Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump neagă că un eventual acord SUA–Iran ar implica bani, în condițiile în care în spațiul public a apărut scenariul deblocării unor fonduri iraniene de 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei), o mișcare cu potențial impact financiar și de sancțiuni, potrivit news.ro.
Președintele american a scris pe platforma sa, Truth Social, că „nicio sumă de bani «nu va fi schimbată în vreun fel» între Statele Unite și Iran”, în eventualitatea încheierii unui acord în dosarul nuclear iranian, relatează AFP.
Declarația vine după ce site-ul american Axios a dezvăluit că SUA ar lua în calcul deblocarea unor fonduri iraniene în valoare de 20 de miliarde de dolari, în schimbul predării stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului. În materialul citat de news.ro nu sunt oferite detalii suplimentare despre mecanismul deblocării sau despre stadiul discuțiilor.
Tot pe Truth Social, Trump a afirmat că Statele Unite au interzis Israelului să bombardeze Libanul după intrarea în vigoare a unui armistițiu de zece zile între cele două țări vecine.
„Israelul nu va mai bombarda Libanul. Ei au INTERDICȚIA să o facă din partea Statelor Unite, Ajunge!”
Recomandate
Donald Trump spune că SUA au interzis Israelului să mai bombardeze Libanul , o poziționare care, dacă se confirmă în plan operațional, ar însemna o schimbare de linie în gestionarea unui aliat-cheie și ar putea influența direct riscul de escaladare în regiune, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută vineri de președintele american, care a folosit „un ton neobișnuit de dur” la adresa Israelului, notează materialul, ce preia o relatare Reuters. De ce contează: semnal de constrângere politică asupra unui aliat În termeni de impact, mesajul indică o posibilă condiționare a acțiunilor militare ale Israelului de către Washington, într-un moment în care evoluțiile din Orientul Mijlociu au efecte în lanț asupra securității regionale și asupra stabilității rutelor comerciale și energetice. Articolul Agerpres este însă disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publicate detalii despre cadrul exact al „interdicției” invocate de Trump, mecanismul prin care ar fi impusă sau reacția oficială a Israelului. [...]
SUA ia în calcul deblocarea a 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei) pentru a scoate din ecuație uraniul îmbogățit al Iranului , într-un posibil schimb „bani contra uraniu” aflat pe masa negocierilor, potrivit Axios . Miza economică și de reglementare este directă: o astfel de deblocare de fonduri ar testa limitele politice și practice ale relaxării controlului asupra activelor iraniene, inclusiv prin condiții privind utilizarea banilor. Negocierile se poartă pe baza unui plan de trei pagini menit să încheie războiul, iar discuțiile ar fi avansat în această săptămână, deși „diferențe semnificative” rămân, potrivit a doi oficiali americani și altor două surse informate. Președintele Donald Trump a declarat joi că negociatorii SUA și Iran ar urma să se întâlnească în weekend pentru o a doua rundă, cu discuții așteptate la Islamabad , probabil duminică, conform unei surse familiarizate cu medierea. Pakistan mediază, cu sprijin din culise din partea Egiptului și Turciei. Ce ar cumpăra, de fapt, cei 20 de miliarde de dolari Prioritatea administrației Trump este ca Iranul să nu mai poată accesa stocul de aproape 2.000 kg de uraniu îmbogățit din facilități nucleare subterane, în special cele 450 kg îmbogățite la o puritate de 60%. De cealaltă parte, Iranul are nevoie de bani, iar negocierile vizează atât soarta stocului, cât și cât din activele înghețate ar fi deblocate și în ce condiții ar putea fi folosite. Într-o etapă anterioară, SUA ar fi fost pregătite să elibereze 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 mld. lei) pentru achiziții de alimente, medicamente și alte bunuri umanitare, în timp ce Iranul ar fi cerut 27 de miliarde de dolari (aprox. 