i-au afectat coapsa. Hinștein a mai declarat că alți doi angajați ai administrației, care se aflau pe treptele unei clădiri din apropiere, au fost răniți de unda de șoc. Ce înseamnă pentru funcționarea administrației locale Atacul indică o deteriorare a condițiilor de securitate pentru activitatea curentă a autorităților locale, cu potențiale efecte asupra mobilității personalului și a desfășurării operațiunilor administrative în teren. Guvernatorul nu a precizat cine a detonat mașina, iar în informațiile publicate nu apar detalii despre anchetă sau despre eventuali suspecți. [...]
Lituania a declanșat o revizuire constituțională care ar putea permite desfășurarea de arme nucleare NATO pe teritoriul său, un pas cu implicații directe de securitate și de reglementare în flancul estic al Alianței, potrivit Antena 3 . Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , a declarat la Berlin, într-o conferință de presă alături de alți lideri baltici și de cancelarul german Friedrich Merz, că Vilnius vrea să participe la „descurajarea nucleară occidentală” împotriva Rusiei. În practică, această poziționare sugerează posibilitatea amplasării de arme nucleare în Lituania, stat care se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad . Ce schimbare legislativă cere Lituania și cum se poate face Nauseda a spus că a propus un amendament constituțional pentru eliminarea restricției existente privind o posibilă desfășurare de arme nucleare în Lituania. Tot vineri, un grup de 50 de parlamentari lituanieni a confirmat că a înregistrat oficial un proiect de amendament în acest sens. Procedura de revizuire a Constituției este una strictă: sunt necesare două voturi în parlament, fiecare cu o majoritate de două treimi (94 din 141 de membri), iar între cele două voturi trebuie să existe un interval de cel puțin trei luni. Context regional: precedentul Finlandei și deteriorarea mediului de securitate Inițiativa vine la trei săptămâni după ce parlamentul Finlandei a votat ridicarea interdicției totale asupra desfășurării de arme nucleare. Finlanda a renunțat la neutralitatea tradițională și a aderat la NATO în 2023. În același registru, Nauseda a invocat înrăutățirea mediului de securitate drept argument pentru schimbare: „Situația geopolitică se înrăutățește. Constituția noastră a fost scrisă când contextul geopolitc era total diferit”, a spus Președintele Lituaniei. De ce contează: un semnal de repoziționare în cadrul NATO Dincolo de dimensiunea politică, demersul are o componentă de reglementare internă: fără modificarea Constituției, o eventuală decizie de găzduire a armelor nucleare ar rămâne blocată legal. Dacă amendamentul trece, Lituania își creează cadrul juridic pentru a negocia un rol mai direct în arhitectura de descurajare a NATO, într-o zonă sensibilă prin proximitatea Kaliningradului. În acest moment, materialul citat nu indică un calendar concret pentru voturile din parlament și nici o decizie NATO privind amplasarea efectivă de arme nucleare în Lituania; informația certă este inițierea și înregistrarea demersului de modificare constituțională. [...]
Polonia își semnalează rezervele față de noi angajamente financiare pentru Ucraina , pe fondul unei crize diplomatice cu Kievul, în timp ce premierul Donald Tusk spune că partea ucraineană caută soluții pentru detensionarea relației, potrivit Agerpres . Declarațiile vin după întâlnirea de la Varșovia dintre miniștrii de externe ai celor două țări, Andri Sîbiha și Radoslaw Sikorski, organizată pe fondul disputei legate de masacrele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Tusk a spus că nu cunoaște rezultatele discuțiilor, dar că are „semnale” că Ucraina caută modalități de a reduce tensiunile. Criza diplomatică: distincția retrasă lui Zelenski și disputa istorică Relațiile bilaterale au intrat, potrivit materialului, în cea mai gravă criză de la invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, după ce președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție a Poloniei. Nawrocki a motivat decizia prin numirea unei unități a armatei ucrainene după insurgenți pe care Varșovia îi consideră responsabili pentru masacrele asupra polonezilor din timpul războiului. În articol se arată că, pentru o parte dintre ucraineni, Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) este văzută ca simbol al luptei pentru independență, însă UPA a fost implicată și în masacrele din Volînia (1943–1945), unde Polonia susține că aproximativ 100.000 de polonezi au fost uciși, iar mii de ucraineni au murit în represalii. Miza pentru Kiev: parcursul european și reconcilierea Tusk a legat direct subiectul istoric de ambiția Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, despre care diplomații citați în material se așteaptă să fie un proces „complex și lung”. „Nu există o comunitate europeană fără reconciliere și nu există reconciliere fără acceptarea unei istorii dureroase”, a spus el. Semnal pentru NATO: prudență la promisiuni de finanțare Pe componenta financiară, premierul polonez a spus că va cere delegației Poloniei la viitorul summit NATO să fie „prudentă” în privința promisiunii unui ajutor financiar suplimentar pentru Ucraina. El a precizat că nu pune la îndoială nevoia Ucrainei de sprijin, dar invocă obligațiile Poloniei legate de protejarea frontierei estice a Uniunii Europene. În același timp, Tusk a avertizat că lunile următoare ar putea fi „cruciale” pentru securitatea statelor de pe flancul estic al NATO, pe fondul schimbărilor din dinamica războiului, afirmând că Polonia se pregătește pentru „diverse scenarii”. [...]
Atacul masiv asupra Kievului ridică presiunea pe logistica umanitară , după ce un depozit al Crucii Roșii cu ajutor pentru populație a fost distrus, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va riposta „cu siguranță”, potrivit Agerpres . Zelenski a mers la locul bombardamentelor și a susținut că Rusia lovește ținte civile pentru a forța Ucraina „să renunțe la statul său” și pentru a crea o ruptură între societate și armată. Pierderi pentru ajutorul umanitar: depozit distrus și 320.000 de materiale pierdute Organizația Crucea Roșie a anunțat că un depozit din Kiev care conținea ajutor umanitar a fost „distrus” în urma loviturilor rusești. Potrivit organizației, au fost pierdute 320.000 de materiale și echipamente umanitare , ceea ce a fost descris drept „o lovitură grea” pentru activitățile sale. Bilanț în creștere și persoane posibil prinse sub dărâmături Atacul din noaptea de miercuri spre joi a fost soldat cu cel puțin 21 de morți și 85 de răniți , iar bilanțul a continuat să crească pe parcursul zilei de joi. Autoritățile municipale din Kiev au declarat că sub dărâmături s-ar putea afla încă cel puțin nouă persoane , potrivit agenției de presă Unian. Moscova: presiunea va fi intensificată De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia va continua să-și intensifice presiunea asupra Ucrainei pentru a-și „atinge obiectivele” în cadrul „operațiunii militare speciale”, termenul folosit oficial de Moscova pentru războiul din Ucraina. Peskov a mai afirmat că șeful Statului Major General rus, Valeri Gherasimov, i-a raportat președintelui Vladimir Putin rezultatele atacului. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, Rusia a lansat 74 de rachete de diferite tipuri și aproape 500 de drone asupra mai multor regiuni ale Ucrainei, în special asupra Kievului. Apărarea antiaeriană ar fi distrus o parte semnificativă dintre acestea, însă unele lovituri și-au atins țintele, conform media ucrainene. [...]
