Știri
Știri din categoria Externe
SUA și Israelul au retras temporar doi oficiali iranieni de pe lista țintelor, pe fondul discuțiilor de pace aflate în desfășurare, potrivit Mediafax, care citează declarații ale unor oficiali americani pentru The Wall Street Journal.
Este vorba despre președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și ministrul de externe Abbas Araghchi. Cei doi ar fi fost scoși de pe lista oficialilor care ar putea fi eliminați pentru o perioadă de până la patru sau cinci zile, interval descris ca o „imunitate temporară” menită să permită deplasarea la negocieri fără riscul de a fi uciși.
Conform relatării, măsura ar fi legată de încercarea președintelui american Donald Trump de a deschide calea unor negocieri la nivel înalt care să ducă la încheierea războiului. În paralel, mediatori din Turcia, Pakistan și Egipt ar face presiuni pentru o întâlnire între negociatori americani și iranieni, cu obiectivul opririi conflictului.
Oficialii citați apreciază însă că șansele de reușită sunt reduse, invocând diferențe majore între cererile formulate de Washington și cele ale Teheranului. În acest context, înțelegerea privind „imunitatea” este prezentată ca un semnal de detensionare tactică într-un moment de ostilități intense și ca un minim de garanții necesare pentru menținerea canalelor diplomatice.
Pentru piețe și companii, evoluțiile sunt relevante prin potențialul impact asupra riscului geopolitic în Orientul Mijlociu, inclusiv asupra rutelor energetice și a prețurilor la petrol, într-un moment în care orice semn de escaladare sau, dimpotrivă, de armistițiu poate schimba rapid așteptările investitorilor.
Recomandate
Iranul amenință că va deschide „un nou front” la Bab el-Mandeb în cazul unei invazii terestre americane, o strâmtoare esențială pentru traficul maritim global, relatează HotNews.ro , citând AFP. Bab el-Mandeb leagă Marea Roșie de Golful Aden și este prezentată drept o rută strategică, inclusiv prin rolul de acces către Canalul Suez. Potrivit Agerpres , care preia declarațiile atribuite unei surse militare citate de agenția iraniană Tasnim, Teheranul susține că are „voința” și „capacitatea” de a crea o amenințare credibilă la adresa strâmtorii. Mesajul este formulat în contextul unor tensiuni legate de posibile acțiuni militare americane și de manevre navale în Golful Persic și Marea Oman. „Dacă inamicul va încerca o acțiune terestră pe insulele iraniene sau oriunde în altă parte pe teritoriul nostru, ori va încerca să impună costuri Iranului prin manevre navale în Golful Persic și Marea Oman, noi vom deschide alte fronturi ca ‘surpriză’”, a adăugat responsabilul militar citat de Tasnim. În paralel, președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a susținut pe X că „inamici ai Iranului”, cu sprijinul „uneia dintre țările din regiune”, s-ar pregăti să ocupe una dintre insulele iraniene, avertizând că, dacă „vor depăși limitele”, „întreaga infrastructură vitală” a acelei țări ar putea deveni țintă pentru „atacuri neîntrerupte”. Pe partea americană, secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a reiterat miercuri că orizontul de timp estimat pentru încheierea războiului rămâne de „patru-șase săptămâni”, potrivit CNN . Tot ea a anunțat că vizita președintelui Donald Trump în China, amânată după începutul războiului cu Iranul, este programată pentru 14-15 mai. [...]
Rusia ar fi încercat să șantajeze SUA prin legătura cu Iranul , a declarat președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski într-un interviu acordat Reuters la Kiev, pe 25 martie 2026. Potrivit acestuia, Moscova ar fi propus să oprească furnizarea de informații militare către Iran dacă, în schimb, Washingtonul ar întrerupe schimbul de informații cu Ucraina. Zelenski a spus că serviciile militare de informații ale Ucrainei au „dovezi irefutabile” că Rusia continuă să furnizeze informații către Iran, menționând că a văzut datele, fără să ofere detalii suplimentare. El a adăugat că unele drone iraniene folosite pentru a ataca active militare americane și ale aliaților SUA în războiul din Orientul Mijlociu ar fi conținut componente rusești. „Am rapoarte de la serviciile noastre de informații care arată că Rusia face asta și spune: «Nu voi transmite informații către Iran dacă America încetează să transmită informații către Ucraina». Nu este acesta șantaj? Absolut”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean nu a precizat cui i-ar fi fost adresate, potrivit rapoartelor, aceste mesaje. Rusia a negat că ar ajuta Iranul în conflictul de o lună cu Statele Unite și Israel, iar Washingtonul a afirmat, la începutul acestei luni, că a primit direct de la Moscova aceeași negare în discuțiile pe acest subiect, notează Reuters. În paralel, Zelenski a declarat că Ucraina, care se confruntă cu atacuri susținute cu drone Shahed (proiectate în Iran) de la începutul invaziei ruse din 2022, ajută mai multe state din Golf — inclusiv Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar — să contracareze atacurile cu drone pe teritoriul lor. El a spus că speră ca Ucraina să poată încheia acorduri pe termen lung cu unele dintre aceste țări, pentru finanțarea producției de interceptoare ucrainene de drone sau pentru obținerea de rachete de apărare antiaeriană, de care Kievul are nevoie. [...]
