Știri
Știri din categoria Externe
Criza de carburant din Rusia începe să se vadă în economie și în stabilitatea politică, după ce penuria și scumpirea benzinei au erodat rapid încrederea publică în Vladimir Putin, potrivit Antena 3, care citează date oficiale și analize din presa rusă independentă.
Pe 12 iulie, rata de aprobare a lui Putin a coborât la 65,1%, cel mai redus nivel de la începutul războiului, conform datelor publicate de centrul de stat VȚIOM. Într-o singură săptămână, scăderea a fost de 0,9 puncte procentuale, iar în ultimele patru săptămâni, de 5,3 puncte.
Dincolo de efectul politic, criza benzinei este prezentată ca un șoc cu impact direct în economie, prin transmiterea rapidă a costurilor în mai multe sectoare. Politologul Ilia Grașcenkov, citat de The Moscow Times, leagă explicit problema de funcționarea economiei reale:
„Mai ales că benzina afectează, la rândul ei, logistica, prețurile, agricultura și funcționarea economiilor regionale.”
În același timp, aceeași sursă notează că situația alimentează comparații tot mai dese cu penuria de bunuri din ultimii ani ai Uniunii Sovietice.
Ritmul declinului din sondaje ar fi depășit scăderile înregistrate în două momente sensibile pentru Kremlin:
Ponderea celor care dezaprobă prestația lui Putin a ajuns la 23,4%, potrivit VȚIOM, aproape de procentul celor nemulțumiți de activitatea guvernului (24,4%). În plus, rata de dezaprobare a lui Putin este, conform datelor citate, de 1,5 ori mai mare decât cea a premierului Mihail Mișustin.
Politologa Tatiana Stanovaia afirmă că în societate există așteptări tot mai răspândite privind schimbări importante, chiar dacă momentul și forma lor sunt neclare. În acest context, sunt menționate zvonuri despre:
Stanovaia mai susține că, deși Putin ar crede în continuare că se apropie de câștigarea războiului, distanța dintre conducerea politică și restul țării se mărește, iar în rândul unei părți a elitelor de la Moscova crește sentimentul că se apropie o catastrofă.
Recomandate
Elita economică a Rusiei scoate zeci de miliarde de dolari din țară pe fondul temerilor că statul ar putea intensifica confiscările de active și al deteriorării perspectivelor economice, potrivit HotNews , care citează o analiză Bloomberg și discuții cu persoane familiarizate cu mișcările miliardarilor ruși. Miza este una de impact economic și de stabilitate financiară: ieșirile de capital, făcute în afara statisticilor oficiale, indică o scădere a încrederii în protecția proprietății private în Rusia și o presiune suplimentară asupra economiei, într-un moment în care cheltuielile pentru războiul din Ucraina cresc. De ce își mută banii: frica de confiscări și presiunea bugetară Temerile s-ar fi amplificat după o întâlnire cu ușile închise la Kremlin între Vladimir Putin și oameni de afaceri, în care miliardarul Suleiman Kerimov ar fi sugerat o contribuție „semnificativă” la bugetul de stat, ca recunoaștere a modului în care au fost construite afacerile în anii 1990. Conform relatării, Putin ar fi salutat ideea, însă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că președintele le-ar fi cerut magnaților să contribuie. În paralel, presiunea pe finanțele publice este legată de creșterea cheltuielilor pentru război, descrise în material ca ajungând la niveluri „nesustenabile”, în timp ce autoritățile caută să crească veniturile și să conserve cheltuielile de apărare prin reducerea altor capitole bugetare. „Fuga” miliardelor: ieșiri de capital peste datele oficiale Bloomberg estimează că, în afara cifrelor oficiale, „zeci de miliarde de dolari” au ieșit din Rusia în acest an, o creștere semnificativă față de anul precedent. Publicația leagă această tendință și de îngrijorări privind sectorul bancar, care s-au intensificat din vara trecută, când directori de bănci au avertizat asupra nivelurilor de îndatorare și a unor perspective mai slabe decât cele recunoscute public. Unde se duc banii: aur, criptomonede, imobiliare și Golful Schimbările de portofoliu menționate includ orientarea către: criptomonede și aur; proprietăți imobiliare în străinătate; capital privat, în special în regiunea Golfului. Sunt indicate destinații precum Cipru și Emiratele Arabe Unite, dar