Știri
Știri din categoria Externe
Departamentul de Stat al SUA extinde politica de restricționare a vizelor și a impus deja măsuri pentru 26 de persoane, într-un demers care ridică miza de reglementare pentru actorii acuzați că acționează „în numele adversarilor” Washingtonului în emisfera vestică, potrivit G4Media.
Departamentul de Stat a descris schimbarea drept o „extindere semnificativă” a politicii sale, vizând „persoanele care lucrează în numele adversarilor SUA pentru a submina” interesele americane în regiune. Conform informațiilor preluate de G4Media, care citează Time, autoritățile americane au „luat deja măsuri” pentru a impune restricții asupra a 26 de persoane.
Identitățile celor vizați și activitățile concrete care au stat la baza deciziei nu au fost făcute publice. În linii generale, măsura ar urma să îi facă neeligibili pentru intrarea în SUA atât pe cei vizați, cât și pe membrii familiilor lor.
În anunțul citat, Departamentul de Stat enumeră o serie de activități care ar putea justifica restricția de viză, „inclusiv, dar fără a se limita la”:
Politica este plasată de sursa citată în linia dorinței Administrației Trump de a exercita o influență mai mare asupra Americii, președintele Donald Trump folosind termenul „Doctrina Donroe”, o reinterpretare contemporană a doctrinei din 1823 asociate fostului președinte James Monroe, axată pe dominația SUA în emisfera vestică.
În același context, materialul menționează că Trump a invocat doctrina când SUA au desfășurat „o operațiune militară extraordinară” pentru a-l destitui pe președintele venezuelean Nicolás Maduro la începutul acestui an. Totodată, armata SUA ar fi continuat să atace ambarcațiuni suspectate de implicare în traficul de droguri, în cadrul unei campanii descrise drept una împotriva „narcoterorismului”, deși, potrivit textului, dovezile publice care să susțină acuzațiile sunt insuficiente.
Recomandate
Participarea lui Donald Trump la o sesiune G7 cu Volodîmîr Zelenski mută discuția despre pace în zona „condițiilor” – teritoriu și sancțiuni – într-un moment în care Europa suportă grosul ajutorului pentru Kiev , potrivit Kyiv Post . Președintele SUA va lua parte marți, în Franța, la o sesiune de lucru a liderilor G7 dedicată Ucrainei, la care va participa și președintele ucrainean. Un oficial de rang înalt din administrația americană a confirmat prezența lui Trump, vorbind sub protecția anonimatului. Summitul G7 are loc la Évian în perioada 15–17 iunie și începe cu o cină a liderilor. Ucraina urmează să fie discutată în prima sesiune de lucru, a doua zi, în prezența lui Zelenski. Miza: parametrii negocierilor și menținerea sancțiunilor Tema centrală a sesiunii este stabilirea „parametrilor și condițiilor” pentru eventuale negocieri de pace între Ucraina și Rusia, cu accent pe două puncte sensibile: disputele teritoriale și păstrarea sancțiunilor împotriva Moscovei. Palatul Élysée a indicat anterior că un obiectiv-cheie la Évian este să se determine „în ce condiții” partenerii G7 pot încuraja negocieri între Ucraina și Rusia. Tot Élysée a subliniat importanța unui acord asupra condițiilor dialogului, „în special pe chestiunea teritoriului”. Europa vrea un rol mai mare, pe fondul opririi ajutorului militar bilateral al SUA Liderii europeni urmăresc ca G7 să transmită un mesaj unitar de sprijin pentru Ucraina, în condițiile în care SUA au oprit toate donațiile militare bilaterale, iar Europa „face munca grea” în ceea ce privește asistența militară și financiară pentru Kiev. În același timp, europenii au fost în mare parte ținuți în afara negocierilor de pace, deși Zelenski a cerut în repetate rânduri o implicare mai puternică a continentului în acest proces. Pe agenda summitului mai figurează situația din Orientul Mijlociu și securitatea în Strâmtoarea Hormuz . De asemenea, liderii Egiptului, Qatarului și Emiratelor Arabe Unite urmează să participe la un prânz de lucru cu omologii lor din G7 pe această temă. După summit, Trump ar urma să ia cina la Palatul Versailles pe 17 iunie, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, într-un eveniment legat de aniversarea a 250 de ani de la independența SUA, conform Palatului Élysée. [...]
