Știri
Știri din categoria Externe
SUA și Israelul au retras temporar doi oficiali iranieni de pe lista țintelor, pe fondul discuțiilor de pace aflate în desfășurare, potrivit Mediafax, care citează declarații ale unor oficiali americani pentru The Wall Street Journal.
Este vorba despre președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și ministrul de externe Abbas Araghchi. Cei doi ar fi fost scoși de pe lista oficialilor care ar putea fi eliminați pentru o perioadă de până la patru sau cinci zile, interval descris ca o „imunitate temporară” menită să permită deplasarea la negocieri fără riscul de a fi uciși.
Conform relatării, măsura ar fi legată de încercarea președintelui american Donald Trump de a deschide calea unor negocieri la nivel înalt care să ducă la încheierea războiului. În paralel, mediatori din Turcia, Pakistan și Egipt ar face presiuni pentru o întâlnire între negociatori americani și iranieni, cu obiectivul opririi conflictului.
Oficialii citați apreciază însă că șansele de reușită sunt reduse, invocând diferențe majore între cererile formulate de Washington și cele ale Teheranului. În acest context, înțelegerea privind „imunitatea” este prezentată ca un semnal de detensionare tactică într-un moment de ostilități intense și ca un minim de garanții necesare pentru menținerea canalelor diplomatice.
Pentru piețe și companii, evoluțiile sunt relevante prin potențialul impact asupra riscului geopolitic în Orientul Mijlociu, inclusiv asupra rutelor energetice și a prețurilor la petrol, într-un moment în care orice semn de escaladare sau, dimpotrivă, de armistițiu poate schimba rapid așteptările investitorilor.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre „anexarea” strâmtorii Ormuz ridică miza unei crize care afectează direct piața globală de energie , într-un moment în care ruta prin care tranzitează, în mod obișnuit, circa 20% din petrolul și gazele naturale la nivel mondial rămâne blocată, potrivit HotNews . Trump a spus, vineri, la un miting politic organizat la o academie de poliție din statul New York, că va declara „în curând” strâmtoarea Ormuz „teritoriu al Statelor Unite”. În același context, el a susținut că SUA au impus o blocadă care ar permite Washingtonului să decidă ce nave trec. „Foarte curând voi declara strâmtoarea Ormuz teritoriu al Statelor Unite. Este adevărat.” „Avem blocada. Nicio navă nu trece decât dacă vrem noi.” De ce contează: Ormuz este un nod critic pentru petrol și gaze Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și separă Iranul de Oman, cele două țări împărțind jurisdicția asupra strâmtorii. Importanța economică a zonei vine din rolul ei în transportul de hidrocarburi: prin acest canal maritim îngust tranzitează, de regulă, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale la nivel mondial. Pe acest fond, retorica de tip „suveranitate” amplifică riscul de escaladare și prelungește incertitudinea pentru companiile din energie, transport maritim și asigurări, într-un moment în care accesul este deja restricționat. Reacția Iranului și stadiul blocajului Cu o zi înainte, Iranul a respins afirmațiile anterioare ale lui Trump potrivit cărora SUA ar avea „control total” asupra strâmtorii. Teheranul a transmis că Ormuz se află „sub controlul și administrarea” sa și că strâmtoarea rămâne blocată, iar accesul nu va fi reluat decât după îndeplinirea condițiilor impuse de Iran. Un oficial iranian de rang înalt, Rasoul Sanaei-Rad, a declarat că Iranul nu va redeschide strâmtoarea decât dacă cealaltă parte își respectă angajamentele din acordul interimar și că redeschiderea nu este ceva ce SUA pot realiza unilateral. Tot el a avertizat că, într-un conflict viitor, Iranul ar urma să răspundă „mai ferm”. Contextul recent: de la război la acord interimar, apoi la reluarea loviturilor Potrivit relatării, criza s-a reaprins în 2026 în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. După izbucnirea războiului, început cu lovituri americano-israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, Teheranul a „închis practic” strâmtoarea. Ulterior, SUA au impus o blocadă navală asupra transporturilor maritime și porturilor iraniene, afirmând în același timp că vor proteja libertatea de navigație pentru navele care călătoresc către și dinspre porturi care nu aparțin Iranului. În iunie, cele două țări au ajuns la un acord interimar care prevedea o încetare permanentă a focului și revenirea rapidă la libertatea de navigație, însă înțelegerea s-a destrămat după câteva săptămâni, pe fondul reluării unor atacuri limitate asupra navelor și al reluării loviturilor americane asupra provinciilor sudice ale Iranului. În lipsa unor pași concreți care să ducă la redeschiderea strâmtorii, declarațiile lui Trump adaugă presiune politică peste o problemă deja operațională, cu efecte directe asupra fluxurilor energetice globale. [...]
