Știri
Știri din categoria Externe
România a convocat Consiliul de Securitate al ONU după încălcarea spațiului aerian de o dronă atribuită Rusiei, într-un demers cu miză de securitate și presiune diplomatică, potrivit Mediafax. Sesiunea specială are loc luni, 1 iunie 2026, cu participarea ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu.
Solicitarea României vine după incidentul de la Galați, descris de MAE drept „deosebit de grav”: o dronă atribuită Federației Ruse ar fi încălcat spațiul aerian național, iar ulterior a avut loc o explozie care a dus la rănirea unor persoane și la pagube materiale.
Conform informațiilor prezentate, o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de locuințe din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10.
În urma incidentului, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane cu răni ușoare au primit îngrijiri medicale la fața locului.
Oana Țoiu a transmis că, „pentru prima dată”, Consiliul de Securitate se reunește „la solicitarea expresă a României” pe o temă care implică direct țara. Ministrul a precizat că va prezenta, de la ora locală 15.00 (22.00 ora României), „încălcările flagrante ale dreptului internațional” și riscurile generate de acțiuni repetate atribuite Federației Ruse.
Reuniunea are loc în baza articolelor 34 și 35 din Carta Națiunilor Unite, iar MAE susține că incidentul de la Galați reprezintă „o încălcare periculoasă și fără precedent a dreptului internațional”, pe fondul unei serii de încălcări ale spațiului aerian al României și al altor state UE și NATO din regiune.
În comunicarea MAE, obiectivele demersului sunt:
Pe lângă participarea la sesiunea Consiliului de Securitate, agenda ministrului de externe la New York include întrevederi cu Secretarul General al ONU, António Guterres, cu președinta Adunării Generale ONU, Annalena Baerbock, și cu ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz.
Recomandate
Teheranul a convocat principalul diplomat ucrainean și cere intervenția Consiliului de Securitate al ONU , după un atac ucrainean asupra unei nave comerciale iraniene, potrivit Al Jazeera . Iranul avertizează că incidentul ar putea escalada războiul. Autoritățile iraniene au condamnat atacul și au anunțat că au chemat la Teheran cel mai înalt diplomat al Ucrainei, într-un gest care ridică miza diplomatică a episodului. În același timp, Iranul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze. Teheranul susține că un marinar a fost ucis în incident. Materialul este prezentat ca un reportaj din Teheran realizat de corespondentul Al Jazeera Tohid Asadi. De ce contează Prin solicitarea unei reacții a Consiliului de Securitate și prin avertismentul privind escaladarea, Iranul încearcă să internaționalizeze incidentul și să crească presiunea politică asupra Kievului. Din informațiile disponibile în sursă nu reiese dacă există o reacție oficială a Ucrainei sau detalii suplimentare despre circumstanțele atacului. [...]
Atacurile Rusiei au oprit complet traficul pe coridorul maritim de export al Ucrainei , iar efectul imediat se vede în lanțul logistic regional: Maersk și-a întrerupt operațiunile într-un port ucrainean și a redirecționat încărcăturile către Constanța, potrivit G4Media . Miercuri, pentru prima dată de la înființarea coridorului în 2023, nicio navă nu a intrat în cele trei porturi ucrainene din regiunea Odesa. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, acuză Moscova că folosește presiunea militară pentru a bloca exporturile și a afecta piețele alimentare, într-un moment sensibil, „în plin sezon de recoltare”. „Rusia ține ostatică securitatea alimentară globală. Astăzi, nicio navă nu a trecut prin coridorul maritim al Ucrainei de la Marea Neagră — chiar în plin sezon de recoltare. Este vorba de un act deliberat de terorism economic și umanitar.” Efect operațional: rutele se mută, riscul crește Atacurile asupra navelor civile de marfă care se îndreptau spre porturile ucrainene „sufocă” coridorul, iar armatorii au decis să oprească traficul din cauza amenințărilor crescute la adresa securității, deși Ucraina spune că va continua să asigure securitatea. În acest context, compania de transport maritim Maersk