Iranul continuă să lovească în pofida afirmațiilor că i-a fost „decimat” arsenalul , potrivit Știrile ProTV , care citează o analiză Deutsche Welle despre capacitățile militare ale Teheranului și costurile suportate de SUA în conflict. În material se arată că, pe fondul apropierii războiului dintre SUA și Israel cu Iranul de a patra săptămână, rachetele iraniene au continuat să lovească Israelul și statele din Golf, deși Washingtonul și Ierusalimul au susținut că au redus semnificativ stocurile de rachete ale Iranului. Casa Albă a publicat pe 14 martie un mesaj în care afirma că „capacitatea de rachete balistice a Iranului este distrusă funcțional”, însă atacurile au continuat și în zilele următoare. „Capacitatea de lansare a rachetelor a fost degradată, dar nu epuizată. Și acest lucru este semnificativ”, a declarat pentru DW Burcu Ozcelik, analist de securitate în Orientul Mijlociu la Royal United Services Institute (RUSI). Dimensiunea exactă a arsenalului rămâne dificil de evaluat, inclusiv pentru că Iranul nu și-a prezentat public stocurile, iar estimările diferă. Armata israeliană ar fi evaluat stocul la circa 2.500 de rachete înainte de război, în timp ce unii experți independenți au avansat un plafon de până la 6.000. Înaintea conflictului, Iranul avea „cel mai mare și mai diversificat arsenal din Orientul Mijlociu”, potrivit Biroului Directorului de Informații Naționale din SUA, mai notează articolul. În privința tipurilor de rachete, sunt menționate mai multe sisteme balistice și de croazieră, cu raze de acțiune de ordinul miilor de kilometri, iar un exemplu invocat este tentativa de atac asupra bazei militare britanice/americane de pe Diego Garcia, în Oceanul Indian, care ar sugera o rază mai mare decât se credea anterior. În text sunt enumerate, între altele: Sejjil, Ghadr și Khorramshahr (rază de acțiune de aproximativ 2.000 km) Emad (1.700 km) Shahab-3 (1.300 km) Hoveyzeh (1.350 km) Impactul războiului asupra stocurilor de rachete este prezentat ca fiind greu de cuantificat din surse deschise: lansările din ultimele săptămâni și loviturile americano-israeliene asupra infrastructurii militare ar fi redus stocurile, dar amploarea reducerii nu este cunoscută. În același timp, Benjamin Netanyahu a spus săptămâna trecută că această capacitate (rachete și drone) a fost „degradată masiv” în urma atacurilor. Pe componenta de drone, articolul citează un lector de la Universitatea din Portsmouth, Matthew Powell, care indică estimări de ordinul zecilor de mii pentru dronele Shahed înainte de conflict (cu precizarea că acuratețea cifrei este neclară). Tot el subliniază diferența de cost între drone și mijloacele necesare pentru a le doborî, în contextul în care SUA ar cheltui aproximativ 1 miliard de dolari pe zi pentru războiul din Iran, potrivit materialului. În ceea ce privește refacerea stocurilor, Powell afirmă că, în condiții de pace, capacitatea estimată ar fi de circa 10.000 de drone Shahed pe lună, în timp ce rachetele sunt mai dificil de înlocuit, deși Iranul pare să aibă structuri pentru reînarmare. [...]
Teheranul avertizează SUA să nu trimită trupe terestre în Iran , pe fondul informațiilor că Washingtonul își consolidează prezența militară în zona Golfului, scrie AGERPRES , care citează agențiile dpa și AFP. Avertismentul a fost transmis de președintele parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, care a spus că autoritățile de la Teheran urmăresc îndeaproape mișcările militare americane din regiune, în special desfășurările de trupe. Ghalibaf, fost general, a cerut SUA să nu testeze determinarea Iranului de a se apăra. „Monitorizăm îndeaproape toate mișcările SUA în regiune, în special desfășurările de trupe. Nu ne puneți la încercare hotărârea de a ne apăra țara”, a scris Mohammed Bagher Ghalibaf . În aceeași intervenție, oficialul iranian l-a menționat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, susținând că soldații americani „vor cădea pradă iluziilor” acestuia, după ce „generalii au distrus” și „soldații nu pot repara”, potrivit relatării. Contextul este legat de informații apărute în mass-media, conform cărora guvernul SUA ar fi ordonat desfășurarea în Orientul Mijlociu a mii de soldați dintr-o divizie aeropurtată. Totodată, au circulat zvonuri privind o posibilă invazie a insulei iraniene Kharg, descrisă ca cel mai important terminal de export pentru petrolul iranian din Golf. Deocamdată, informațiile prezentate în materialul citat nu includ o confirmare oficială din partea Washingtonului privind o operațiune terestră în Iran, însă mesajul Teheranului indică o creștere a tensiunilor într-o zonă critică pentru fluxurile de petrol și pentru riscul de escaladare regională. [...]
