Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își oferă medierea în Orientul Mijlociu după eșecul negocierilor dintre SUA și Iran, într-o mișcare care poate redesena canalele de negociere și influența regională, potrivit HotNews.
Președintele rus Vladimir Putin a discutat telefonic cu omologul său iranian, Masoud Pezeshkian, despre negocierile dintre Iran și SUA desfășurate la Islamabad, informație transmisă de agenția rusă Interfax și preluată de Reuters. În cadrul convorbirii, Putin a spus că Rusia este pregătită să medieze un acord privind Orientul Mijlociu.
Convorbirea a avut loc la câteva ore după ce vicepreședintele SUA, JD Vance, a anunțat că echipa americană părăsește Pakistanul fără un acord cu Iranul. Negocierile s-au încheiat după 21 de ore, iar armistițiul de două săptămâni aflat în vigoare este „sub semnul întrebării”, potrivit Reuters.
JD Vance a spus că discuțiile s-au încheiat fără rezultat și a indicat că impactul ar fi mai mare pentru Iran decât pentru SUA.
„Vestea proastă este că nu am ajuns la un acord, și cred că aceasta este o veste proastă pentru Iran mult mai mult decât este pentru Statele Unite ale Americii”
„Așadar, ne întoarcem în Statele Unite fără să fi ajuns la un acord. Am clarificat foarte bine care sunt limitele noastre”
De partea iraniană, agenția Tasnim a afirmat că cererile „excesive” ale SUA au împiedicat ajungerea la un acord și că negocierile s-au încheiat. Totuși, înainte de declarațiile lui Vance, guvernul iranian a susținut într-o postare pe X că negocierile vor continua, iar experții tehnici de pe ambele părți vor face schimb de documente.
În contextul blocajului SUA–Iran și al incertitudinii privind armistițiul, oferta Moscovei de mediere indică o tentativă de a se poziționa ca intermediar într-un dosar cu miză regională majoră. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate condițiile concrete ale unei eventuale medieri și nici dacă Washingtonul sau Teheranul au acceptat ideea.
Recomandate
SUA își reia blocada navală în Strâmtoarea Hormuz și lansează noi lovituri asupra Iranului , într-o escaladare care ridică riscurile pentru transportul comercial și exporturile energetice din Golf, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a inițiat marți o nouă rundă de lovituri împotriva Iranului, cu obiectivul de a continua degradarea „capabilităților iraniene folosite pentru a ataca transportul comercial în Strâmtoarea Hormuz”. Ulterior, CENTCOM a confirmat că blocada a fost reinstaurată. Lovituri „la periferia Hormuz”, cu evitarea țintelor majore Conform unei surse familiarizate cu operațiunea, citată de publicație, armata americană lovește ținte asociate amenințărilor din zona strâmtorii, dar „evită deliberat” infrastructura majoră, centrele mari de comandă și control și oficiali iranieni de rang înalt. Aceeași sursă a precizat că loviturile sunt concentrate pe: amenințări de-a lungul strâmtorii; sisteme de armament capabile să vizeze nave; „periferia Hormuz”, fără extindere „dincolo de aceasta”, cu excepții rare. În paralel, media de stat iraniană a susținut că un proiectil american ar fi explodat în apropierea unei facilități de apă și electricitate de pe insula Kish. Alte explozii au fost auzite pe insula Qeshm, potrivit agenției Fars, afiliată IRGC, însă cauza lor nu este cunoscută, notează publicația. Efecte regionale: alerte în Kuweit și Bahrain, navă lovită și răniți Pe fondul tensiunilor, forțele armate ale Kuweitului au anunțat că au acționat împotriva unor „ținte aeriene ostile” în spațiul lor aerian, descrise ca amenințări cu rachete și drone. La scurt timp, Ministerul de Interne din Bahrain a comunicat că în țară au sunat sirenele de avertizare. Kuweitul a mai transmis că o navă a marinei sale a fost vizată într-un atac pe care l-a atribuit Iranului, patru militari fiind răniți și aflați în stare stabilă după tratament. Armata kuweitiană a precizat că a detectat și interceptat, în atacurile de marți, o rachetă balistică, cinci rachete de croazieră și 33 de drone, care au vizat mai multe facilități „vitale și civile”, iar resturile au provocat pagube materiale. Blocada: „Nicio navă nu va ieși și nicio navă nu va intra” Cea mai importantă consecință operațională rămâne blocada navală americană asupra Iranului, programată să înceapă la ora 23:00, ora Israelului (23:00 și în România), potrivit unui oficial american citat de publicație: „Nicio navă nu va ieși și nicio navă nu va intra.” Pentru companii, miza imediată este continuitatea rutelor de transport printr-un punct critic pentru comerțul maritim și energie, într-un context în care orice restricție sau incident poate amplifica întârzierile, costurile de asigurare și volatilitatea piețelor. Teheranul amenință exporturile de energie, Washingtonul păstrează canalul diplomatic Gărzile Revoluționare iraniene (IRGC) au transmis, prin media de stat, că atât timp cât „acțiunile rele” ale SUA continuă, „nici măcar o picătură de petrol și gaze” nu va fi exportată din regiune. IRGC a mai afirmat că acțiunile SUA vor întârzia redeschiderea Strâmtorii Hormuz și că atacurile asupra a ceea ce a descris drept facilități americane din Kuweit și Bahrain ar fi fost un răspuns la atacurile SUA asupra Iranului. În același timp, administrația Trump ar continua să semnaleze că negocierile rămân posibile, potrivit unor surse citate de publicație. Donald Trump a declarat marți că a oferit Iranului „o șansă să facă o înțelegere”, dar că „au tras primii”. Un oficial diplomatic citat a susținut că Washingtonul transmite în continuare mesaje către Teheran că există „încă ceva de discutat”, în timp ce loviturile nu ar depăși „o anumită linie”. Reuters a contribuit la acest material, potrivit sursei. [...]