a întrerupt operațiunile în portul pescăresc Chornomorsk (regiunea Odesa) și a redirecționat încărcăturile către portul Constanța , conform informațiilor citate în articol. Andrii Klymenko, șeful Grupului de monitorizare și cercetare strategică pentru Marea Neagră și Marea Baltică, spune că proprietarii navelor au suspendat operațiunile pentru a vedea cum evoluează situația și ce soluție poate găsi Ucraina. Miza economică: exporturi agricole și presiune pe prețurile alimentelor Articolul amintește că blocada impusă de Rusia asupra porturilor ucrainene în 2022 a strangulat exporturile agricole și a contribuit la creșterea prețurilor globale la alimente cu peste 60% până în luna martie (fără a preciza anul în fragmentul redat). După stabilirea coridorului maritim protejat în Marea Neagră, Ucraina a exportat prin acesta peste 168,9 milioane de tone de mărfuri, inclusiv peste 100 de milioane de tone de cereale, o parte importantă fiind destinată țărilor din „Sudul Global”, în pofida atacurilor repetate asupra porturilor din Odesa. Ce urmează: Ucraina cere intervenția Consiliului de Securitate al ONU Ucraina a solicitat o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU pentru 27 iulie, cerând statelor să solicite Moscovei să înceteze atacurile asupra libertății de navigație în Marea Neagră. Purtătorul de cuvânt al Marinei Ucrainene, Dmytro Pletenchuk, susține că Rusia lovește nave care operează „în deplină legalitate”, în timp ce Ucraina ar viza nave care încalcă legislația maritimă prin transport ilegal de petrol supus sancțiunilor sau prin intrarea în porturi din teritoriile ocupate. În același timp, el admite că presiunea a crescut și că firmele de transport maritim își reduc operațiunile, dar afirmă că Ucraina va continua să lucreze pentru restabilirea capacității maxime a coridorului. [...]
Iranul nu s-a retras din negocieri cu SUA, dar le-a suspendat , în timp ce Washingtonul și Teheranul au transmis răspunsuri la o propunere de reluare a discuțiilor venită din partea Qatarului și Pakistanului, potrivit The Jerusalem Post . Informația sugerează o fereastră de reluare a dialogului, pe fondul unei pauze în loviturile americane din ultimele două nopți, după aproape două săptămâni de operațiuni militare susținute. Potrivit publicației, posturile saudite Al Arabiya și Al Hadath au relatat că ambele părți au înaintat răspunsuri la propunerea mediatorilor. Ulterior, o sursă citată de aceleași canale a spus că Iranul „nu s-a retras” din negocieri, însă le-a „suspendat”, deși ar fi pregătit să continue dialogul „în conformitate cu Memorandumul de Înțelegere SUA–Iran”. În același context, sursa a mai afirmat că Iranul le-a transmis oficialilor pakistanezi că respinge crearea unui „nou coridor” în Strâmtoarea Hormuz — un punct cheie pentru tranzitul maritim de petrol și gaze — fără ca articolul să detalieze ce ar presupune concret această inițiativă. Pauză în loviturile SUA și semnale de la Casa Albă Materialul notează că evoluțiile vin după a doua noapte consecutivă fără lovituri americane asupra Iranului, după o perioadă de aproape două săptămâni de operațiuni. În paralel, Axios a relatat că, timp de 13 zile, președintele SUA Donald Trump ar fi aprobat zilnic planuri de lovituri prezentate de oficiali militari, atacurile fiind executate de regulă la câteva ore după aprobare. Axios mai susține că Trump a primit vineri un nou plan de lovituri, dar a ales să nu îl autorizeze și ar fi cerut armatei să nu lanseze atacuri noi, potrivit a două surse familiarizate cu decizia. Ce urmează Trump a declarat ulterior, la Casa Albă, că o strategie „mai inteligentă” ar fi obținerea unui acord cu Iranul, deși a spus că opțiunea de a continua sau escalada atacurile rămâne pe masă. „Vorbim cu [iranienii] chiar acum. Cred că devin din ce în ce mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem gata de acțiune, dar vorbim cu ei.” Din informațiile disponibile în articol nu reiese un calendar al reluării negocierilor și nici conținutul răspunsurilor transmise de cele două părți, însă combinația dintre medierea Qatar–Pakistan și pauza operațională a SUA indică o posibilă reactivare a canalelor diplomatice pe termen scurt. [...]
