Știri
Știri din categoria Externe
Qatarul respinge zvonul unui transfer de 12 miliarde de dolari către Iran, într-un moment în care banii blocați devin monedă de negociere în discuțiile Teheran–Washington, potrivit Digi24. Doha spune că informațiile vehiculate în presă despre o „ofertă” financiară sunt false și ar urmări sabotarea eforturilor diplomatice.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe qatarez, Majed Al-Ansari, a transmis pe platforma X că relatarea potrivit căreia Qatarul ar fi „oferit” 12 miliarde de dolari (aprox. 55 miliarde lei) Iranului „nu este pur și simplu adevărată” și că ar fi răspândită de „părți” interesate să submineze dezescaladarea și stabilitatea regională.
Miza economică invocată în spațiul public este legată de fonduri iraniene înghețate. Presa israeliană și alte surse apropiate unor țări precum Arabia Saudită au relatat că negociatorii iranieni ar cere deblocarea imediată a 12 miliarde de dolari (aprox. 55 miliarde lei) din active înghețate aflate în Qatar, ca o condiție pentru avansarea discuțiilor cu SUA.
Potrivit unor surse anonime citate de aceste instituții media, Teheranul ar solicita, mai larg, dezghețarea completă a activelor sale blocate în diferite părți ale lumii, pe fondul unor dezacorduri cu Washingtonul privind clauze ale unui posibil acord.
Informațiile au apărut la o zi după ce negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Qalibaf și ministrul de Externe Abbas Araqchi au mers în Qatar pentru discuții despre un acord de pace cu SUA, potrivit presei de stat iraniene. În Qatar s-a deplasat și guvernatorul Băncii Centrale a Iranului, Abdolnaser Hemmati, în contextul în care o parte din fondurile iraniene înghețate de SUA se află acolo și sunt revendicate de Teheran în negocieri.
De partea americană, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână deschisă „într-o formă sau alta” și că negocierile continuă, dar soluționarea divergențelor din proiectul inițial ar putea dura încă „câteva zile”. Rubio a mai spus că marți ar urma să aibă loc discuții în Qatar, după un apel telefonic al președintelui Donald Trump din weekend cu mai mulți lideri regionali.
Recomandate
Negocierile SUA–Iran vizează un „acord-cadru” care ar putea debloca Strâmtoarea Hormuz și relaxa sancțiunile, dar fără garanții rapide de pace , potrivit Reuters , care descrie un proces în două etape: oprirea ostilităților și abia apoi discuțiile grele despre programul nuclear și securitatea regională. Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că negocierea unui acord cu Iranul ar putea „dura câteva zile”, ceea ce a temperat așteptările privind un final iminent al conflictului, după ce SUA au efectuat ceea ce au numit lovituri defensive în sudul Iranului. De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe a indicat că s-au conturat concluzii pe multe teme dintr-un posibil memorandum de înțelegere în 14 puncte, dar că asta nu înseamnă automat un acord rapid de încheiere a războiului. Ce se negociază acum: un acord-cadru, nu „pacea finală” După un armistițiu la începutul lui aprilie, părțile au rămas în dezacord pe dosare dificile, inclusiv ambițiile nucleare ale Iranului, războiul Israelului în Liban cu Hezbollah (susținut de Iran) și cererile Teheranului privind ridicarea sancțiunilor și eliberarea activelor înghețate. După săptămâni de discuții în principal indirecte, ambele părți spun că au făcut progrese la un memorandum de înțelegere care ar opri războiul și ar oferi negociatorilor 60 de zile pentru un acord final. Conform purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene, cadrul ar urmări încetarea războiului și a blocadei navale americane, în schimbul unor pași ai Teheranului pentru a asigura tranzitul sigur prin Strâmtoarea Hormuz. Un diplomat iranian de rang înalt, Hossein