124,2 mld. lei). „Ultimul” nivel discutat este 20 de miliarde de dolari, iar unul dintre oficialii americani a spus că aceasta a fost o propunere a SUA; un alt oficial a descris conceptul „bani contra uraniu” drept „una dintre multe discuții”. Logistica uraniului și rolul monitorizării internaționale Un punct sensibil rămâne unde ajunge materialul nuclear. SUA ar fi cerut ca Iranul să accepte expedierea întregului material nuclear către SUA, în timp ce iranienii ar fi acceptat doar „diluarea” (down-blend, adică reducerea nivelului de îmbogățire) în interiorul Iranului. Un compromis aflat acum în discuție ar presupune: expedierea unei părți din uraniul foarte îmbogățit către o țară terță (nu neapărat SUA); „diluarea” unei alte părți în Iran, sub monitorizare internațională. Moratoriu la îmbogățire și condiții asupra infrastructurii nucleare Memorandumul de înțelegere (MOU) negociat ar include și un moratoriu „voluntar” asupra îmbogățirii uraniului de către Iran. SUA ar fi cerut în runda anterioară un moratoriu de 20 de ani, iar Iranul ar fi contraofertat cu cinci ani, mediatorii încercând încă să reducă diferența. În același cadru, Iranul ar urma să poată avea reactoare nucleare de cercetare pentru producția de izotopi medicali, dar ar pleda ca toate facilitățile nucleare să fie la suprafață; facilitățile subterane existente ar rămâne nefuncționale. De ce contează pentru bani: reacția politică și condiționarea utilizării fondurilor Acordul ar putea genera reacții negative din partea „șoimilor” anti-Iran, notează publicația, în condițiile în care republicanii și Trump l-au criticat anterior pe Barack Obama pentru eliberarea a zeci de miliarde de dolari către Iran în cadrul acordului nuclear din 2015. În acest context, administrația Trump ar putea insista pe limitarea modului în care Iranul poate folosi activele deblocate. Rămâne neclar dacă MOU acoperă explicit rachetele balistice ale Iranului și sprijinul pentru actori regionali aliați, subiecte pe care Israelul și republicanii „dur” din Washington au cerut anterior să fie incluse în orice negociere cu Teheranul. Ce spun actorii implicați Un oficial american citat de Axios a indicat că Iranul a făcut pași, dar insuficienți: „Iranul s-a mișcat. Dar nu suficient de departe. Ce este nevoie ca să se miște înainte, vom vedea.” Același oficial a susținut că Iranul vrea „20 de miliarde de dolari — și mult mai mult”, acces la vânzarea de petrol la prețuri de piață fără sancțiuni și reintrarea în sistemul financiar global, dar că ar dori să păstreze și programul de arme nucleare și finanțarea unor grupări precum Hamas. Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, a transmis că discuțiile au fost „productive”, dar că SUA „nu vor negocia prin presă”, adăugând că „sursele anonime” care pretind că știu detalii despre discuții sensibile „nu au idee despre ce vorbesc”. Trump a declarat joi că Iranul ar fi fost de acord cu „o declarație foarte, foarte puternică” că nu va avea arme nucleare și că ar fi acceptat să dea SUA „praful nuclear”, referindu-se la stocul de uraniu îmbogățit. Tot el a spus că un acord este aproape și că, în lipsa lui, „focul reîncepe”, precizând că ar fi dispus să extindă încetarea focului dincolo de expirarea din 21 aprilie, dacă va fi necesar. Ce urmează Vineri, mediatorii pakistanez, egiptean și turc ar urma să aibă o întâlnire „quad” cu oficiali saudiți, pe marginea unui forum diplomatic în Turcia, axată pe eforturile de a intermedia un acord între SUA și Iran. În paralel, o nouă rundă de discuții directe este așteptată în weekend, cu Islamabad ca locație probabilă, potrivit sursei citate în material. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz a tras în jos cotațiile petrolului, dar SUA menține blocada navală asupra Iranului , într-un semnal că riscul operațional pentru transportul de țiței rămâne condiționat de negocierile Washington–Teheran, potrivit Daily Mail . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat pe X că, „în linie cu încetarea focului în Liban”, trecerea pentru toate navele comerciale prin Strâmtoarea Hormuz este „complet deschisă” pentru restul perioadei de armistițiu, pe o rută coordonată comunicată anterior de organizația iraniană a porturilor și transportului maritim. Reacția pieței a fost imediată: petrolul Brent a scăzut cu 10% până la 89,11 dolari/baril (aprox. 409 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 11% la 84,11 dolari/baril (aprox. 