Știri
Știri din categoria Externe

Vizita de stat a regelui Charles la Washington a fost folosită ca exercițiu de „diplomație cu umor”, menit să întărească mesajul de continuitate al relației SUA–Marea Britanie, în pofida diferențelor politice dintre cele două capitale, potrivit Mediafax. La cina de stat de la Casa Albă, monarhul l-a ironizat pe Donald Trump spunând că, „fără britanici”, americanii „ar vorbi franceza”, o replică construită ca răspuns la o declarație anterioară a președintelui american despre rolul SUA în al Doilea Război Mondial.
În discursul rostit în decorul somptuos al Casei Albe, Charles al III-lea a făcut aluzie la originea britanică și franceză a multor nume de locuri din Statele Unite, legată de colonizarea Americii de Nord de către cele două puteri rivale. Gluma a venit după ce Trump le spusese europenilor, la summitul de la Davos din ianuarie, că fără sprijinul american în război „ați vorbi germană și puțin japoneză”, potrivit Le Figaro, citat de Mediafax.
„Ați afirmat recent, domnule președinte, că fără Statele Unite, țările europene ar vorbi germana. Îndrăznesc să spun că fără noi ați vorbi franceza?”
Regele a continuat în aceeași notă, făcând o glumă despre „ajustările” Casei Albe legate de proiectul unei săli de bal susținut de Trump, pe care Mediafax îl descrie drept costisitor.
„Regret să spun că noi, britanicii, am încercat, desigur, propriul nostru proiect imobiliar la Casa Albă în 1814.”
Referința trimite la episodul din 1814, când soldații britanici au incendiat clădirea.
Charles și-a tachinat și aliații, spunând că cina a fost „o îmbunătățire considerabilă față de Boston Tea Party”, episodul din 1773 când coloniștii au aruncat în mare încărcături de ceai britanic puternic taxat.
În paralel cu schimbul de replici, cei doi au lăudat „relația specială” dintre Londra și Washington, în ciuda dezacordurilor privind acordul nuclear cu Iranul, notează Mediafax.
Regele i-a oferit lui Trump un cadou: clopotul unei nave numite HMS Trump, un submarin britanic pus în funcțiune în 1944, prezentat ca simbol al istoriei comune și al cooperării viitoare.
„Fie ca acesta să fie o mărturie a istoriei comune a națiunilor noastre și a viitorului lor luminos. Și dacă vreodată veți avea nevoie să ne contactați, vă rugăm să nu ezitați să ne sunați.”
Trump a răspuns în registru similar, glumind pe seama adversarilor săi politici interni și felicitându-l pe Charles pentru discursul susținut în Congres, potrivit aceleiași relatări.
Recomandate

Blocajul Strâmtorii Ormuz , care duce circa 20% din țițeiul mondial, menține presiunea pe prețurile energiei , în timp ce Casa Albă caută o ieșire din conflictul cu Iranul care să reducă costurile politice interne, potrivit G4Media , care preia Reuters. În paralel, agențiile de informații americane analizează cum ar reacționa Teheranul dacă președintele Donald Trump ar declara unilateral „victoria” într-un război care durează de două luni. Miza imediată este una economică: eforturile diplomatice de după încetarea focului nu au reușit să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a închis-o prin atacuri asupra navelor și amplasarea de mine. Reuters notează că blocarea transportului maritim a dus la creșterea costurilor energetice la nivel mondial și a prețului la pompă în SUA, iar capacitatea Iranului de a perturba comerțul îi oferă o pârghie importantă în negocieri. Ce analizează serviciile de informații și de ce contează Potrivit a doi oficiali americani și unei persoane familiarizate cu situația, comunitatea de informații a fost solicitată de înalți oficiali ai administrației să evalueze implicațiile unei posibile retrageri a lui Trump din conflict. Sursele au vorbit sub condiția anonimatului, invocând caracterul sensibil al informațiilor. Nu este clar când va fi finalizată analiza, însă Reuters arată că agențiile au evaluat și anterior reacția probabilă a liderilor iranieni la o eventuală declarație de „victorie” a SUA. În scenariul în care Trump ar declara victoria și SUA și-ar retrage forțele din regiune, Iranul