Știri
Știri din categoria Externe

Emmanuel Macron cere o schimbare de strategie economică a Franței în Africa, după ce a admis că Parisul a pierdut teren în fața unor competitori mai „agili” precum China, Turcia și Statele Unite, potrivit Mediafax.
Declarațiile au fost făcute la sesiunea de închidere a forumului de afaceri „Africa Forward”, unde președintele francez a spus că Franța a fost „zdruncinată în Africa” în ultimii 25 de ani. Macron a descris această evoluție drept „normală” și chiar pozitivă, în măsura în care reflectă o competiție economică mai intensă pe continent.
Macron a pus reculul Franței pe seama deceniilor de „complacere și aroganță” ale instituțiilor și companiilor franceze. În viziunea sa, actorii francezi s-au bazat prea mult pe legăturile istorice cu statele africane și nu au reușit să rămână competitivi.
„Ei credeau că există o sferă rezervată în care a fi francez însemna că totul era automat deschis”, a spus el.
În același registru, Macron a afirmat că țările africane fac „alegeri economice raționale” atunci când se orientează către parteneri mai competitivi, indicând creșterea rolului Beijingului și al Ankarei pe continent.
Președintele francez a susținut că Africa nu mai acceptă un model bazat exclusiv pe ajutor sau pe puteri externe care dictează soluții pentru piețele locale, menționând că această evaluare este relatată de Anadolu.
În acest context, Macron a cerut o „revoluție conceptuală” în abordarea Franței: renunțarea la o „logică verticală” de a oferi pur și simplu ajutor și trecerea la o relație „de egalitate și parteneriat”. El a indicat drept direcții de lucru:
Macron a mai invocat potențialul economic al Africii, afirmând că în ultimii ani creșterea economică a continentului a depășit-o pe cea a Asiei de Sud-Est.
Recomandate

Franța își fixează calendarul electoral pentru 2027 , cu primul tur al prezidențialelor pe 18 aprilie și al doilea pe 2 mai 2027, potrivit Stirile Pro TV . Datele au fost indicate de o sursă din cadrul executivului, care confirmă o informație publicată de cotidianul Ouest-France, notează AFP. Sursa citată a precizat că stabilirea calendarului urmează să fie oficializată miercuri, în Consiliul de Miniștri. De ce contează: constrângerea constituțională împinge scrutinul în zona sărbătorilor și vacanțelor Conform Constituției franceze, alegerile trebuie organizate cu 20 până la 35 de zile înainte de încheierea mandatului prezidențial. Emmanuel Macron și-a început al doilea mandat la 14 mai 2022, iar actualul mandat de cinci ani se încheie pe 13 mai 2027. În acest cadru, scrutinul ar urma să se desfășoare în timpul vacanței de primăvară, iar turul al doilea ar veni a doua zi după Ziua Muncii (1 mai). Ce variantă a fost respinsă Potrivit Ouest-France, autoritățile au preferat această opțiune în locul unui calendar alternativ, care plasa votul cu o săptămână mai devreme, pe 11 aprilie (turul I) și 25 aprilie 2027 (turul al doilea). [...]