386 lei), pe fondul speranțelor legate de un acord de pace SUA–Iran și al diminuării temerilor privind blocarea unei rute maritime critice pentru exporturile de petrol. Blocada SUA rămâne, deși Iranul anunță „trecere complet deschisă” Donald Trump a salutat anunțul Iranului pe Truth Social, însă a precizat că blocada navală americană va rămâne „în vigoare” în ceea ce privește Iranul, până la finalizarea „tranzacției” dintre cele două părți. Președintele SUA a susținut că procesul „ar trebui să meargă foarte repede”, deoarece „cele mai multe puncte sunt deja negociate”. Tot Trump a afirmat că Iranul, „cu ajutorul SUA”, a îndepărtat sau îndepărtează toate minele marine din strâmtoare. Informația este prezentată ca declarație a președintelui american; în textul sursă nu apare o confirmare independentă din partea Iranului pentru acest detaliu. Negocieri SUA–Iran: discuții despre uraniu și fonduri deblocate În același flux de actualizări, Daily Mail notează că oficiali americani au vorbit despre negocieri pe baza unui plan de trei pagini pentru încheierea războiului, care ar putea include predarea uraniului îmbogățit de către Iran în schimbul a 20 miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) din fonduri deblocate, informație atribuită Axios. Publicația mai menționează că Trump a spus că negociatorii SUA și Iran ar urma să se întâlnească în acest weekend pentru o a doua rundă de discuții, înainte ca încetarea focului de două săptămâni să se apropie de expirare, marți. Potrivit unei surse familiarizate cu medierea, întâlnirea ar urma să aibă loc duminică, la Islamabad. Daily Mail precizează că nu există confirmare din partea Iranului pentru o concesie invocată de Trump privind predarea uraniului foarte îmbogățit. Mesaj către NATO : „stați departe” Pe fondul detensionării situației din Hormuz, Trump a lansat un nou atac la adresa NATO, susținând că a primit un apel din partea alianței cu o ofertă de ajutor, pe care a respins-o. În postarea sa, a cerut NATO să „stea departe” și a descris alianța drept „inutilă” când a fost nevoie. Pentru companii și piețe, combinația dintre redeschiderea anunțată a rutei și menținerea blocadei SUA indică o scădere a primei de risc pe termen scurt, dar și faptul că fluxurile comerciale rămân sensibile la evoluția negocierilor și la condițiile impuse de Washington. [...]
Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru comerț, dar navele iraniene sunt în continuare vizate de blocada SUA , după ce președintele american Donald Trump a salutat anunțul Teheranului privind reluarea completă a traficului comercial, potrivit Ziarul Financiar . Trump a transmis pe platforma Truth Social că Iranul a anunțat că strâmtoarea este „complet deschisă” și „pregătită pentru trafic total”, mulțumind pentru această decizie. Informația este prezentată de ZF cu trimitere la Financial Times (FT). Ce se schimbă pentru transportul maritim și de ce contează Redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz reduce, cel puțin temporar, riscul de blocaj pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul comercial, după o perioadă în care „foarte puține nave comerciale” au tranzitat zona, pe fondul temerilor că Iranul ar putea viza transporturile, notează materialul. În același timp, mesajul Washingtonului indică faptul că relaxarea nu este generală: SUA mențin o măsură separată care afectează direct navele iraniene și operațiunile legate de porturile Iranului. Blocada SUA pentru navele iraniene rămâne în vigoare Potrivit textului, SUA „își aplică propriul blocaj asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene”. Trump a precizat că, deși strâmtoarea este deschisă și pregătită pentru activitate, „blocada navală va rămâne în vigoare în totalitate” în ceea ce privește Iranul, până când „tranzacția” cu Iranul va fi finalizată „100%”. În același mesaj, Trump a susținut că procesul „ar trebui să se desfășoare foarte rapid”, deoarece „majoritatea punctelor sunt deja negociate”, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre conținutul acestei tranzacții. Contextul recent: taxe, permisiuni și blocarea petrolierelor ZF mai arată că Iranul declarase anterior că navele ar trebui să ceară permisiunea Islamic Revolutionary Guard Corps și să plătească o taxă pentru a traversa strâmtoarea. Săptămâna trecută, Iranul ar fi blocat trecerea petrolierelor ca răspuns la atacurile israeliene asupra Libanului, conform materialului. Articolul plasează evoluția în contextul unui armistițiu în Liban, în timpul căruia Teheranul a anunțat redeschiderea completă a strâmtorii pentru transportul comercial. [...]