ar interpreta probabil gestul drept o victorie proprie, potrivit uneia dintre surse. Dacă, în schimb, SUA ar păstra o prezență militară puternică, Teheranul ar putea vedea declarația ca pe o tactică de negociere, fără ca aceasta să însemne neapărat finalul războiului. CIA și Biroul Directorului Serviciilor de Informații Naționale au refuzat să comenteze. Ieșirea din conflict, legată de prețurile la benzină și de calendarul electoral O reducere a prezenței militare americane în regiune, combinată cu o ridicare reciprocă a blocadei, ar duce în cele din urmă la scăderea prețurilor la benzină, potrivit Reuters. Până acum, însă, cele două părți par departe de un acord. Pe plan intern, războiul este descris drept o povară politică pentru Casa Albă. Un sondaj Reuters/Ipsos publicat săptămâna trecută arată că doar 26% dintre respondenți consideră că această campanie militară a meritat costurile, iar 25% spun că a făcut SUA mai sigure. În acest context, unii oficiali și consilieri se tem că războiul ar putea contribui la pierderi semnificative pentru republicani la alegerile de la jumătatea mandatului, programate pe 3 noiembrie 2026. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a spus că SUA continuă negocierile cu iranienii și că „nu se vor grăbi să încheie un acord nefavorabil”. „Președintele va încheia doar un acord care pune pe primul plan securitatea națională a SUA și a afirmat clar că Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară.” Opțiuni militare încă disponibile, dar cu costuri mai mari Deși nu a fost luată o decizie, iar Trump „ar putea relua cu ușurință” operațiunile militare, Reuters scrie că diverse opțiuni rămân oficial pe masă, inclusiv noi atacuri aeriene asupra liderilor militari și politici iranieni. Totuși, cele mai ambițioase variante, precum o invazie terestră, par mai puțin probabile decât în urmă cu câteva săptămâni, potrivit unei persoane familiarizate cu dinamica administrației. În plus, una dintre surse afirmă că Iranul ar fi profitat de încetarea focului pentru a recupera echipamente îngropate în urma bombardamentelor americane și israeliene din primele săptămâni ale conflictului. Ca urmare, „costurile tactice” ale reluării războiului pe scară largă ar fi probabil mai mari acum decât la începutul armistițiului, care a început pe 8 aprilie. În weekendul trecut, Trump a anulat o călătorie a trimisului său special Steve Witkoff și a ginerelui său Jared Kushner pentru întâlniri cu oficiali iranieni în Pakistan, spunând că ar dura „prea mult timp” și că, dacă Iranul vrea să discute, „tot ce ar trebui să facă ar fi să sune”, potrivit Reuters. [...]

O statuie de aproape 7 metri a lui Donald Trump, acoperită cu aur, a fost instalată la Trump National Doral din Florida, într-un proiect finanțat din zona criptomonedelor, cu o notă de distanțare oficială a familiei Trump față de inițiativă , potrivit Mediafax . Statuia este din bronz și are un strat de aur. Îl prezintă pe președintele SUA în picioare, cu pumnul ridicat spre cer, într-o postură care amintește de o fotografie realizată imediat după tentativa de asasinat din 2024. Cine a realizat și cine a plătit Lucrarea a fost realizată de sculptorul Alan Cottrill , din Ohio. Finanțarea ar fi venit de la un grup de criptomonede numit $PATRIOT, care ar fi plătit aproximativ 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei), conform informațiilor citate de Mediafax din 9News . Deși statuia este expusă la clubul Doral, familia Trump a transmis că nu este implicată în afacerea $PATRIOT. Unde a fost amplasată și de ce contează Statuia a fost amplasată la Trump National Doral, unul dintre cluburile de golf ale lui Donald Trump. În contextul în care Doral este descris ca una dintre destinațiile de golf preferate ale președintelui SUA, instalarea unei astfel de lucrări într-o proprietate deținută de Trump aduce în prim-plan intersecția dintre imaginea publică, activele comerciale și inițiativele de finanțare asociate industriei cripto, chiar și atunci când există o delimitare formală de familie. [...]