Uniunea Europeană ia în calcul măsuri suplimentare față de China după informații potrivit cărora militari ruși ar fi fost instruiți în secret pe teritoriul chinez în tehnici de protecție radiologică, chimică și biologică, un subiect cu sensibilitate ridicată pentru securitatea europeană. Detaliile apar într-un material publicat de Antena 3 , care citează Reuters și documente consultate de agenție. Potrivit a doi oficiali europeni și unor documente văzute de Reuters, campania de instruire ar fi fost aprobată personal de ministrul rus al apărării, Andrei Belousov , și ar fi implicat direct cel puțin patru generali ruși și chinezi. Oficialii europeni spun că nivelul de implicare indică importanța pe care Moscova și Beijingul o acordă cooperării militare legate de războiul din Ucraina, ceea ce a alimentat îngrijorări în Europa. Ce ar fi inclus instruirea și când ar fi avut loc Un document clasificat rusesc menționat în material indică o dispoziție internă emisă de Belousov în august 2025, pe baza căreia o delegație a forțelor armate ruse ar fi călătorit în China pentru exerciții organizate în baze ale Armatei Populare de Eliberare (denumirea oficială a armatei chineze). Raportul descrie, între altele, o sesiune de trei săptămâni organizată în noiembrie, la o bază militară din Beijing, axată pe protecția radiologică, chimică și biologică. Documentele citate ar include imagini cu militari ruși la cursuri susținute de un instructor chinez, inclusiv activități precum „recunoaștere chimică”, „recunoaștere radiologică” și măsuri de protejare a sistemelor de ventilație împotriva contaminării, precum și examinarea unui model de reactor nuclear. Unul dintre oficialii europeni citați de Reuters apreciază că includerea componentelor radiologice, biologice și chimice sugerează un caracter strategic al schimburilor, tocmai prin sensibilitatea acestor capabilități pentru armate. Reacții: Beijingul neagă, UE spune că verifică prin canale proprii Ministerul chinez de externe a transmis, potrivit materialului, că poziția Chinei privind războiul din Ucraina a rămas „consecventă” și că „acuzațiile relevante sunt complet nefondate”. China susține că este neutră și se prezintă drept mediator. În paralel, șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a declarat pe 15 iunie că Uniunea confirmase prin propriile canale că instruirea ar fi avut loc și că evaluează implicațiile. China a respins declarațiile ei drept „nimic mai mult decât calomnii”, conform aceleiași surse. Kremlinul a refuzat să comenteze un reportaj Reuters anterior pe aceeași temă, dar a denunțat „informațiile false” publicate în Occident. De ce contează pentru UE: securitate vs. relația comercială cu China În interiorul UE, discuțiile se concentrează pe necesitatea unor măsuri suplimentare ca răspuns, în condițiile în care relația cu China este puternic influențată de priorități comerciale. China este un partener comercial important al blocului și a doua cea mai mare economie a lumii, notează materialul. UE a impus deja sancțiuni unor companii chineze despre care afirmă că sprijină efortul de război al Rusiei. Un oficial de la Bruxelles citat de Reuters susține că UE ar trebui să nu mai privească China „în primul rând din perspectivă economică” și să se concentreze pe rolul descris de Kallas drept „sprijin decisiv” pentru războiul Rusiei. Detalii operaționale din documente și disputele din jurul lor Oficiali europeni anonimi citați de Reuters indică drept semnatari ai unui acord din 2 iulie (care ar fi stat la baza instruirii) pe general-maiorul rus Rustam Husainov și pe colonelul superior chinez Sun Dayun. Documentele ruse interne consultate de Reuters ar consemna și evaluări ale instruirii: un raport despre antrenamentele din Nanjing ar fi apreciat nivelul echipamentelor și folosirea simulatoarelor, dar ar fi remarcat explicit lipsa experienței de luptă a Chinei. Separat, Andrei Kartapolov, deputat rus și șef al comisiei pentru apărare, a declarat pentru postul RTVI că reportajul despre instruire este „o prostie completă” și că armata rusă nu are nimic de învățat de la China. În lipsa unor confirmări publice independente ale documentelor menționate, informațiile rămân, în esență, la nivelul relatărilor Reuters bazate pe documente consultate și pe declarații ale unor oficiali europeni. [...]

Summitul NATO de la Ankara va evita tema drepturilor omului, pe fondul unei relații tot mai „tranzacționale” cu Turcia , într-un moment în care aliații pun accentul pe securitate și cooperare în apărare cu un stat considerat tot mai indispensabil pe flancul sud-estic al Europei, potrivit Reuters . Reuniunea liderilor celor 32 de state membre NATO este programată la Ankara în 7-8 iulie și, conform unor diplomați occidentali și turci implicați în pregătiri, nu este de așteptat să includă critici publice la adresa represiunii juridice împotriva principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP). Reuters notează că această schimbare de ton s-a accentuat mai ales după invazia Rusiei în Ucraina, când Europa s-a simțit mai expusă și a prioritizat consolidarea legăturilor de securitate cu Turcia. De ce contează: apărarea și industria militară cântăresc mai mult decât condiționalitatea politică În logica actuală a alianței, Turcia este văzută tot mai mult ca un actor-cheie: are a doua cea mai mare armată din NATO și este un exportator important de armament, inclusiv drone. Ankara vrea ca summitul să evidențieze unitatea alianței și să ajute la extinderea parteneriatelor din industria de apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că urmează să fie anunțate acorduri în valoare de „zeci de miliarde de dolari”, fără ca Reuters să detalieze ce tranzacții sau companii ar fi vizate. Tăcerea occidentală și semnalele către Ankara Reuters amintește un episod din 2021, când 10 ambasadori au cerut eliberarea filantropului Osman Kavala, pe care îl considerau deținut politic, iar președintele Tayyip Erdogan a reacționat ordonând expulzarea lor. Criza diplomatică a fost evitată după două zile, în urma unor declarații conciliatoare ale diplomaților, iar Erdogan a spus atunci că vor fi „mai atenți” pe viitor. „Și au fost”, notează Reuters, descriind o evitare sistematică a criticilor publice privind drepturile și libertățile. Criticii acestei abordări susțin că tăcerea relativă încurajează deriva autoritară și izolează opoziția. Fostul ambasador american la Ankara David Satterfield a spus că este important ca Occidentul să continue să vorbească despre degradarea instituțiilor democratice din Turcia și ca publicul turc să audă astfel de evaluări. Măsuri înainte de summit: restricții pentru presă și rețineri Pe fondul pregătirilor pentru summit, zeci de jurnaliști turci din instituții media independente ar fi fost refuzați la acreditare pentru a acoperi evenimentul, iar autoritățile au reținut peste 200 de persoane invocând motive de securitate, potrivit Reuters. Biroul lui Erdogan nu a comentat aceste aspecte, iar NATO a transmis că se bazează pe țara gazdă pentru îndrumare în chestiuni de acreditare. Între timp, puține capitale străine au comentat public represiunea împotriva CHP. Unii diplomați occidentali citați de Reuters spun că preferă să ridice îngrijorările în discuții private, considerând că criticile deschise au eficiență limitată. Context politic: vizita lui Trump și relația „caldă” cu Erdogan Summitul de la Ankara marchează prima vizită a lui Donald Trump în Turcia în calitate de președinte în actualul mandat, iar acesta ar urma să aibă și o întâlnire bilaterală cu Erdogan, pe care îl numește în mod regulat „prieten”, potrivit Reuters. Publicația descrie momentul ca pe un semnal al celor mai bune relații SUA–Turcia din ultimii ani. În ansamblu, mesajul transmis de aliați este că relația cu Ankara devine tot mai pragmatică, centrată pe securitate și apărare, în timp ce presiunea publică pe tema statului de drept și a drepturilor omului este, cel puțin pe termen scurt, împinsă în plan secund. [...]