și Turcia, Arabia Saudită, Monaco, iar un om de afaceri a spus că a început să direcționeze investiții către Africa. Materialul notează și noi achiziții de proprietăți de mare valoare în Dubai, pe fondul interesului tot mai mare al rușilor pentru imobiliare în Turcia și Monaco. Rute de transfer și ocolirea controalelor: rolul Dubaiului și al unor canale informale Metodele de transfer ar fi evoluat pe măsură ce rușii caută să evite atât sancțiunile occidentale, cât și controlul Kremlinului. Dubai este descris ca un hub pentru criptomonede, ceea ce ar facilita transferuri între jurisdicții. În același timp, sunt menționate rute informale cu puncte centrale în Armenia, Kazahstan și Kârgâzstan, țară asociată în material cu moneda stabilă A7A5 (un „stablecoin”, adică un token digital conceput să își mențină o valoare relativ stabilă). Tokenul ar fi fost creat de A7, o companie de plăți transfrontaliere deținută de Ilan Shor, împreună cu banca de stat rusă Promsvyazbank , aflată sub sancțiuni. Context: de la „repatriere” după 2022 la risc intern crescut după 2024 După invazia Ucrainei și sancțiunile occidentale, elita rusă și-ar fi „repatriat” o parte din avere, fiind forțată să transfere active înapoi în Rusia și să reînregistreze companii în țară, în timp ce active din străinătate au fost înghețate. Riscul intern a crescut ulterior: din 2024, autoritățile ar fi intensificat confiscările, iar încetinirea economiei din 2025 ar fi limitat profiturile și oportunitățile de creștere. Procurorul general Alexander Gutschan a declarat în martie că anul trecut statul a recuperat active de peste 4 trilioane de ruble (51,5 miliarde de dolari, aprox. 231,8 miliarde lei). Printre exemplele de oameni de afaceri care au pierdut active sunt menționați Vadim Moskovich (Ros Agro Plc), Konstantin Strukov (sectorul minier de aur) și Dmitry Kamenchik, care a pierdut controlul asupra aeroportului Domodedovo din Moscova. Pentru detalii, analiza citată de HotNews este atribuită Bloomberg . [...]
Reținerea bloggerului Ilya Remeslo ridică din nou riscul penal pentru criticile la adresa armatei ruse , într-un context în care autoritățile folosesc acuzația de „informații false” ca instrument de descurajare a vocilor publice care contestă războiul din Ucraina, potrivit HotNews , care citează Reuters. Remeslo a fost reținut sub suspiciunea de a fi răspândit informații false despre forțele armate, a relatat agenția de stat TASS, conform Reuters. Surse din cadrul forțelor de ordine au declarat pentru Reuters că acesta riscă până la 10 ani de închisoare. De ce contează: semnal de reglementare și control asupra spațiului public Cazul este relevant prin prisma aplicării legislației ruse privind „dezinformarea” despre armată, folosită pentru a sancționa criticile legate de război și pentru a limita libertatea de exprimare. Reținerea vine după ce Remeslo, anterior perceput ca o figură pro-Kremlin, a publicat în martie un manifest viral intitulat „Cinci motive pentru care am încetat să-l mai susțin pe Vladimir Putin”. Ce a scris Remeslo și ce s-a întâmplat după manifest Potrivit informațiilor citate, manifestul lui Remeslo: critica războiul din Ucraina; critica restricțiile asupra libertății de exprimare; cerea ca Vladimir Putin să demisioneze și să fie judecat. La câteva zile după publicarea textului, Remeslo a fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. Circumstanțele internării rămân neclare, nefiind stabilit dacă a fost voluntară sau involuntară. El a fost eliberat aproximativ o lună mai târziu. Context: presiune crescută asupra opoziției și criticilor Informațiile despre reținerea bloggerului apar după arestarea opozantului Boris Nadejdin , fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, care strânge semnături pentru alegerile parlamentare din 20 septembrie. HotNews a relatat anterior despre acest caz în articolul „Încă un opozant al lui Putin a fost arestat: Boris Nadejdin, tocmai fusese declarat agent străin”, disponibil aici . În aprilie, Nadejdin declara într-un interviu pentru agenția EFE că sistemul autoritar al lui Putin „se deteriorează” și devine „din ce în ce mai predispus la greșeli”, potrivit informațiilor citate în material. [...]