Rusia avertizează că ar trata o forță occidentală post-pace în Ucraina drept „țintă militară legitimă” , o poziționare care ridică miza de securitate pentru statele europene ce discută trimiterea de trupe și complică orice arhitectură de garanții după un eventual acord, potrivit HotNews . Moscova a transmis miercuri că orice forță multinațională desfășurată în Ucraina de aliații Kievului, în cazul unui acord de pace, ar fi „inacceptabilă” și ar fi considerată o amenințare directă la adresa Rusiei, relatează Reuters, citată de publicație. Mesajul vizează explicit statele din așa-numita „Coaliție a Voinței”, care s-au reunit la Paris și și-au reafirmat intenția de a pregăti o astfel de desfășurare după încetarea ostilităților. Linia roșie trasată de Moscova: intervenție străină și escaladare Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a spus că trimiterea de contingente militare ale „Coaliției a Voinței” ar echivala, „de facto”, cu o intervenție străină și cu o escaladare a amenințărilor la adresa securității Rusiei. „Repet: acest lucru ar echivala, de facto, cu o intervenție străină și cu o escaladare a amenințărilor la adresa securității Rusiei. Am considera astfel de unități drept ținte militare legitime.” În paralel, aliații occidentali au anunțat că în lunile următoare ar urma să aibă loc exerciții pentru a demonstra capacitatea de acțiune a forței planificate, denumită Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U). Presiune și pe alte fronturi: Armenia și statele baltice Materialul trece în revistă și alte episoade recente în care Rusia a ridicat tonul față de state din vecinătate sau din spațiul euro-atlantic. În cazul Armeniei, Moscova a acuzat Erevanul că i-a oferit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski o „platformă pentru remarci antirusești”, pe fondul răcirii relațiilor dintre cei doi aliați tradiționali. Contextul include tensiunile crescute după recucerirea Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan în septembrie 2023, în pofida prezenței forțelor ruse de menținere a păcii. Totodată, este menționat un avertisment al ambasadorului Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, care a susținut că Moscova ar avea informații despre intenția Ucrainei de a lansa drone militare din Letonia și din alte state baltice, afirmând că apartenența la NATO nu ar proteja aceste țări de represalii. Letonia a respins acuzațiile ca „pură ficțiune” și a convocat șeful interimar al misiunii ruse, formulând un „protest categoric”. SUA, prin ambasadorul adjunct la ONU, Tammy Bruce, au avertizat că ONU „nu este un loc pentru amenințări” împotriva unui membru al Consiliului și au reiterat angajamentele NATO, în condițiile în care articolul 5 prevede apărarea colectivă. De ce contează Prin calificarea explicită a unei eventuale forțe occidentale în Ucraina drept „țintă militară legitimă”, Rusia încearcă să descurajeze din start opțiunile de garantare a securității Ucrainei după un acord și să crească riscul perceput pentru statele europene care ar participa. În același timp, episoadele invocate în articol sugerează o extindere a presiunii politice și diplomatice și către alte capitale, de la Erevan la state membre NATO din regiunea baltică. [...]