Acordul SUA–Turcia pentru livrări de armament către Ucraina, în valoare de 283 milioane de dolari (aprox. 1,3 miliarde lei), intră într-o fereastră de 30 de zile în care Congresul american poate formula obiecții , în timp ce Rusia îl contestă public, potrivit Agerpres . Reacția Moscovei a fost transmisă de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , care a susținut că înțelegerea „va amâna încheierea regimului de la Kiev” și că SUA și Turcia „au deschis astfel încă o cutie a Pandorei”, conform declarațiilor citate de TASS și preluate de dpa. Ce include acordul și care este valoarea În urmă cu o săptămână, o notificare a Departamentului de Stat al SUA către Congres a menționat o achiziție majoră de arme din Turcia de către Ucraina. Potrivit notificării, Kievul cumpără un pachet de arme de artilerie fabricate în SUA, care include: 70 de rachete ATACMS; 12 lansatoare de rachete M270; peste 2.500 de rachete de artilerie calibru 227 mm, cu muniții cu fragmentație; 47.000 de obuze de artilerie calibru 203 mm, cu muniții cu fragmentație. Acordul se referă exclusiv la modele mai vechi de arme, iar guvernul american îl sprijină, valoarea totală fiind de 283 de milioane de dolari (aprox. 1,3 miliarde lei). Ce urmează: termenul de 30 de zile pentru obiecții în Congres Notificarea declanșează o perioadă de 30 de zile în care Senatul și Camera Reprezentanților pot prezenta obiecții. Materialul nu precizează dacă există deja opoziție formală sau care ar fi calendarul exact al livrărilor după expirarea termenului. Context: acuzații privind rachete balistice nord-coreene folosite de Rusia În același context, Agerpres notează că, potrivit unor informații furnizate recent de Kiev, forțele armate ruse și-ar fi sporit capabilitățile cu rachete balistice din Coreea de Nord , iar cel puțin două dintre acestea ar fi fost deja utilizate împotriva Ucrainei. [...]