Rusia avertizează că ar trata o forță occidentală post-pace în Ucraina drept „țintă militară legitimă” , o poziționare care ridică miza de securitate pentru statele europene ce discută trimiterea de trupe și complică orice arhitectură de garanții după un eventual acord, potrivit HotNews . Moscova a transmis miercuri că orice forță multinațională desfășurată în Ucraina de aliații Kievului, în cazul unui acord de pace, ar fi „inacceptabilă” și ar fi considerată o amenințare directă la adresa Rusiei, relatează Reuters, citată de publicație. Mesajul vizează explicit statele din așa-numita „Coaliție a Voinței”, care s-au reunit la Paris și și-au reafirmat intenția de a pregăti o astfel de desfășurare după încetarea ostilităților. Linia roșie trasată de Moscova: intervenție străină și escaladare Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a spus că trimiterea de contingente militare ale „Coaliției a Voinței” ar echivala, „de facto”, cu o intervenție străină și cu o escaladare a amenințărilor la adresa securității Rusiei. „Repet: acest lucru ar echivala, de facto, cu o intervenție străină și cu o escaladare a amenințărilor la adresa securității Rusiei. Am considera astfel de unități drept ținte militare legitime.” În paralel, aliații occidentali au anunțat că în lunile următoare ar urma să aibă loc exerciții pentru a demonstra capacitatea de acțiune a forței planificate, denumită Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U). Presiune și pe alte fronturi: Armenia și statele baltice Materialul trece în revistă și alte episoade recente în care Rusia a ridicat tonul față de state din vecinătate sau din spațiul euro-atlantic. În cazul Armeniei, Moscova a acuzat Erevanul că i-a oferit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski o „platformă pentru remarci antirusești”, pe fondul răcirii relațiilor dintre cei doi aliați tradiționali. Contextul include tensiunile crescute după recucerirea Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan în septembrie 2023, în pofida prezenței forțelor ruse de menținere a păcii. Totodată, este menționat un avertisment al ambasadorului Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, care a susținut că Moscova ar avea informații despre intenția Ucrainei de a lansa drone militare din Letonia și din alte state baltice, afirmând că apartenența la NATO nu ar proteja aceste țări de represalii. Letonia a respins acuzațiile ca „pură ficțiune” și a convocat șeful interimar al misiunii ruse, formulând un „protest categoric”. SUA, prin ambasadorul adjunct la ONU, Tammy Bruce, au avertizat că ONU „nu este un loc pentru amenințări” împotriva unui membru al Consiliului și au reiterat angajamentele NATO, în condițiile în care articolul 5 prevede apărarea colectivă. De ce contează Prin calificarea explicită a unei eventuale forțe occidentale în Ucraina drept „țintă militară legitimă”, Rusia încearcă să descurajeze din start opțiunile de garantare a securității Ucrainei după un acord și să crească riscul perceput pentru statele europene care ar participa. În același timp, episoadele invocate în articol sugerează o extindere a presiunii politice și diplomatice și către alte capitale, de la Erevan la state membre NATO din regiunea baltică. [...]
Atacul Iranului asupra Kuweitului a lovit infrastructură civilă și a rănit soldați , într-un episod care ridică riscul de întreruperi operaționale în energie și utilități, pe fondul escaladării regionale, potrivit The Jerusalem Post . Armata kuweitiană a transmis pe X (fostul Twitter) că Iranul a lansat vineri mai multe rachete balistice și drone „către Kuweit”, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, gen.-maj. Saud Abdulaziz Al-Otaibi. Conform comunicatului, mai mulți soldați kuweitieni au fost răniți de schije căzute după interceptarea unor ținte aeriene. Ținte și pagube: energie, apă și alte obiective civile Declarația armatei kuweitiene indică lovirea mai multor locații, inclusiv: o centrală electrică, o instalație de desalinizare a apei, alte elemente de infrastructură civilă, fiind raportate incendii și pagube materiale. Armata a precizat că nu au existat civili răniți, însă au fost semnalate daune suplimentare în țară din cauza schijelor provenite din rachete și drone interceptate. Contextul escaladării: revendicări IRGC și avertismente către SUA În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a revendicat responsabilitatea pentru lovituri anterioare asupra Kuweitului, susținând că ar fi vizat facilități militare americane, potrivit agenției semi-oficiale Mehr News, citată de publicație. IRGC a mai afirmat că ar fi lovit și avariat un depozit de drone militare americane în Bahrain, ca răspuns la lovituri ale SUA din noaptea precedentă. Tot vineri, Mohsen Rezaei , consilier al liderului suprem al Iranului, a declarat la televiziunea de stat iraniană că Teheranul ar putea trece la „operațiuni ofensive la scară largă” dacă SUA continuă loviturile „încă câteva zile” și a avertizat că o eventuală încercare americană de a „seiza” locații ar putea determina Iranul să ducă „un război ofensiv, nu unul defensiv”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre amploarea exactă a avariilor, impactul imediat rămâne legat de riscul de perturbare a serviciilor critice (electricitate și apă) și de creșterea tensiunilor de securitate în Golf, într-un moment în care actorii implicați își leagă public acțiunile de loviturile SUA din regiune. [...]