Nooshabadi, a declarat pentru agenția ISNA că un posibil acord-cadru ar include, între altele, încetarea războiului „pe toate fronturile” (inclusiv Liban), eliberarea activelor iraniene blocate, ridicarea blocadei navale americane și deschiderea Strâmtorii Hormuz, retragerea forțelor americane din vecinătatea Iranului și libertatea de a vinde petrol iranian. Același oficial a spus că proiectul iranian pentru un acord inițial nu conține angajamente privind programul nuclear. Un oficial de rang înalt din administrația președintelui american Donald Trump, citat de Reuters sub protecția anonimatului, a afirmat că Iranul ar fi acceptat „în principiu” deschiderea Strâmtorii Hormuz în schimbul ridicării blocadei navale și că ar urma să elimine uraniul puternic îmbogățit al Teheranului. Miza economică: Hormuz, blocada și accesul la bani Teheranul vede controlul asupra Hormuz drept principalul său atu, iar Washingtonul consideră blocada porturilor iraniene principalul instrument de presiune. În paralel, Iranul insistă pe ridicarea sancțiunilor și pe eliberarea unor venituri din petrol înghețate în bănci străine, descrise de Reuters ca fiind de ordinul „zecilor de miliarde de dolari”, și cere despăgubiri pentru pagubele de război. Surse iraniene citate de Reuters spun că un acord-cadru ar viza strict încetarea războiului „pe toate fronturile”, stabilirea unui cadru de 30 de zile pentru circulația prin Hormuz și transportul maritim și, posibil, o anumită relaxare financiară. Abia ulterior ar urma negocieri pe subiectele mai dificile, inclusiv statutul uraniului puternic îmbogățit și detaliile privind Strâmtoarea, precum și ordinea în care s-ar aplica elementele din înțelegerea preliminară (de la relaxarea sancțiunilor la măsuri de securitate). Ce urmează: aprobări politice și dosare tehnice grele Dacă Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului aprobă memorandumul, documentul ar urma să ajungă la liderul suprem pentru aprobarea finală. Oficialul american citat de Reuters a spus că SUA înțeleg că liderul suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, ar fi susținut „șablonul larg” al acordului. Dacă prima fază avansează, dosarul nuclear ar putea fi revizuit și negociat în perioada de 60 de zile, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene și ale lui Nooshabadi. Reuters amintește că ultimul acord nuclear, încheiat în 2015 și abandonat de Trump în 2018, a necesitat ani de negocieri și echipe mari de experți tehnici. Punctele care pot bloca acordul Reuters indică drept principale teme de dispută: Strâmtoarea Hormuz și blocada din Golf : pârghii centrale pentru ambele părți. Nuclear : SUA cred că Iranul urmărește arma nucleară; Iranul neagă și spune că programul este pașnic. Discuția se concentrează pe îmbogățirea uraniului și pe opțiuni precum moratoriu pe termen lung și exportul ori diluarea stocurilor. Surse iraniene au menționat posibilitatea diluării unei părți din uraniul puternic îmbogățit într-o țară „prietenoasă”, până la 5% puritate, cu returnare ulterioară. Rachete balistice : o cerere americană anterioară războiului a fost limitarea razei rachetelor iraniene astfel încât să nu poată ajunge la Israel; Iranul a refuzat constant să discute subiectul. Sancțiuni și active înghețate : economia Iranului a fost afectată de sancțiuni ani la rând, iar Reuters le leagă de tulburările naționale din ianuarie; Teheranul vrea ridicarea sancțiunilor și acces la veniturile din petrol blocate. În esență, negocierile descrise de Reuters par să urmărească mai întâi reducerea riscurilor imediate pentru transportul maritim și pentru economia Iranului, dar lasă pentru etapa a doua dosarele care, istoric, au prelungit ani de zile orice înțelegere: nuclearul, rachetele și arhitectura de securitate din regiune. [...]