Președintele Israelului încearcă să reducă tensiunile cu Trump printr-un mesaj public de susținere pe Iran și Gaza , într-un moment în care relația dintre cei doi a fost recent afectată de disputa privind procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu, potrivit The Jerusalem Post . Isaac Herzog i-a transmis duminică președintelui SUA, Donald Trump, urări de „la mulți ani” la împlinirea a 80 de ani, lăudând sprijinul acestuia pentru Israel, poziția față de Iran și implicarea în eforturile de eliberare a ostaticilor din Gaza. Trump s-a născut pe 14 iunie 1946. Mesajul, publicat pe X (fostul Twitter), a inclus mulțumiri pentru ceea ce Herzog a numit leadershipul lui Trump în confruntarea cu „imperiul răului” reprezentat de Iran, precum și pentru angajamentul față de securitatea Israelului. În același mesaj, Herzog a spus că Israelul își va aminti rolul lui Trump în demersurile legate de ostaticii ținuți în Gaza. Context: tensiuni recente pe tema lui Netanyahu Salutul public vine după episoade de tensiune între cei doi lideri, legate de procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu. Publicația notează că Trump i-a cerut în repetate rânduri lui Herzog să îl grațieze pe Netanyahu, iar la un moment dat l-a numit pe președintele israelian „o rușine” și a afirmat că nu se va întâlni cu el până nu acționează. Biroul lui Herzog a răspuns atunci că Israelul este un stat suveran guvernat de statul de drept și că orice decizie privind o grațiere ar fi luată conform legii și fără presiuni externe. Mesaje paralele din partea ambasadorului SUA în Israel În aceeași zi, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, i-a transmis și el lui Trump un mesaj de „HAPPY BIRTHDAY” pe X, urându-i sănătate și „leadership puternic” în continuare, potrivit relatării. [...]
SUA condiționează orice relaxare financiară pentru Iran de dezmembrarea verificată a programului nuclear , potrivit declarațiilor secretarului american al Apărării, Pete Hegseth , citate de The Jerusalem Post . Hegseth a spus la CBS News că „Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară – niciodată, punct”, insistând că viitorul aranjament este „bazat pe performanță”. În această logică, „nu vor fi eliberați bani către Iran până când nu își îndeplinește obligațiile”, a afirmat oficialul american, adăugând că „nu există încredere” și că partea americană va „verifica totul”. În același context, Hegseth a susținut că materialul nuclear „va fi distrus și îndepărtat”, iar programul nuclear „va fi dezmembrat”. El a mai spus că unele detalii apărute public despre acord ar fi „complet greșite”, fără a preciza care sunt acestea. Ce se știe despre proiectul de acord și ce rămâne în discuție Publicația notează că, anterior, un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că, într-un proiect final de memorandum de înțelegere cu Statele Unite, Teheranul ar accepta să nu producă sau să dobândească arme nucleare. Până la încheierea unui acord final, Iranul ar fi acceptat să nu mențină „status quo-ul” nuclear actual, inclusiv să se abțină de la îmbogățirea uraniului și de la extinderea facilităților nucleare, potrivit articolului. Context regional: cine ar fi „aprobat” acordul, potrivit lui Trump În anunțul inițial despre acord, postat pe Truth Social, președintele SUA, Donald Trump, a enumerat mai multe țări din regiune care ar fi aprobat înțelegerea, inclusiv Israel, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Pakistan și Qatar, implicate în medierea negocierilor dintre SUA și Iran, au fost de asemenea menționate. Miza imediată a formulei „performanță înainte de bani” este că orice beneficiu economic pentru Iran ar depinde de pași concreți și verificabili privind programul nuclear, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, mecanismele de verificare sau forma exactă a eventualelor fonduri care ar urma să fie „eliberate”. [...]