Retragerea completă a trupelor SUA din Irak până la 30 septembrie 2026 mută presiunea de securitate pe autoritățile de la Bagdad , care leagă calendarul plecării de dezarmarea milițiilor pro-iraniene, potrivit Adevărul . Decizia a fost confirmată de președintele american Donald Trump și de premierul irakian Ali al-Zaidi, după o întâlnire la Casa Albă. Anunțul închide o misiune militară americană de peste două decenii în Irak. Ali al-Zaidi a spus că retragerea va fi finalizată până la sfârșitul lunii septembrie, conform unui calendar stabilit anterior de cele două state. Donald Trump a argumentat că Washingtonul nu mai vede necesară menținerea unei prezențe militare în Irak. „Nu considerăm că mai avem nevoie de prezență militară acolo. Suntem acolo pentru a ajuta Irakul dacă are nevoie, dar nu cred că acest lucru va fi necesar.” Retragerea este deja în curs, cu baze predate irakienilor Procesul a început deja, iar în ianuarie militarii americani au părăsit baza Ain al-Assad, descrisă drept una dintre cele mai importante facilități militare utilizate de SUA în Irak, predând controlul forțelor de securitate irakiene. În ultimele luni, efectivele au fost reduse treptat. Din aproximativ 2.500 de militari desfășurați în Irak, o parte au rămas în regiunea autonomă Kurdistan (baza din Erbil), precum și în apropierea aeroportului din Bagdad și în Zona Verde a capitalei, relatează Agerpres . Bagdad condiționează calendarul de dezarmarea milițiilor Guvernul irakian susține că retragerea este corelată cu dezarmarea milițiilor cu influență militară și politică semnificativă, sprijinite de Iran. Potrivit premierului Ali al-Zaidi, procesul ar trebui finalizat până la 30 septembrie, dată după care grupările armate nu ar mai avea dreptul să funcționeze. Miza imediată este capacitatea autorităților irakiene de a impune această dezarmare: cele mai puternice miliții au respins până acum măsura, ceea ce complică tranziția de securitate odată cu plecarea completă a trupelor americane. [...]
Rusia ratează ritmul de recrutare pentru 2026, ceea ce poate împinge Kremlinul spre o nouă mobilizare potrivit Kyiv Post , care citează o evaluare a Serviciului de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) privind ținta anunțată de 409.000 de militari. Conform SZRU, până în iulie Rusia ar fi semnat 195.000 de contracte, sub ținta anuală intermediară de 204.500 menționată de serviciul ucrainean. Ritmul zilnic de recrutare ar fi fost de aproximativ 1.070–1.090 de persoane, sub media de circa 1.200 pe zi din 2024–2025, susține aceeași sursă. Presiune pe resursa umană: pierderi mari și standarde medicale coborâte În paralel cu dificultățile de recrutare, SZRU afirmă că Rusia ar fi pierdut 196.700 de militari doar în 2026, din care aproximativ 115.300 „pierderi irecuperabile”, 80.400 răniți și circa 1.000 capturați de Ucraina. Separat, estimările Kievului citate în articol indică pierderi totale (morți și răniți) de peste 1,4 milioane de la începutul invaziei din 2022, cu 1.120 în ultima zi raportată (14 iulie). În acest context, serviciul ucrainean susține că Rusia a redus cerințele „medicale și funcționale” pentru a-și completa efectivele. Recrutare din regiuni mai mici, teritorii ocupate și din rândul migranților SZRU mai spune că efortul de recrutare s-ar fi mutat către regiuni mai mici, inclusiv către teritorii ucrainene ocupate temporar, și către migranți. În 2026, Rusia ar intenționa să atragă aproximativ 7.900 de persoane din aceste teritorii pentru a participa la ostilități, iar SZRU califică această practică drept crimă de război. Totodată, Kremlinul ar fi impus cote ridicate unor regiuni, inclusiv republicilor Bașkortostan și Tatarstan. Potrivit evaluării citate, cea mai mare parte a „povarei” cantitative pentru planurile din 2025 și 2026 ar reveni Districtelor Federale Central și Volga (92.000, respectiv 90.000 de persoane), iar în Districtul Volga cele mai mari valori ar fi în Bașkortostan (12.900) și Tatarstan (12.000). SZRU afirmă și că ținta de recrutare a combatanților străini ar fi fost majorată de la 16.000 la 18.500, susținând că migranții sunt adesea constrânși să semneze contracte. Încercarea de a recruta studenți, cu rezultate slabe Serviciul ucrainean mai susține că Rusia a încercat să recruteze peste 50.000 de studenți din învățământul superior și postliceal pentru serviciu militar pe bază de contract, însă „majoritatea absolută” nu ar fi dorit să participe la război, în pofida presiunilor administrative și propagandei. Ce ar putea urma Articolul notează că, în iunie, un parlamentar rus a spus că Vladimir Putin ar putea anunța un nou val de mobilizare în toamnă, după alegerile pentru Duma de Stat, iar oficiali de rang înalt de la Kiev ar fi avut evaluări similare. Informațiile privind recrutarea și pierderile provin din estimările ucrainene citate de Kyiv Post și nu pot fi verificate independent din materialul publicat. [...]