Atacul nocturn asupra Kievului ridică riscul de întreruperi în energie și logistică , după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei cu rachete balistice și drone, iar Moscova susține că a vizat inclusiv obiective din sectorul combustibil-energie. Informațiile sunt relatate de Meduza . Atacul a avut loc în noaptea de 2 iulie. Potrivit primarului Kievului, Vitali Kliciko , au murit 10 persoane. Ministrul ucrainean de Interne, Igor Klimenko, a raportat 11 morți și peste 30 de răniți, ceea ce indică diferențe între bilanțurile comunicate de autorități. Șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkacenko, a spus că există pagube și distrugeri în peste 30 de locații, în toate districtele orașului. Conform datelor sale, 56 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii. Pagube în clădiri rezidențiale și incendii în mai multe zone În Darnițki, un bloc de cinci etaje a fost parțial distrus, iar într-un bloc de nouă etaje au fost raportate distrugeri de la etajul 1 la 6. În Desnianski, un bloc de nouă etaje a suferit avarii, iar acolo ar fi persoane blocate. În Șevcenkivski, după căderea unor fragmente, a luat foc o piață. În Sviațoșinski, incendiul a izbucnit într-o casă privată. Poziția Moscovei: ținte din industria militară și sectorul energetic Ministerul Apărării din Rusia a declarat că a lovit Kievul cu „arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune”, ca răspuns la „atacuri teroriste” asupra infrastructurii civile. Instituția susține că au fost lovite întreprinderi ale industriei militare și obiective ale complexului combustibil-energie în Kiev și regiune, precum și infrastructura unor aerodromuri militare din regiunile Dnipropetrovsk, Poltava, Cerkasî, Cernihiv și Kiev. În acest stadiu, informațiile disponibile în sursă nu oferă o evaluare a impactului efectiv asupra alimentării cu energie sau asupra funcționării infrastructurii, însă menționarea explicită a țintelor din sectorul energetic indică un risc operațional ridicat pentru capitală și zona din jur. [...]