Armenia riscă scumpirea gazului rusesc după ce a semnat cu SUA un acord de parteneriat strategic, într-un moment sensibil politic, cu alegeri parlamentare programate pe 7 iunie, potrivit Digi24 . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , și ministrul armean de externe, Ararat Mirzoian , au semnat marți, la Erevan, acordul de parteneriat strategic, cu doar câteva zile înaintea scrutinului. Reacția Moscovei a venit rapid: Kremlinul a avertizat că Armenia ar putea pierde prețul preferențial la gazul rusesc dacă se îndepărtează de Rusia, potrivit Reuters și News.ro, citate de Digi24. Miza economică: prețul „preferențial” la gaz Kremlinul a transmis încă de luni că Erevanul ar putea pierde prețul „foarte atractiv” pe care îl plătește pentru gazul rusesc, în cazul în care renunță la integrarea cu Rusia. În termeni practici, mesajul indică folosirea energiei ca instrument de presiune, într-un context în care Armenia încearcă să-și recalibreze relațiile externe. Ce mai include pachetul semnat la Erevan Pe lângă parteneriatul strategic, Rubio și Mirzoian au semnat: un acord-cadru privind mineralele critice; un acord de cooperare legat de un coridor de tranzit propus, de 43 km, care ar traversa sudul Armeniei și ar oferi Azerbaidjanului o rută directă către enclava Nahicevan, mai departe către Turcia, aliatul apropiat al Bakuului. Întâlnirea a avut loc la Aeroportul Internațional Zvartnoț din Erevan, în timpul unei scurte escale a lui Rubio. Context politic: alegeri pe 7 iunie Semnarea acordurilor vine înaintea alegerilor parlamentare din 7 iunie, în care partidul Contract Civil al premierului Nikol Pașinian, care urmărește relații mai strânse cu Occidentul, se confruntă cu mai multe partide de opoziție, dintre care multe sunt descrise ca pro-ruse. În acest cadru, avertismentul privind gazul indică un potențial cost economic imediat asociat unei repoziționări geopolitice, cu efect direct asupra facturilor și asupra stabilității energetice a țării, dacă scenariul scumpirii se materializează. [...]
Naționala Iranului va fi obligată să se bazeze în Mexic și să intre în SUA doar în zilele meciurilor , o soluție care complică logistic participarea la Cupa Mondială 2026 și mută o parte din presiunea organizatorică pe autoritățile mexicane, potrivit Mediafax . Decizia vine după ce autoritățile americane ar fi refuzat să găzduiască permanent echipa pe teritoriul SUA, iar FIFA a cerut oficial sprijinul guvernului mexican pentru organizarea logistică a delegației iraniene, conform informațiilor transmise de CNN și preluate de Mediafax. Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum , a confirmat solicitarea. Impact operațional: bază la Tijuana și deplasări punctuale în SUA Potrivit oficialilor iranieni, baza echipei ar urma să fie mutată în Tijuana, oraș mexican aflat la granița cu SUA. De acolo, jucătorii vor călători către meciurile programate în Los Angeles și Seattle. Iran urmează să joace în faza grupelor împotriva Noii Zeelande, Belgiei și Egiptului. Șeful federației iraniene de fotbal, Mehdi Taj, a declarat că mutarea în Mexic ar reduce inclusiv problemele legate de vize și ar permite zboruri directe operate de Iran Air. Context: tensiuni politice și risc de escaladare diplomatică Situația este legată de tensiunile dintre Washington și Teheran. În martie, Donald Trump declarase că Iranul este binevenit la Cupa Mondială, dar sugerase că nu ar fi „potrivit” ca echipa să stea în SUA „pentru propria siguranță”. Ulterior, conflictul militar din primăvara acestui an dintre Iran, Israel și SUA a amplificat incertitudinile, inclusiv în privința participării Iranului la turneu. FIFA a confirmat mutarea bazei iraniene în Mexic, însă programul meciurilor rămâne neschimbat. În ultimele luni au existat și speculații privind o posibilă excludere a Iranului; în aprilie, emisarul american Paolo Zampolli sugerase că Italia ar putea înlocui Iranul, idee respinsă rapid de FIFA și de oficialii italieni. [...]
Statele Unite își mențin disponibilitatea de a media războiul Rusia–Ucraina , într-un moment în care escaladarea atacurilor asupra Kievului crește presiunea diplomatică pentru o eventuală încetare a focului, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, marți, că Washingtonul este „pregătit și dispus” să facă „tot ce îi stă în putință” pentru a facilita încheierea războiului, exprimând speranța că va apărea „ocazia” pentru un astfel de demers. Declarația a fost făcută în timpul unei vizite oficiale în India, după o discuție telefonică cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov . Contextul imediat este o intensificare a violențelor: în noaptea de sâmbătă spre duminică, bombardamente masive au vizat Kievul și regiunea sa, soldate cu „cel puțin patru morți”, la câteva zile după un atac ucrainean cu drone asupra unui liceu dintr-o regiune ocupată de Rusia. Rubio a spus că atacurile majore „de ambele părți” reamintesc de ce războiul „trebuie să se încheie”. Avertismentul Moscovei pentru străini și personal diplomatic Rusia a avertizat luni cetățenii străini care locuiesc în capitala Ucrainei, inclusiv personalul diplomatic, să părăsească Kievul înainte de noi bombardamente ale armatei ruse. Potrivit informațiilor citate, țintele ar urma să includă „centre de decizie, puncte de comandă și instalații ale industriei de apărare” din capitală. Rubio a precizat că avertismentul Moscovei a vizat „toate ambasadele”, nu doar ambasada Statelor Unite. [...]