Convorbirea Zelenski–Trump mută din nou discuția despre pace în zona G7 , după ce negocierile sub egida SUA nu au produs un acord între Kiev și Moscova în ultimele luni, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit telefonic cu președintele american Donald Trump, pe care l-a felicitat cu ocazia împlinirii a 80 de ani. Într-un mesaj publicat pe X, Zelenski a spus că discuția despre pace a fost „destul de detaliată” și că i-a urat lui Trump „mult succes”, în special „în eforturile sale de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei”. Zelenski a precizat că i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul acordat de SUA Ucrainei și a menționat explicit etape ale acestui ajutor, „de la rachetele Javelin la sistemele Patriot ”. Ce urmează: discuții aprofundate la summitul G7 Liderul ucrainean a mai spus că cei doi au discutat despre „măsurile care ar putea contribui la instaurarea păcii” și că l-a informat pe președintele american despre „ultimele evoluții pe câmpul de luptă” și despre „consolidarea pozițiilor” Ucrainei. Potrivit lui Zelenski, cei doi au convenit să continue discuțiile în cadrul unei întâlniri la summitul G7. Context: negocieri blocate și atenția Washingtonului spre Iran În același timp, materialul notează că mai multe cicluri de negocieri pentru găsirea unei soluții la războiul din Ucraina, desfășurate sub egida SUA, nu au reușit să apropie Kievul și Moscova de un acord, pe fondul mutării atenției Washingtonului spre Iran. Anterior, consilierul președinției ucrainene Dmitro Litvin a descris convorbirea drept „fructuoasă” și a spus că a durat între 30 și 35 de minute. Digi24 mai arată că Zelenski urmează să participe marți la o reuniune de lucru cu liderii G7, la Evian, în Franța, în prezența președintelui american. [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Hormuz după un acord SUA–Iran ar putea reduce riscul de întreruperi pe piața globală a petrolului, însă calendarul semnării rămâne disputat între Washington și Teheran, potrivit Al Jazeera . Statele Unite și Iranul „par” aproape de semnarea primei etape a unui acord de pace, dar oferă versiuni diferite despre momentul în care se va întâmpla. Președintele american Donald Trump și mediatori din Pakistan susțin că documentul ar urma să fie semnat duminică, în timp ce Ministerul iranian de Externe spune că nu va fi duminică și că o dată exactă nu a fost stabilită. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz și transportul de petrol Trump a scris pe Truth Social că, după semnarea unui acord-cadru, Strâmtoarea Hormuz – descrisă ca o arteră vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol și pe care Iranul a blocat-o – ar urma să fie „deschisă imediat pentru toți”. În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis sâmbătă că Iranul ar fi „lansat mai multe drone de atac unidirecționale” în încercarea de a lovi nave comerciale care tranzitau strâmtoarea, iar forțele americane „le-au doborât pe toate” în ultimele ore. Ce spune proiectul de acord, potrivit Teheranului Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat vineri că acordul ar avea 14 puncte, primul fiind ridicarea „blocadei” americane asupra porturilor iraniene. El a mai spus că Memorandumul de Înțelegere (MoU) prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și un angajament de a nu iniția război sau de a nu folosi forța. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a afirmat sâmbătă că data semnării nu a fost încă stabilită și că „nu va fi mâine”, adăugând însă că „posibilitatea ca acest lucru să se întâmple în zilele următoare nu poate fi exclusă”. Semnare „virtuală” și reacții politice Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a scris sâmbătă pe X că „finalizarea” acordului este așteptată „în următoarele 24 de ore” și că va fi semnat electronic, fără alte detalii. Din Washington, corespondenta Al Jazeera Kimberly Halkett a relatat că Trump a sugerat o semnare virtuală a memorandumului, însă programul publicat