Taiwanul devine testul de politică externă al summitului Trump–Xi , cu potențialul de a schimba – chiar și nuanțat – modul în care Washingtonul își formulează angajamentele de securitate în Asia, potrivit Reuters . Președintele american Donald Trump urmează să meargă la Beijing luna viitoare, iar liderul chinez Xi Jinping a transmis că Taiwanul va fi în fruntea agendei. Este o schimbare față de întâlnirea lor din Coreea de Sud de anul trecut, când Xi ar fi evitat deliberat subiectul, notează Reuters. Pentru Taipei, miza este dacă Trump – care și-a neliniștit partenerii printr-o abordare tranzacțională a alianțelor – ar putea „îndulci” sau reformula politica tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor concesii economice din partea Chinei, precum achiziții de aeronave sau produse agricole americane și relaxarea presiunilor economice. De ce contează: o schimbare de formulare poate schimba calculele Beijingului SUA urmează o „politică a unei singure Chine”, prin care nu ia oficial poziție asupra suveranității Taiwanului și doar recunoaște, fără a accepta, poziția Beijingului că insula îi aparține. Washingtonul spune că „nu sprijină” independența Taiwanului, dar îl ajută să-și mențină capacitatea de autoapărare. Experții citați de Reuters avertizează că și o modificare aparent minoră a limbajului american ar putea influența evaluarea Beijingului asupra determinării SUA de a continua sprijinul pentru insulă. Un astfel de semnal ar tulbura Taipei și ar redeschide întrebări despre angajamentele de securitate ale Washingtonului în Asia. Presiunea Chinei: cereri vechi, semnale noi înaintea vizitei Reuters arată că Xi i-a cerut în 2024 președintelui de atunci, Joe Biden, ca SUA să își schimbe formularea în „ne opunem independenței Taiwanului”, de la versiunea actuală. SUA au refuzat. Surse implicate în pregătirea vizitei lui Trump spun că, la nivel de lucru, China ar fi transmis constant semnale similare înaintea summitului, fără a oferi detalii, invocând confidențialitatea discuțiilor. Ministerul chinez de Externe și Departamentul de Stat al SUA nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters. Reacția Taiwanului și linia oficială a administrației Trump Oficialii taiwanezi spun că sunt în alertă. Un adjunct al ministrului din Consiliul pentru Afaceri Continentale, Shen Yu-chung, a declarat că Taiwanul va urmări dacă SUA își schimbă poziția privind Strâmtoarea Taiwan în urma întâlnirii și că Taipei va intensifica dialogul de politici cu Washingtonul. În același timp, oficiali ai administrației Trump au afirmat în mod repetat că nu există schimbări de politică privind Taiwanul și au condamnat presiunile Chinei asupra insulei. În privat, ei subliniază că Trump ar fi aprobat, în puțin peste un an din al doilea mandat, vânzări de armament către Taiwan mai mari decât cele aprobate de Biden pe durata întregii președinții, potrivit Reuters. Context militar și miza de securitate pentru SUA China nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său. Ultimele exerciții militare în jurul insulei au avut loc la finalul lunii decembrie, după anunțul SUA privind un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei), cel mai mare de până acum, potrivit Reuters. Publicația mai notează că miza pentru SUA este ridicată și dintr-un motiv operațional: Washingtonul ar utiliza discret Taiwanul pentru stații radar avansate și puncte de ascultare amplasate în munți, orientate către China, conform unor surse de securitate. În perioada premergătoare summitului, principalul diplomat american în Taiwan, Raymond Greene, a oferit asigurări publice că angajamentele SUA – inclusiv cele din Taiwan Relations Act, care prevede vânzări de armament – rămân „de nezdruncinat”, mai arată Reuters. [...]