Donald Trump condiționează beneficiile financiare pentru Iran de eliminarea uraniului puternic îmbogățit , indicând că materialul ar putea fi fie transportat în SUA pentru distrugere, fie distrus în Iran sau într-o altă locație acceptabilă, potrivit Mediafax . Într-o postare pe platforma Truth Social , Trump a descris trei variante pentru „uraniul îmbogățit (praful nuclear!)”: predarea imediată către Statele Unite „pentru a fi adus acasă și distrus”, distrugerea „la fața locului” în Iran, sau distrugerea într-o altă locație acceptabilă. El a adăugat că procesul ar urma să se desfășoare cu „ Comisia pentru Energie Atomică sau echivalentul acesteia” ca martor. Miza: accesul Iranului la bani, legat de „eliminarea” stocurilor În același context, articolul notează că oficiali americani au început să folosească formula „Fără praf, fără dolari”, o referire la rezervele de aproape 450 kg de uraniu puternic îmbogățit. Mesajul, potrivit informațiilor citate, este că aceste rezerve ar trebui eliminate înainte ca Iranul să poată beneficia financiar de pe urma unui acord propus pentru a pune capăt războiului. Nuance în poziția SUA: recuperare în SUA sau distrugere sub supraveghere Trump le-a spus reporterilor din Biroul Oval, săptămâna trecută, că SUA nu vor insista asupra recuperării uraniului îmbogățit al Iranului, însă postarea sa indică deschidere pentru o formulă care să implice Teheranul în distrugerea materialului, potrivit CNN, citat de Mediafax. Totodată, Trump a reiterat, joi, o poziție fermă privind controlul asupra materialului: „Probabil îl vom distruge după ce îl vom obține, dar nu le vom permite să îl ia.” Materialul Mediafax nu oferă detalii despre un calendar, un mecanism de verificare sau un acord deja convenit privind una dintre opțiuni; sunt prezentate doar variantele enunțate de Trump și condiționarea politică asociată. [...]
Teama de o escaladare militară în jurul Cubei alimentează incertitudinea economică și socială , într-un context în care locuitorii Havanei par prinși între anxietatea față de consecințele unui conflict și dorința ca viața lor să se schimbe „cu orice preț”, potrivit Le Figaro . Reportajul descrie cum, în cartierul El Cerro din Havana, au circulat în weekend zvonuri despre o intervenție militară americană „iminentă”, alimentate inclusiv de percepția că tensiunea a ajuns la un vârf. Deși invazia sau bombardamentele așteptate „la final de săptămână” nu au avut loc, neliniștea nu s-a risipit. Semnale militare care cresc presiunea psihologică În teren, îngrijorarea este legată de intensificarea unor activități militare în proximitatea insulei. Publicația notează: creșterea survolurilor cu avioane de supraveghere Poseidon P8 și cu drone în apropiere de Guantanamo , unde SUA au o bază, dar și în apropierea capitalei; apariția unor nave de război ale US Navy în apropierea coastelor Cubei, inclusiv a unui grup aeronaval la începutul săptămânii. Aceste evoluții, prezentate ca elemente care amplifică temerile populației, mențin un climat de incertitudine cu efect direct asupra vieții cotidiene și a așteptărilor economice ale oamenilor, într-o țară deja fragilizată. „Mai degrabă liber decât suveran”: resemnare și așteptarea schimbării Titlul reportajului surprinde o atitudine pe care autorul o atribuie unor cubanezi: acceptarea ideii că o schimbare majoră ar putea veni chiar și cu costuri mari. În același timp, textul indică o teamă reală față de consecințele unei intervenții militare, ceea ce conturează o societate prinsă între resemnare și speranța unei rupturi de status quo. Articolul este parțial inaccesibil (conținut rezervat abonaților), astfel că detaliile complete despre contextul politic și economic invocat de autor nu pot fi verificate integral din fragmentul disponibil. [...]