Seulul încearcă să redeschidă canalul diplomatic cu Phenianul prin propunerea unor negocieri care să înlocuiască armistițiul din 1953 cu un regim de pace, potrivit news.ro . Miza este una de securitate și stabilitate regională, într-un context în care relațiile intercoreene rămân blocate, iar riscul de escaladare militară persistă. Într-un discurs susținut sâmbătă, la aniversarea eliberării Coreei de sub dominația colonială japoneză, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a cerut reluarea dialogului cu Coreea de Nord pentru „coexistență pașnică” și pentru crearea unor mecanisme care să prevină izbucnirea unui nou conflict. Informațiile sunt atribuite de news.ro agenției Reuters. De ce contează: armistițiul nu a încheiat formal războiul Războiul Coreean (1950–1953) s-a încheiat printr-un armistițiu, nu printr-un tratat de pace, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere formal, conflictul nu a fost închis printr-un acord definitiv. În acest cadru, Lee a cerut negocieri între Coreea de Nord și „celelalte părți implicate” pentru depășirea situației. Potrivit declarațiilor sale, discuțiile ar putea include și măsuri „eficiente” pentru limitarea capacităților nucleare ale Phenianului. Președintele a mai spus că Seulul va lua măsuri susținute pentru reducerea tensiunilor și va construi „mai multe niveluri de protecție” împotriva unei escaladări militare. Obstacolul major: relațiile intercoreene rămân înghețate Inițiativa vine într-un moment în care relațiile dintre cele două Corei sunt descrise ca fiind „extrem de tensionate”. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a abandonat politica de reunificare, a desemnat Coreea de Sud drept „statul cel mai ostil” și a ordonat întărirea apărării la frontieră. În plus, Phenianul a respins până acum ofertele de dialog ale lui Lee și a criticat planurile Coreei de Sud privind submarinele cu propulsie nucleară, precum și exercițiile militare comune ale Seulului cu Washingtonul, pe care le consideră provocări. Context regional: mesaj și către Japonia În același discurs, Lee a abordat și relațiile cu Japonia, afirmând că cele două țări trebuie să confrunte problemele trecutului, dar să păstreze deschisă perspectiva viitorului. El și-a exprimat speranța într-o nouă perioadă de 60 de ani de pace și prosperitate alături de Japonia, pe care a descris-o drept „un vecin apropiat”. [...]
Donald Trump a justificat scumpirea benzinei ca „preț” al războiului cu Iranul , afirmând că nu își va cere scuze pentru acțiunea militară declanșată, în pofida creșterii costurilor la pompă pentru americani, potrivit news.ro . La un eveniment desfășurat vineri în comitatul Nassau , New York, Trump a spus că majorarea prețurilor la benzină este acceptabilă în contextul obiectivului de a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară. El a descris Iranul drept „principalul stat sponsor al terorismului din lume” și le-a transmis americanilor să țină cont de acest lucru când plătesc mai mult la pompă. „Dacă trebuie să plătiţi puţin mai mult pentru benzină, amintiţi-vă că o faceţi pentru ca o ţară foarte malefică să nu poată avea — o ţară care, de fapt, este principalul stat sponsor al terorismului din lume — nu vrem ca ei să aibă o armă nucleară.” Trump a minimalizat impactul financiar al războiului asupra populației și a susținut că decizia de a ataca Iranul a fost „corectă”. „Aţi ajuns la 4 dolari. Este în regulă. Adică, eu nu... nu... nu-mi voi cere niciodată scuze. Am făcut ceea ce trebuia.” Prețurile la pompă și schimbarea de mesaj a administrației Cu câteva ore înainte de declarațiile lui Trump, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe aflată la final de mandat, a spus că menținerea unor prețuri scăzute la benzină și garantarea faptului că Iranul nu va deține niciodată o armă nucleară sunt obiective la fel de importante pentru președinte. Potrivit relatării, această poziție sugerează o schimbare de mesaj față de linia inițială a administrației, concentrată în principal pe dosarul nuclear. În același context, publicația citează date AAA: prețul mediu național pentru un galon de benzină obișnuită era vineri de 4,07 dolari, în creștere de la 3,85 dolari în urmă cu o lună și de la 3,16 dolari în urmă cu un an. Cost politic: majoritatea americanilor nu consideră războiul „meritat” Pe parcursul războiului, Trump a susținut că scumpirea benzinei este un cost relativ mic pentru a obține garanția că Iranul nu va avea o armă nucleară. Totuși, potrivit unui sondaj CNN citat de news.ro, 74% dintre americani au declarat că războiul nu a meritat costul, invocând pierderile de vieți americane și povara financiară suportată de guvernul SUA. [...]