Guvernul de la Budapesta cere UE să restituie amenzi și fonduri blocate, într-o dispută cu miză bugetară de miliarde de euro , pe fondul schimbării de abordare în mai multe state membre privind controlul migrației, potrivit Mediafax . Premierul Ungariei, Péter Magyar , solicită rambursarea penalităților impuse Budapestei pentru politica de migrație, inclusiv a penalității zilnice de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei), și recuperarea a circa 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) din fonduri europene de redresare pe care Ungaria le-a pierdut. Ce sume sunt în joc și de unde vin penalitățile În 2024, Comisia Europeană a amendat Ungaria cu 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) și a impus o penalizare de 1 milion de euro pe zi, după ce guvernul condus atunci de Viktor Orbán nu a pus în aplicare o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2020 privind politica de azil. Instanța europeană a decis că Ungaria a încălcat legislația UE, motivând că nu a oferit solicitanților de azil acces la o procedură echitabilă. La acel moment, autoritățile ungare ridicaseră un gard la granița cu Serbia, iar cererile de azil puteau fi depuse doar la consulatul Ungariei din Belgrad, majoritatea fiind respinse. Mediafax notează că, în total, sancțiunile europene au ajuns la aproape 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei). De la preluarea mandatului, Ungaria ar mai fi acumulat încă 69 de milioane de euro (aprox. 345 milioane lei) în amenzi. Argumentul Budapestei: „realitatea din UE” s-a schimbat Întrebat de Euronews, Péter Magyar a susținut că sancțiunile sunt rezultatul unei decizii „excesiv politizate” și că nu mai reflectă situația actuală din Uniunea Europeană, în condițiile în care tot mai multe state membre ar adopta măsuri mai ferme pentru prevenirea migrației ilegale. „Este nedrept și inacceptabil ca Ungaria, într-o situație complet nouă, să fie nevoită să plătească un milion de euro pe zi pentru o măsură pe care și alții o iau – poate prin legislație de nivel inferior sau prin mecanisme diferite”, a spus premierul. În ultimele luni, UE a analizat noi soluții de gestionare a migrației, inclusiv deschiderea de către Italia a unui centru pentru procesarea cererilor de azil în Albania și colaborarea Comisiei Europene cu state din afara blocului comunitar pentru reducerea migrației ilegale și facilitarea returnării migranților. Ce urmează: negociere cu Comisia și presiune pe bugetul UE Premierul ungar afirmă că guvernul colaborează îndeaproape cu Comisia Europeană pentru a rezolva problema amenzilor zilnice, în timp ce continuă să țină migranții în afara granițelor Ungariei. În paralel, el cere și returnarea fondurilor de redresare post-pandemie reținute din cauza termenelor limită nerespectate în 2024 și 2025, susținând că „bugetul necesită o decizie unanimă” — un indiciu că Budapesta ar putea încerca să folosească mecanismele de vot din UE pentru a-și susține poziția. [...]
Dronele ieftine, cu elemente de inteligență artificială, au schimbat radical dinamica de pe front , iar o analiză citată de Mediafax indică faptul că militarii ruși ajunși în prima linie ar trăi, în medie, doar 20-30 de minute — o estimare atribuită șefului CIA, John Ratcliffe . Potrivit materialului, analiza a fost preluată de Nexta, care notează că rușii din prima linie „trăiesc mai puțin decât muștele”. Ce spune CIA despre cauza principală John Ratcliffe afirmă că principalul pericol pentru militarii ruși din prima linie vine de la drone „ieftine și eficiente”, dotate cu elemente de inteligență artificială, care „s-au transformat în mașini de ucis”. În aceeași logică, Ratcliffe susține că dezvoltarea tehnologiei ucrainene a oferit Kievului un avantaj și a încetinit avansul armatei ruse. Context: estimări privind pierderile în 2026 Anterior, analiștii de la CSIS au declarat că, în 2026, pierderile Rusiei pe front ar urma să fie semnificativ mai mari decât cele ale Ucrainei. Conform estimărilor lor, raportul pierderilor „ar putea ajunge la 8:1”, iar cea mai mare parte a pierderilor rusești ar fi legate de atacurile cu drone. Datele sunt prezentate ca evaluări și estimări ale unor instituții și analiști, fără detalii metodologice în materialul citat de Mediafax. [...]