Volodimir Zelenski ar câștiga primul tur, dar cu un avantaj strâns în turul doi , potrivit unui sondaj citat de Mediafax . Datele indică o competiție mai echilibrată decât în urmă cu un an, într-un context în care Ucraina nu poate organiza alegeri sub legea marțială. Sondajul, realizat de agenția Rating Group și preluat de presa ucraineană, îl creditează pe Zelenski cu 32% din intențiile de vot, nivel descris ca fiind constant. Pe locul al doilea apare Valerii Zalujnîi , fost șef al forțelor armate ucrainene și actual ambasador în Marea Britanie, cu 16% intenție de vot, în scădere cu 9% față de iulie 2025. Pe locul al treilea este Kyrylo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski, cu 11%. Turul doi: diferență de trei puncte între Zelenski și Zalujnîi Într-un scenariu de tur doi între Zelenski și Zalujnîi, actualul președinte ar obține 42%, iar Zalujnîi 39%, potrivit aceluiași sondaj. Materialul nu include date pentru un eventual tur decisiv între Zelenski și Budanov. Ca termen de comparație, în urmă cu un an, dacă alegerile ar fi avut loc, Zelenski, Zalujnîi și Budanov ar fi fost creditați cu 31%, 25% și, respectiv, 5% în primul tur. De ce contează: sondajele se acumulează, dar alegerile rămân blocate de război Alegerile prezidențiale din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc în 2024, însă nu s-au organizat din cauza invaziei Rusiei și a legii marțiale, care interzice scrutinurile pe timp de război. În aceste condiții, mandatul lui Zelenski se prelungește până la organizarea unui nou scrutin. În paralel, Zalujnîi și-a anunțat intenția de a candida și i-a transmis lui Zelenski că este pregătit pentru un scrutin „dacă acesta va avea loc la toamnă”, potrivit informațiilor din articol. Sursa nu oferă însă un calendar oficial al alegerilor. [...]

Președintele sirian Ahmad al-Sharaa își consolidează controlul asupra tranziției prin finalizarea componenței primului Parlament post-Assad, după ce a numit direct o treime dintre membri, potrivit News . Mișcarea întărește arhitectura instituțională a noii puteri, dar amplifică și criticile privind concentrarea deciziei politice într-un sistem fără premier. Noul Parlament are 210 membri, un mandat de doi ani și jumătate și urmează să redacteze o nouă Constituție, într-o țară care iese dintr-un război civil îndelungat. Prima ședință este programată pentru 6 iulie, la Damasc , conform anunțului făcut de președintele Înaltei Comisii Electorale, Mohammad Taha al-Ahmad. Cum a fost alcătuit Parlamentul și ce rol are președintele Al-Sharaa a numit miercuri 70 de deputați, completând astfel componența legislativului, după ce celelalte două treimi au fost desemnate de Comitete Electorale. Contextul este unul de tranziție politică: după preluarea puterii la sfârșitul lui 2024, în fruntea unei coaliții islamiste care l-a răsturnat pe Bashar al-Assad, noul președinte a dizolvat Adunarea Poporului, descrisă ca o instituție care a validat decizii ale puterii timp de decenii. În martie, al-Sharaa a proclamat o Declarație Constituțională care stabilește o perioadă de tranziție de cinci ani, la finalul căreia ar urma să aibă loc alegeri. Reprezentare: femei, foști deținuți și figuri ale opoziției Dintre cei 70 de deputați numiți miercuri, 15 sunt femei, inclusiv Rouzaina Lazkani (actriță) și Aisha al-Debs, prezentată drept prima femeie numită într-o funcție publică după venirea la putere a coaliției islamiste. Pe listă se regăsesc și: Anas al-Abde, fost șef al opoziției în exil; 13 foști deținuți ai închisorilor lui Bashar al-Assad, inclusiv Hassan Soufan, un fost islamist care a petrecut 12 ani în închisoarea de la Saydnaya. Un cercetător politic citat de AFP, Maher Tamran, apreciază că formarea Parlamentului marchează trecerea de la „gestionarea crizei” la „reabilitarea instituțiilor”, dar avertizează că acesta este începutul „adevăratului test” al tranziției. Proces contestat și zone care nu au participat Organizații ale societății civile au criticat mecanismul de desemnare și au acuzat o concentrare excesivă a puterii în mâinile lui al-Sharaa, care deține puterea executivă în lipsa unui premier. Acestea au semnalat și o reprezentare considerată insuficientă a componentelor etnice și religioase, precum și a femeilor. Procesul a început în octombrie 2025, prin Comitete Locale înființate de o Înaltă Comisie numită de președinte. În octombrie au fost anunțate numele a 119 membri ai noii Adunări Constituante. Regiunile kurde din nord-est și provincia druză Suwayda (sud) nu au participat la proces din „motive de securitate”. Kurzii și-au desemnat în mai reprezentanții, după un acord privind integrarea lor în instituțiile de la Damasc, însă partide kurde au denunțat un „proces de numire” care nu ar reflecta „voința liberă a kurzilor” și o reprezentare „insuficientă”. Suwayda nu și-a desemnat încă membrii, dar președintele a numit două persoane din această regiune, unde, în iulie, violențele s-au soldat cu peste 2.000 de morți, majoritatea druzi, potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (SOHR). Una dintre persoanele numite este Laith al-Balaous, apropiat de autorități și contestat de grupări armate locale care se opun regimului lui al-Sharaa. Președintele Înaltei Comisii Electorale a declarat că alegeri în provincie vor fi organizate „când condițiile vor fi favorabile”. [...]