Iranul refuză armistițiul și exclude negocierile cu SUA , potrivit Libertatea , care citează agenția iraniană semi-oficială Fars. Teheranul consideră „ilogic” să intre într-un proces de discuții cu Washingtonul în actualul context și spune că vrea să își atingă mai întâi obiectivele strategice. Poziția Iranului este atribuită unei surse „familiarizate cu activitățile diplomatice”, citată de Fars și preluată de CNN. Mesajul central este că, în viziunea Teheranului, premisele pentru negocieri nu există atâta timp cât cealaltă parte ar fi încălcat acorduri anterioare. „Iranul nu acceptă un armistițiu. În mod fundamental, intrarea într-un astfel de proces cu cei care au încălcat acordurile nu este logică”. De cealaltă parte, președintele american Donald Trump a declarat că atât SUA, cât și Iranul ar dori „să ajungă la un acord”. Trump a spus că trimișii săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, se află în negocieri inițiate, potrivit lui, de partea iraniană, fără să precizeze însă cu cine discută în Iran. În paralel, Washingtonul ar fi transmis Iranului, prin Pakistan, o listă de 15 cerințe. În articol sunt menționate, între acestea, solicitări privind limitarea capabilităților de apărare ale Teheranului, încetarea sprijinului pentru grupări proxy (intermediari locali) și recunoașterea dreptului la existență al Israelului. Consemnează, de asemenea, Wall Street Journal că Iranul ar fi comunicat administrației Trump un set de condiții pentru un eventual acord de încetare a focului, inclusiv: închiderea tuturor bazelor americane din Golful Persic; despăgubiri pentru atacurile asupra Iranului; un nou aranjament pentru Strâmtoarea Ormuz, care ar permite Iranului să colecteze taxe de tranzit; garanții că războiul nu se va relua; ridicarea tuturor sancțiunilor împotriva Iranului; menținerea programului de rachete al Iranului fără discuții pentru limitarea acestuia; încetarea atacurilor israeliene asupra Hezbollah, în Liban. În același timp, Trump ar fi prezentat Iranului o propunere de pace în 15 puncte, iar un element-cheie invocat de liderul american este interdicția ca Iranul să dețină armă nucleară. Potrivit unui raport al New York Times citat de Libertatea, propunerea ar fi fost transmisă prin Pakistan și ar aborda inclusiv programele de rachete balistice și nucleare ale Iranului, în condițiile în care Washingtonul caută o „rampă de ieșire” dintr-un război aflat în a patra săptămână, care s-a extins. [...]
Armata SUA susține că a lovit peste 10.000 de ținte în Iran , în contextul escaladării războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) afirmă, de asemenea, că a distrus două treimi din capacitățile de producție militară ale regimului iranian, iar șeful CENTCOM a transmis mesajul „Nu ne oprim aici”. Evoluțiile vin după ce președintele american Donald Trump a transmis Teheranului un plan de pace în 15 puncte, însă Iranul nu a oferit un răspuns oficial. În același timp, declarațiile oficialilor iranieni sunt prezentate ca fiind contradictorii: seara, ministrul de Externe de la Teheran a respins ideea negocierilor cu SUA, în timp ce la Casa Albă purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a spus că Trump poartă „discuții productive” cu Iranul, dar este pregătit să „dezlănțuie iadul” dacă nu se ajunge la un acord. Pe frontul din Liban, Hezbollah a respins miercuri orice negociere „sub foc” cu Israelul, relatează AFP, preluată de News.ro, conform informațiilor publicate de Digi24. Liderul grupării, Naim Qassem, a spus că o astfel de negociere ar însemna „capitulare”, în timp ce guvernul libanez face apel la discuții cu Israelul. Hezbollah a mai susținut că a lansat miercuri peste 80 de atacuri împotriva pozițiilor armatei israeliene și a localităților din Israel, cel mai mare număr într-o singură zi de la începutul războiului cu Israelul. Gruparea și-a asumat și atacuri asupra unor localități din nordul Israelului, inclusiv Kiryat Shmona, despre care autoritățile israeliene au spus că nu au produs victime. În paralel, bilanțul citat în material indică efecte umanitare majore: atacurile israeliene ar fi ucis 1.094 de persoane, dintre care 121 de copii, ar fi rănit peste 3.000 de persoane și ar fi provocat strămutarea a peste un milion de persoane începând cu 2 martie, potrivit unui nou bilanț publicat miercuri de Ministerul Sănătății. Principalele elemente noi din relatarea Digi24 pentru „ziua 27” a conflictului includ: planul de pace în 15 puncte transmis de Donald Trump Iranului și lipsa unui răspuns oficial de la Teheran; poziții publice divergente privind negocierile SUA–Iran (ministrul iranian de Externe versus declarațiile Casei Albe); afirmațiile CENTCOM privind peste 10.000 de ținte lovite în Iran și distrugerea a două treimi din capacitățile de producție militară; refuzul Hezbollah de a negocia „sub foc” și intensificarea atacurilor revendicate împotriva Israelului; actualizarea bilanțului victimelor și al strămutărilor, pe fondul continuării atacurilor. [...]