Agențiile de informații din SUA evaluează scenarii de retragere și dezescaladare cu Iranul, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , care ține sus costurile energiei la nivel global , potrivit Reuters . Miza analizei este cum ar reacționa Teheranul dacă președintele Donald Trump ar declara unilateral „victoria” într-un război vechi de două luni, devenit o vulnerabilitate politică pentru Casa Albă. Comunitatea de informații lucrează la această evaluare la cererea unor oficiali de rang înalt din administrație, pentru a înțelege implicațiile unei eventuale reduceri a implicării militare americane. Surse citate de Reuters spun că unii oficiali și consilieri se tem că războiul ar putea contribui la pierderi importante pentru republicani la alegerile de la jumătatea mandatului, programate mai târziu în acest an. De ce contează pentru economie: Ormuz rămâne parțial blocată, iar energia se scumpește La 20 de zile după ce Trump a declarat o încetare a focului, eforturile diplomatice nu au reușit să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz, rută „vitală economic”, pe care Iranul a închis-o prin atacarea navelor și amplasarea de mine, potrivit aceleiași surse. Blocarea transporturilor care duc aproximativ 20% din țițeiul mondial a împins în sus costurile energiei la nivel global și prețurile la pompă în SUA. Reuters notează că această capacitate de a perturba comerțul oferă Iranului o pârghie puternică în raport cu SUA și aliații săi. În acest context, o eventuală decizie de reducere a prezenței militare americane, combinată cu o ridicare reciprocă a blocadei, „ar duce în cele din urmă” la scăderea prețurilor la benzină — însă, până acum, cele două părți par departe de un acord. Ce scenarii analizează SUA și ce semnale transmite Iranul Potrivit unei evaluări realizate de agențiile americane în zilele de după campania inițială de bombardamente din februarie, dacă Trump ar declara victoria iar SUA și-ar reduce forțele din regiune, Iranul ar interpreta probabil gestul ca pe o victorie a sa, a spus una dintre surse. În schimb, dacă Trump ar declara că SUA au câștigat, dar ar menține o prezență militară consistentă, Teheranul ar vedea acest lucru mai degrabă ca pe o tactică de negociere, fără ca asta să însemne neapărat finalul războiului, potrivit aceleiași surse. Reuters precizează că nu este clar când va fi finalizată analiza actuală. Presiune politică internă și opțiuni militare încă deschise Războiul este „covârșitor” nepopular în rândul americanilor: doar 26% dintre respondenții unui sondaj Reuters/Ipsos publicat săptămâna trecută au spus că operațiunea militară a meritat costurile, iar 25% au declarat că a făcut SUA mai sigure. În același timp, deși nu a fost luată o decizie, Trump ar putea relua ușor operațiunile militare, iar o dezescaladare rapidă ar putea reduce presiunea politică asupra președintelui, dar ar putea lăsa în urmă un Iran „încurajat”, care ar putea reconstrui în timp programele nucleare și de rachete și ar putea amenința aliații SUA din regiune, potrivit surselor Reuters. CIA a transmis, prin directoarea biroului de comunicare Liz Lyons, că agenția „nu este familiarizată” cu evaluarea relatată, după publicarea materialului, și a refuzat să răspundă întrebărilor Reuters despre activitatea curentă privind Iranul. Biroul Directorului Informațiilor Naționale a refuzat să comenteze, iar Casa Albă a spus că SUA continuă discuțiile cu iranienii și că nu vor fi „grăbite” să încheie un acord prost. „Președintele va încheia doar un acord care pune pe primul plan securitatea națională a SUA și a fost clar că Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly. Separat, Reuters relatează că Trump a anulat în weekend o deplasare a emisarului său special Steve Witkoff și a ginerelui său Jared Kushner pentru întâlniri cu oficiali iranieni în Pakistan, motivând că ar dura „prea mult timp” și că, dacă Iranul vrea să discute, „tot ce trebuie să facă este să sune”. [...]

Escaladarea retoricii dintre Washington și Berlin riscă să adâncească fracturile din NATO pe fondul războiului cu Iranul și al șocului petrolier care lovește economiile europene , după ce Donald Trump l-a atacat public pe cancelarul german Friedrich Merz pentru criticile la adresa campaniei militare SUA–Israel. Potrivit Al Jazeera , Trump a susținut că războiul este „necesar” pentru a împiedica Teheranul să obțină o armă nucleară și a ironizat performanța economică a Germaniei. Într-o postare pe rețelele sociale, președintele SUA a afirmat că Merz „nu știe despre ce vorbește” și a sugerat că poziția cancelarului ar echivala cu acceptarea unui Iran nuclear. Trump a legat direct disputa de situația economică a Germaniei, afirmând că „nu e de mirare” că țara „merge atât de prost, economic și altfel”. Miza economică: petrol mai scump, presiune pe Europa Deși Germania este descrisă ca unul dintre cei mai loiali aliați ai SUA și Israelului, războiul în curs a împins în sus prețurile petrolului, într-un moment în care Germania și alte state europene sunt încă afectate de crizele economice declanșate de pandemia COVID-19 și de invazia Rusiei în Ucraina. În acest context, criticile venite de la Berlin capătă greutate politică, pentru că se suprapun peste costuri economice directe pentru industrie și consumatori. Ce a spus Merz și de ce contează pentru alianță Merz a catalogat campania militară drept „nechibzuită” și a avertizat asupra riscului de a intra într-un conflict fără o strategie de ieșire, invocând experiențele din Afganistan și Irak. „Problema cu conflicte ca acesta este mereu că nu trebuie doar să intri – trebuie să și ieși din nou. