Centrul de stat VȚIOM: rata de aprobare a lui Vladimir Putin a coborât la 65,1% pe fondul crizei benzinei din Rusia - scădere de 5,3 puncte în patru săptămâni, cel mai jos nivel de la începutul războiului

Criza de carburant din Rusia începe să se vadă în economie și în stabilitatea politică , după ce penuria și scumpirea benzinei au erodat rapid încrederea publică în Vladimir Putin, potrivit Antena 3 , care citează date oficiale și analize din presa rusă independentă. Pe 12 iulie, rata de aprobare a lui Putin a coborât la 65,1%, cel mai redus nivel de la începutul războiului, conform datelor publicate de centrul de stat VȚIOM. Într-o singură săptămână, scăderea a fost de 0,9 puncte procentuale, iar în ultimele patru săptămâni, de 5,3 puncte. De ce contează: benzina lovește în lanțul economic Dincolo de efectul politic, criza benzinei este prezentată ca un șoc cu impact direct în economie, prin transmiterea rapidă a costurilor în mai multe sectoare. Politologul Ilia Grașcenkov, citat de The Moscow Times , leagă explicit problema de funcționarea economiei reale: „Mai ales că benzina afectează, la rândul ei, logistica, prețurile, agricultura și funcționarea economiilor regionale.” În același timp, aceeași sursă notează că situația alimentează comparații tot mai dese cu penuria de bunuri din ultimii ani ai Uniunii Sovietice. Scădere mai rapidă decât în episoadele de criză din 2022 și 2024 Ritmul declinului din sondaje ar fi depășit scăderile înregistrate în două momente sensibile pentru Kremlin: în toamna lui 2022, după anunțul mobilizării , când rata de aprobare a scăzut cu 3,3 puncte în patru săptămâni; în august 2024, după pătrunderea forțelor ucrainene în regiunea Kursk, când scăderea a fost de 5,1 puncte în patru săptămâni. Nemulțumirea se apropie de nivelul critic pentru guvern Ponderea celor care dezaprobă prestația lui Putin a ajuns la 23,4%, potrivit VȚIOM, aproape de procentul celor nemulțumiți de activitatea guvernului (24,4%). În plus, rata de dezaprobare a lui Putin este, conform datelor citate, de 1,5 ori mai mare decât cea a premierului Mihail Mișustin. Ce urmează: așteptări de „schimbări” și zvonuri despre măsuri dure Politologa Tatiana Stanovaia afirmă că în societate există așteptări tot mai răspândite privind schimbări importante, chiar dacă momentul și forma lor sunt neclare. În acest context, sunt menționate zvonuri despre: o posibilă mobilizare în toamnă; trecerea la un model de economie dirijată și la o „economie de război”; introducerea vizelor de ieșire din țară, după modelul sovietic. Stanovaia mai susține că, deși Putin ar crede în continuare că se apropie de câștigarea războiului, distanța dintre conducerea politică și restul țării se mărește, iar în rândul unei părți a elitelor de la Moscova crește sentimentul că se apropie o catastrofă. [...]