Ucraina își recalibrează țintele pentru lovituri la distanță în Rusia, cu accent pe costuri economice și pe lanțul de producție militară , potrivit Meduza . Președintele Volodimir Zelenski a spus că, după o ședință cu militarii, a fost actualizată lista „țintelor prioritare” pentru atacuri în adâncul teritoriului rus. În declarația citată de publicație, Zelenski afirmă că noile priorități au fost stabilite „în conformitate cu influența reală asupra Rusiei și asupra capacității ei de a continua și de a prelungi acest război”. Obiectivul ar fi ca „presiunea la distanță” să împingă Rusia spre diplomație prin îngreunarea producției de componente pentru armament, pierderi în sectorul petrolier și „alte pierderi economice”. Context: „operațiunea de influență” și noua structură din armată Meduza amintește că, la final de iunie, Zelenski a anunțat că a aprobat pentru Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) o „operațiune de influență” de 40 de zile, cu scopul de a obține încetarea războiului, fără a oferi detalii (mențiune anterioară: Meduza ). Potrivit aceleiași surse, după acel anunț au urmat intensificări ale loviturilor asupra rafinăriilor de petrol, inclusiv la distanțe considerabile de graniță, precum și atacuri asupra depozitelor Wildberries. Pe 10 iulie, Zelenski a mai spus că a creat în cadrul forțelor armate ucrainene un „comandament al influenței la distanță asupra Rusiei” (referință: Meduza ). De ce contează: presiune economică și operațională asupra Rusiei Mesajul lui Zelenski indică o direcție operațională: selectarea țintelor ar urmări să afecteze direct capacitatea industrială și economică a Rusiei de a susține războiul, nu doar obiective militare punctuale. În lipsa unor detalii despre lista actualizată, nu este posibil de evaluat ce infrastructură sau ce companii ar putea fi vizate în continuare, însă accentul pus pe „componente pentru arme” și pe „pierderi petroliere” sugerează menținerea presiunii asupra sectoarelor cu rol major în finanțarea și aprovizionarea efortului de război. [...]
Lovirea de către Ucraina a unui vas iranian cu „componente pentru drone și rachete” ridică miza pe ruta Caspică a livrărilor militare către Iran , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile ambasadorului Ucrainei în Israel, Yevgen Korniychuk, într-un interviu pentru N12. Incidentul a avut loc sâmbătă, în Marea Caspică . Korniychuk a spus că nava lovită transporta componente pentru drone și rachete „în drum spre Iran”. Teheranul a susținut, în schimb, că vasul avea la bord bunuri civile și a acuzat Ucraina că încearcă să extindă războiul Rusia–Ucraina. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat atacul într-o postare pe X (fostul Twitter), afirmând că Ucraina a efectuat „lovituri cu rază lungă în Marea Caspică”, inclusiv asupra unor nave folosite pentru transporturi de „marfă militară” care implică Iranul. De ce contează: Ucraina tratează transporturile către Iran ca ținte militare Ambasadorul a indicat că nu este prima dată când Ucraina lovește astfel de ținte și că se așteaptă ca asemenea acțiuni să se repete, pe motiv că Kievul consideră aceste transporturi drept ținte militare legitime. În aceeași intervenție, Korniychuk a afirmat că Israelul și Ucraina „luptă împotriva aceluiași inamic”, descriind situația ca părți diferite ale „aceluiași ax al răului”. Context: declarațiile lui Trump despre Rusia și livrările către Iran Materialul notează și o declarație recentă a președintelui american Donald Trump , publicată vineri pe Truth Social, potrivit căreia Vladimir Putin l-ar fi asigurat că Rusia nu vinde arme Iranului. Trump a adăugat că, dacă acest lucru s-ar întâmpla, „ar fi foarte rău pentru ei” și „cu siguranță nu în interesul lor”. Informațiile despre încărcătura navei se bazează pe declarațiile ambasadorului ucrainean; articolul nu indică o confirmare independentă a conținutului transportului. [...]
Evenimentul Christopher Street Day din Berlin a fost anulat după ce un vehicul a intrat în mulțime , iar poliția a deschis o anchetă și îl caută pe suspect, potrivit The Jerusalem Post . Poliția din Berlin a transmis că mai mulți oameni au fost loviți și răniți, iar la fața locului au intervenit echipaje de ordine publică și salvare. Serviciile de urgență au acordat îngrijiri victimelor chiar în zona incidentului. Deocamdată, autoritățile nu au comunicat numărul exact al răniților și nici gravitatea leziunilor. În paralel, poliția a anunțat că desfășoară o operațiune de căutare a suspectului. Ulterior, publicația germană Bild a relatat că o persoană ar fi murit, citând poliția. Informația nu este prezentată în material ca fiind confirmată oficial printr-un comunicat separat, iar cazul este în desfășurare. Înainte de incident, sute de mii de persoane se adunaseră pașnic în capitala Germaniei pentru Christopher Street Day, unul dintre cele mai mari evenimente Pride din Europa. [...]