Reluarea blocadei americane asupra porturilor iraniene pune sub semnul întrebării fluxurile de petrol din regiune , în condițiile în care Teheranul spune că nu a decis încă dacă va reveni la negocierile cu Washingtonul, potrivit Economica . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a declarat agenției ISNA că SUA ar fi încălcat un memorandum de înțelegere convenit în urmă cu aproximativ două luni și că luptele au fost reluate. În aceste condiții, susține el, „nu a existat niciun armistițiu convenit” care să poată fi prelungit. Negocierile, în așteptare, deși mediatorii rămân în contact Araghchi a precizat că țările mediatoare Pakistan și Qatar sunt în contact cu Iranul, dar a insistat că această comunicare nu înseamnă că există negocieri active în desfășurare. Contextul este un acord-cadru convenit la mijlocul lunii iunie între reprezentanți ai Washingtonului și Teheranului, care urmărea: o perioadă de negocieri de 60 de zile; redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz ; deschiderea către o soluționare durabilă a conflictului. Totuși, conform informațiilor din aceeași sursă, luptele au continuat în timpul armistițiului, cu atacuri puternice din când în când de ambele părți. Strâmtoarea Ormuz și presiunea pe exporturile de petrol După atacuri asupra unor nave în Strâmtoarea Ormuz atribuite Iranului, armata americană a reluat blocada porturilor iraniene, cu obiectivul de a împiedica Teheranul să obțină venituri din exporturile de petrol. Din perspectivă economică, miza imediată este legată de capacitatea Iranului de a-și monetiza exporturile și de riscurile operaționale pentru transportul maritim într-un punct-cheie al comerțului energetic. Separat, comandantul-șef al Gărzii Revoluționare din Iran, generalul-maior Ahmad Vahidi, a susținut sâmbătă că forțele iraniene au reușit „să îngenuncheze” armata SUA în timpul celor aproape șase luni de război, potrivit EFE, citată de Agerpres. Declarația a fost difuzată de agenția Tasnim și se referă la conflictul început pe 28 februarie, menționat în material. [...]
New South Wales va începe pe 2 noiembrie un program de răscumpărare a armelor, cu plăți de până la 1.000 de dolari australieni (aprox. 3.000 lei) per armă, ca parte a înăspririi regimului de deținere după atacul mortal de la Bondi Beach , relatează Al Jazeera . Programul va fi însoțit de verificări mai stricte pentru licențele de armă și de o „represiune” împotriva urii, a declarat duminică premierul Anthony Albanese , în intervenții televizate. Măsurile sunt prezentate ca parte a unui răspuns la nivel național după atacul armat din 14 decembrie 2025, la o celebrare de Hanuka pe plaja Bondi din Sydney, în care au murit 15 persoane. Un element sensibil al cazului este că armele folosite ar fi fost obținute legal, potrivit informațiilor din articol. În acest context, autoritățile încearcă să reducă numărul de arme aflate în circulație, într-o țară în care guvernul spune că anul trecut s-a atins un record de 4,1 milioane de arme deținute de civili, dintre care peste 1,1 milioane în New South Wales, cel mai populat stat australian. Cum va funcționa schema din New South Wales Conform detaliilor prezentate, schema de răscumpărare: începe la 2 noiembrie ; oferă până la 1.000 de dolari australieni (aprox. 3.000 lei) pentru fiecare pistol sau pușcă predată. Albanese a comparat situația actuală cu perioada de după masacrul de la Port Arthur din 1996 , care a dus la restricții ample privind armele automate și semiautomate și la un program major de răscumpărare. Premierul a spus că, deși australienii sunt „mândri” de legile privind armele, în prezent există mai multe arme în Australia decât la momentul măsurilor de după Port Arthur. Context: atacul de la Bondi și ancheta Atacul de la Bondi Beach este descris de poliție ca fiind comis de un duo tată–fiu și „inspirat de ISIL (ISIS)”. Suspectul supraviețuitor, Naveed Akram, 24 de ani, nu a depus încă pledoarii la mai multe capete de acuzare, inclusiv 15 acuzații de omor . Separat de schema de răscumpărare, statul New South Wales a introdus deja legi care limitează deținerea la maximum patru arme per persoană , potrivit aceleiași surse. Pentru context suplimentar, Al Jazeera a mai relatat anterior despre ziua de doliu pentru victime și despre controversele legate de măsurile post-Bondi . [...]