pentru duminică nu menționează o astfel de ceremonie, deși ar putea fi adăugată. În SUA, parlamentari democrați și-au exprimat scepticismul față de planurile lui Trump. Senatorul Adam Schiff a scris pe X: „Președintele spune că războiul s-a încheiat. Sper că are dreptate. Dar am mai auzit asta. Împreună cu o serie de promisiuni încălcate.” Context regional: Liban și Israel Din Beirut, Al Jazeera relatează că atacurile israeliene au continuat în Liban, în pofida informațiilor despre apropierea unui acord cu Iranul, iar Israelul a anunțat activarea sirenelor în nordul țării după o „infiltrare a unei aeronave ostile” și identificarea a „două impacturi ale unor ținte aeriene suspecte” în apropierea graniței Israel–Liban. În Israel, perspectiva acordului a generat reacții critice, unii comentatori avertizând că ar putea întări Iranul. Editorialistul Ben Caspit a scris în Maariv că „înfrângerea politică” de după victoriile militare ar fi mai puternică decât succesele obținute împotriva Hamas, Hezbollah și Iran. Ce urmează În acest stadiu, informația-cheie rămâne incertă: părțile și mediatorii indică o semnare iminentă, dar Teheranul nu confirmă o dată. Pentru piețe și pentru lanțurile de aprovizionare energetică, semnalul cu cea mai mare greutate este legat de Strâmtoarea Hormuz: dacă blocajul este ridicat „imediat” după semnare, așa cum susține Trump, riscul operațional pentru transportul de petrol s-ar putea reduce rapid; dacă semnarea se amână, tensiunea rămâne. [...]
Cina Trump–Macron de la Versailles devine un test de „retenție” diplomatică la G7 , pe fondul temerilor europene că președintele american ar putea pleca din nou înainte de finalul reuniunii, potrivit news.ro . Donald Trump va participa miercuri la o cină cu Emmanuel Macron la Palatul Versailles , după summitul G7 de la Evian-les-Bains, informație atribuită de publicație unui înalt oficial al administrației Trump citat de Politico.com. Palatul Élysée a confirmat, de asemenea, organizarea cinei. Întâlnirea vine după ce Macron îl invitase anterior pe Trump la o cină în doi la încheierea summitului, însă Casa Albă nu confirmase până acum participarea. În material se arată că invitația ar fi fost „probabil” o încercare de a-i face pe plac lui Trump, descris ca apreciind luxul, dar și o modalitate de a-l menține la summit până la final. De ce contează pentru agenda G7 Liderii europeni vor să abordeze teme precum războiul din Ucraina și conflictul din Iran. Contextul este sensibil: anul trecut, Trump a părăsit summitul mai devreme, pe fondul tensiunilor legate de Iran, potrivit aceleiași surse. Trump ar urma să sosească în Franța luni, iar programul include o întâlnire bilaterală cu Macron, urmată de salutul oficial și o cină de lucru. Ce subiecte declară Casa Albă că va urmări Trump Un reprezentant al administrației, sub protecția anonimatului, a indicat că președintele american va aborda chestiuni de „importanță generală” pentru aliați, între care: creșterea economică și dezvoltarea; reziliența lanțurilor de aprovizionare; imigrația ilegală; inteligența artificială. Întâlniri și formate: Zelenski, state din Golf, Egipt, India Macron l-a invitat la summitul G7 și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , iar programul de marți include o sesiune de lucru cu liderii G7 și cu liderul ucrainean. Totuși, un al doilea înalt oficial al administrației a spus că, „în prezent”, nu este prevăzută o întâlnire bilaterală Trump–Zelenski, deși a lăsat deschisă posibilitatea unei discuții în marja summitului. Tot marți, Trump are programate întâlniri bilaterale cu emirul Qatarului și cu președintele Emiratelor Arabe Unite, precum și un prânz de lucru cu liderii G7 și lideri din Orientul Mijlociu. Miercuri, pe lângă sesiunile G7, sunt menționate întâlniri bilaterale cu președintele Egiptului, Abdel Fattah El-Sisi, și cu premierul Indiei, Narendra Modi, precum și o discuție cu parteneri G7 și directori executivi din tehnologie pe tema inteligenței artificiale. [...]