Atacurile cu drone reclamate de Kuweit și Bahrein ridică riscul de perturbări în Golf , într-un moment în care escaladarea militară dintre SUA și Iran se propagă către state-cheie pentru securitatea rutelor energetice, potrivit Agerpres . Armata kuweitiană a transmis, în noaptea de marți spre miercuri, că se confruntă cu „atacuri ostile cu drone” iraniene. Informația vine după ce Statele Unite au lansat noi lovituri împotriva Iranului, conform relatării AFP preluate de Agerpres. Deși materialul disponibil public nu oferă detalii despre ținte, pagube sau eventuale întreruperi ale activităților, semnalul operațional este relevant pentru companii și piețe: orice extindere a incidentelor către statele din Golf amplifică incertitudinea privind siguranța infrastructurii și a transporturilor din regiune. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că rămâne neclar, pe baza informațiilor accesibile, dacă au fost raportate victime, ce sisteme au fost vizate și ce măsuri de răspuns au fost adoptate de autorități. [...]
Rusia își intensifică atacurile cu rachete și drone, iar presiunea pe apărarea antiaeriană a Ucrainei crește , în condițiile în care partenerii occidentali încearcă să consolideze „umbrela” de apărare aeriană și să accelereze producția locală de armament, potrivit Kyiv Post , care publică sinteza Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) pentru 14 iulie 2026. În noaptea analizată, forțele ruse au lansat asupra Ucrainei opt rachete balistice Iskander-M/S-400, două rachete de croazieră ghidate Kh-59/69 și 135 de drone. Accentul pe muniție balistică este relevant operațional: astfel de rachete sunt mai dificil de interceptat și obligă Ucraina să consume interceptori mai scumpi și mai rari, ceea ce amplifică dependența de livrările externe și de capacitatea internă de producție. Răspunsul occidental: apărare aeriană și producție în Ucraina Pe fondul acestei presiuni, partenerii occidentali ai Ucrainei continuă eforturile de întărire a apărării aeriene, cu o atenție specială pentru contracararea rachetelor balistice, notează ISW. În paralel, Franța și Italia au acordat Ucrainei licențe pentru a produce în țară bombe planante franco-italiene și rachete franceze SCALP. Miza este dublă: reducerea timpilor de aprovizionare și creșterea autonomiei industriale a Ucrainei în domeniul apărării (DIB – baza industrială de apărare, adică totalitatea capacităților de producție militară). Costurile umane și limitele recrutării în Rusia ISW mai arată că programele de recrutare ale Ministerului rus al Apărării ar eșua să compenseze creșterea ratei pierderilor, în contextul unor înaintări costisitoare în Ucraina. Evaluarea sugerează o presiune structurală asupra resursei umane a armatei ruse, cu potențiale efecte asupra ritmului operațiunilor și asupra necesarului de mobilizare/recrutare. Evoluții pe front și lovituri asupra infrastructurii energetice ruse Pe teren, forțele ruse ar fi avansat recent în regiunea Sumî și în zona tactică Kostiantînivka–Drujkivka, potrivit aceleiași evaluări. De cealaltă parte, forțele ucrainene au lovit rafinăria de petrol Salavat în noaptea de 13 spre 14 iulie, descrisă de ISW drept singura rafinărie majoră din Rusia care nu fusese lovită anterior în 2026. Astfel de atacuri au potențialul de a afecta logistică și aprovizionarea cu combustibil, chiar dacă impactul economic exact nu este detaliat în sinteza publicată. Dimensiunea politică: garanții de securitate și negocieri În plan diplomatic, „ Coaliția celor dispuși ” a reafirmat necesitatea ca Ucraina să primească garanții de securitate obligatorii într-un plan de pace mai amplu și și-a reiterat angajamentul de a participa la negocieri. În contrapondere, ISW notează că Kremlinul continuă să respingă garanțiile de securitate pentru Ucraina și urmărește să limiteze participarea europeană la negocieri. Pentru perioada următoare, concluzia operațională a evaluării este că intensitatea atacurilor aeriene rusești – în special cu rachete balistice – va menține presiunea pe apărarea antiaeriană a Ucrainei, iar ritmul de întărire a acesteia și de localizare a producției de armament rămâne un factor critic. [...]