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan timp de 20 de ani. Am văzut-o în Irak.” Cancelarul a mai sugerat că Washingtonul este „umilit” de tactica de negociere a Iranului, în condițiile în care Teheranul ar refuza să trimită delegați la întâlniri cu oficiali americani înainte de ridicarea blocadei asupra porturilor sale. Criticile reprezintă, potrivit relatării, o abatere vizibilă de la linia pro-Israel a lui Merz, care anterior descrisese acțiunile Israelului drept „munca murdară pentru noi toți”. În același timp, Germania este menționată ca fiind unul dintre cei mai mari furnizori de armament pentru Israel. Presiune americană asupra aliaților și contradicții pe tema „amenințării nucleare” Al Jazeera notează că reacția lui Trump se înscrie într-un tipar de frustrare față de aliații europeni și NATO, pe care îi acuză că nu susțin pe deplin războiul și nu participă direct la el, inclusiv în demersuri de redeschidere „prin forță” a Strâmtorii Hormuz . În plan intern american, justificarea centrală a Casei Albe – prevenirea obținerii unei arme nucleare de către Iran – este complicată de faptul că șefa comunității de informații, Tulsi Gabbard, le-a spus congresmenilor anul trecut că Teheranul nu construiește o astfel de armă. Separat, Departamentul de Stat a publicat săptămâna trecută o justificare legală a războiului, invocând autoapărarea colectivă la cererea Israelului și dreptul inerent al SUA la autoapărare. Pentru Europa, disputa Trump–Merz indică un risc suplimentar: pe lângă costul energiei, crește incertitudinea politică în interiorul alianței, într-un moment în care Washingtonul cere sprijin mai direct pentru operațiunile legate de conflict. [...]

Donald Trump susține că Iranul cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care conflictul din regiune a destabilizat piețele energetice și rutele comerciale, potrivit HotNews . Președintele SUA afirmă că Teheranul i-ar fi transmis că se află într-o „stare de colaps” și că încearcă să își „clarifice situația conducerii”. Într-o postare pe TruthSocial , Trump a scris: „Iranul tocmai ne-a informat că se află într-o «stare de colaps». Vor să «deschidem Strâmtoarea Ormuz» cât mai curând posibil, în timp ce încearcă să își clarifice situația conducerii (ceea ce cred că vor reuși să facă!). Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!” Publicația notează că nu este clar din mesajul lui Trump cum ar fi transmis Iranul această solicitare. De ce contează: transportul maritim și energia rămân puncte sensibile În același context, HotNews relatează că speranțele privind reluarea eforturilor de pace s-au diminuat, pe fondul unui conflict care „a destabilizat piețele energetice și a perturbat rutele comerciale globale”. Totodată, liderii statelor din Golf s-au întâlnit marți în Arabia Saudită, pentru prima dată de când țările lor au devenit un front al războiului cu Iranul. Potrivit unui oficial din Golf citat în material, reuniunea a urmărit găsirea unui răspuns comun la „miile de atacuri cu rachete și drone” lansate de Iran de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Teheranului, pe 28 februarie. Atacurile s-au redus după armistițiul din 8 aprilie, însă capitalele din Golf „rămân prudente”. Negocierile: divergențe pe dosarul nuclear și propunerea Iranului Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului (care durează de două luni) ar fi inclus: amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la încheierea conflictului; rezolvarea disputelor privind transportul maritim din Golful Persic. Trump vrea ca problemele legate de programul nuclear să fie abordate „încă de la început”, a declarat un oficial american informat cu privire la întâlnirea pe care liderul de la Casa Albă a avut-o luni cu consilierii săi. Materialul reamintește și contextul acordului nuclear din 2015, care s-a prăbușit după ce Trump s-a retras unilateral din înțelegere în primul său mandat. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile HotNews mai arată că Trump a anulat, la sfârșitul săptămânii trecute, vizita trimisului său special Steve Witkoff și a lui Jared Kushner în Pakistan, țară care media negocierile, ceea ce a alimentat percepția de blocaj. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a avut vizite la Islamabad, Oman și Rusia, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin și a primit mesaje de susținere. [...]