Kremlinul mizează pe armistițiul Israel–Liban ca să prevină reluarea războiului , potrivit news.ro , care relatează declarațiile Moscovei după intrarea în vigoare a încetării focului în noaptea de joi spre vineri. Rusia a transmis vineri că susține armistițiul convenit între Israel și Liban și și-a exprimat speranța că acesta va crea spațiu pentru „acorduri durabile”, menite să evite reluarea confruntărilor armate. În briefingul zilnic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului , Dmitri Peskov , a spus că Moscova salută „decizia încheierii unui armistițiu” și speră ca „în aceste câteva zile” să fie posibilă negocierea unor înțelegeri care să prevină o nouă escaladare. Declarația a fost făcută ca răspuns la o întrebare adresată de AFP, conform aceleiași surse. [...]
Donald Trump a respins public orice implicare a NATO în criza Ormuz , un mesaj care poate complica coordonarea transatlantică pe securitatea rutelor energetice, într-un moment în care state europene discutau o misiune navală defensivă. Potrivit Digi24 , președintele american a spus că alianța a fost „inutilă” în criza din Strâmtoarea Ormuz și le-a transmis aliaților să „stea departe”. Într-o postare pe platforma Truth Social , Trump a susținut că NATO ar fi contactat Washingtonul pentru a întreba dacă SUA au nevoie de sprijin în contextul tensiunilor din Ormuz, însă el a respins oferta. Mesajul vine după anunțul Iranului privind relaxarea accesului în strâmtoare, iar Trump a afirmat că „situația din Strâmtoarea Ormuz s-a încheiat”. „Acum că situația din Strâmtoarea Ormuz s-a încheiat, am primit un telefon de la NATO în care mi s-a cerut dacă avem nevoie de ajutor. Le-am spus să stea departe.” În aceeași postare, Trump a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a spus că alianța ar fi fost „inutilă când a fost nevoie de ea”. Miza: securitatea transportului maritim și coordonarea aliată Declarațiile apar în condițiile în care mai multe state europene membre NATO au discutat posibilitatea unei misiuni navale defensive pentru protejarea transportului maritim din regiune, pe fondul riscurilor generate de închiderea temporară a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exporturile globale de petrol. Contextul tensiunilor SUA–NATO Digi24 amintește că fricțiunile dintre administrația Trump și NATO nu sunt noi: în mandatele sale, Trump a criticat repetat contribuțiile financiare ale aliaților europeni la bugetul comun al alianței și a cerut creșterea cheltuielilor pentru apărare până la pragul de 2% din PIB. În criza recentă, unele țări europene au fost reticente să se implice direct în acțiuni militare pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, preferând soluții diplomatice și misiuni cu rol defensiv. Trump avertizase anterior că NATO riscă „un viitor foarte sumbru” dacă nu sprijină mai ferm inițiativele conduse de Statele Unite, ceea ce alimentează tensiunile politice din interiorul alianței. [...]
