Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin condiționează negocierile de pace de revenirea la draftul de la Istanbul 2022, un cadru care ar impune Ucrainei limitări militare și renunțarea la obiectivul NATO, potrivit HotNews. Miza practică este că „disponibilitatea” Moscovei vine legată de o arhitectură de securitate care ar redesena statutul strategic al Ucrainei și ar implica garanții din partea unor puteri occidentale și a Chinei.
Potrivit Kyiv Post (citat de HotNews), Putin spune că Rusia este gata pentru discuții de pace „pe baza drafturilor de acord” negociate la Istanbul în 2022, în primele luni ale invaziei la scară largă.
Conform aceleiași surse, propunerea atribuită Moscovei ar include, pentru Kiev:
În schimb, Rusia, SUA, Regatul Unit, Franța și China ar urma să ofere garanții de securitate, iar Moscova s-ar retrage de pe teritoriile ucrainene ocupate, cu excepția Peninsulei Crimeea. Totodată, zone din regiunile Donețk și Lugansk ar urma să fie negociate separat, potrivit relatării.
Kyiv Independent relatează că Donald Trump i-ar fi spus în privat lui Volodimir Zelenski să acționeze „mai îndrăzneț”, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt. Același oficial a afirmat că Trump nu ar crede „cu adevărat” că Putin va face ceva fără presiune, în contextul întâlnirii Trump–Zelenski din 16 iunie, din marja Summitului G7.
Oficiali americani au evitat să confirme dacă Trump susține explicit atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei, însă au indicat că liderul american vede puterea ca element esențial. Un oficial al SUA a declarat:
„Președintele crede în pace prin putere.”
Kyiv Independent mai notează că Zelenski susține de ani de zile că doar Putin are autoritatea de a opri războiul, însă Kremlinul a evitat constant o întâlnire directă într-o țară neutră, sugerând în schimb ca liderul ucrainean să vină la Moscova.
Potrivit unor oficiali ucraineni, echipa lui Zelenski ar fi ajuns la concluzia că Putin ar avea mai greu să refuze o invitație venită de la Trump. În discuția din 16 iunie, Zelenski i-ar fi propus lui Trump să îl „aducă” pe Putin în America, idee despre care oficialul ucrainean a spus că „lui Donald i-a plăcut”. Oficiali americani familiarizați cu discuțiile au confirmat pentru Kyiv Independent că propunerea a existat, dar au avertizat că, în „viitorul apropiat”, nu este de așteptat un summit de acest tip.
Recomandate
Kremlinul transmite că negocierile de pace cu Ucraina sunt „într-o pauză profundă”, pe fondul intensificării ofensivei ruse în est , potrivit Kyiv Post – un semnal care mută din nou centrul de greutate de la diplomație la evoluțiile de pe front și prelungește incertitudinea privind orice armistițiu. Declarația îi aparține purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a spus că Rusia „avansează” în cadrul a ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială”, iar tema discuțiilor de pace este „într-o pauză profundă”. Materialul notează că informația despre declarațiile lui Peskov a fost relatată de The Moscow Times. Diplomația, respinsă public după contacte recente Poziția exprimată public de Peskov vine după o serie de demersuri diplomatice menționate în articol, inclusiv: o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, relatată de The New York Times, cu scopul de a împinge Kremlinul către un acord de pace; o întâlnire separată între un emisar diplomatic al Vaticanului și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, tot pe tema păcii. Kyiv Post mai arată că mesajul actual contrastează cu declarații ale lui Peskov de la începutul verii, când acesta confirmase menținerea unui dialog cu negociatori americani. Condiția Moscovei pentru armistițiu: controlul integral asupra Donețkului Peskov a reiterat condiția formulată de președintele Vladimir Putin pentru un eventual armistițiu: Ucraina să cedeze controlul complet asupra regiunii Donețk, cerință pe care Kievul a respins-o în mod repetat. În același context, Peskov a afirmat că armata rusă „distruge intenționat” infrastructura militară și conexă a Ucrainei. Declarațiile au venit la o zi după ce șeful Statului Major rus ar fi susținut că trupele ruse se apropie de orașul Sloviansk, descris ca puternic fortificat, în regiunea Donețk. Ce spune Kievul: iarna vine cu războiul în desfășurare, dialogul rămâne tehnic Articolul consemnează și evaluări din partea conducerii ucrainene. Kyrylo Budanov, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, a declarat că oprirea războiului pe actuala linie de contact este nerealistă, deoarece Rusia refuză categoric să înceteze luptele, și că războiul va continua pe parcursul iernii. Potrivit lui Budanov, contactele cu Moscova sunt în prezent limitate aproape complet la schimburi de prizonieri; acesta a spus că un nou schimb major este așteptat „foarte curând” și a descris aceste schimburi drept o pistă tehnică legată de „pregătiri pentru ceva major”. În paralel, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că Ucraina a transmis către Washington un nou cadru pentru încheierea războiului, care include trei elemente: încetarea focului, crearea unei zone economice libere demilitarizate și garanții de securitate „de neclintit” cu implicarea UE și NATO. De ce contează Mesajul Kremlinului că negocierile sunt „în pauză profundă” indică, în termenii relatați de Kyiv Post, o închidere a ferestrei de compromis pe termen scurt și o repoziționare a discuției în jurul condițiilor teritoriale impuse de Moscova. În practică, asta sugerează că orice progres diplomatic rămâne dependent de evoluțiile militare și de capacitatea părților – direct sau prin intermediari – de a relua un canal de negociere care, în acest moment, pare redus la aspecte punctuale precum schimburile de prizonieri. [...]
Șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov , spune că luptele vor continua peste iarnă , iar o încetare a focului pe actuala linie de contact este „nerealistă” din cauza refuzului categoric al Rusiei, potrivit Kyiv Post . Mesajul indică un orizont scurt de timp fără „îngheț” al conflictului și, implicit, menține presiunea pe mobilizare și pe capacitatea Ucrainei de a susține frontul în lunile următoare. Budanov a declarat, într-o intervenție la jurnalul național comun, că dialogul cu Moscova este în prezent aproape exclusiv despre schimburi de prizonieri și că un nou schimb „major” ar urma să aibă loc „foarte curând”. În același timp, el a sugerat că aceste schimburi funcționează ca un canal tehnic de „pregătiri pentru ceva major”, fără a detalia natura acestor demersuri. Negocieri posibile în septembrie și condițiile politice Declarațiile vin după ce Budanov afirmase pe 27 august că o nouă rundă de negocieri, aflate în pauză, ar putea fi „reluată” chiar din septembrie și ar putea implica Statele Unite. În acest context, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că Kievul a transmis Washingtonului noi propuneri, structurate pe trei elemente: încetarea focului; crearea unei zone economice libere demilitarizate; garanții de securitate „beton”, cu implicarea UE și NATO. Pe de altă parte, articolul notează că Moscova ar menține o poziție maximalistă: Vladimir Putin nu ar relua discuțiile până când forțele ruse nu ar controla restul Donbasului și ar urmări transformarea unor teritorii ocupate din regiunile Sumî și Harkiv în zone-tampon. În paralel, diplomați ar explora o pauză a atacurilor aeriene la distanță mare ca măsură de construire a încrederii. Presiunea pe resursa umană: 30.000 de oameni pe lună Pe lângă dimensiunea diplomatică, Budanov a pus accent pe nevoia de personal a armatei ucrainene, afirmând pe 28 august că forțele armate trebuie să mobilizeze minimum 30.000 de persoane lunar pentru a menține pozițiile actuale de pe linia frontului. El a apărat necesitatea recrutării, dar a recunoscut nemulțumirea publică legată de cazuri de mobilizare forțată realizate de centrele teritoriale de recrutare și sprijin social (TCC), despre care a spus că trebuie abordate. Ministerul Apărării pregătește o reformă a sistemului TCC, iar oficiali parlamentari au indicat că sunt analizate schimbări „radicale” ale procedurilor, inclusiv posibile revizuiri ale regulilor privind vârsta de recrutare, fără intenția de a trece la un sistem exclusiv voluntar. Context: un episod din 2025 invocat de Budanov Într-un interviu separat difuzat pe 28 august, Budanov a relatat că, în timpul unor negocieri trilaterale din 2025, delegați ruși ar fi interpretat greșit proteste pașnice din Ucraina ca fiind o lovitură de stat orchestrată de Occident și ar fi declarat prematur că „războiul s-a terminat”. Potrivit lui Budanov, ulterior aceștia ar fi admis că au fost induși în eroare de propriile informații și așteptările lor nu s-au confirmat. [...]
Negocierile de pace rămân blocate de condițiile Moscovei , iar discuțiile „foarte curând” anunțate de Kirilo Budanov par să se limiteze, cel puțin inițial, la aspecte tehnice, fără perspective de acord rapid, potrivit HotNews . Kirilo Budanov, șeful serviciului de informații al apărării din Ucraina și reprezentant al Kievului în negocieri, a spus într-un interviu pentru proiectul de pe YouTube „Moseichuk+” că „toată lumea va vedea că negocierile vor începe foarte curând”, dar că acestea vor viza „în principal aspectele tehnice și pregătirile” pentru un pas ulterior mai important. În același timp, Budanov a indicat că un final al războiului nu este realist pe termen scurt. Întrebat dacă luptele se vor prelungi pe tot parcursul iernii, el a răspuns că este „nerealist” să ne așteptăm ca războiul să se încheie acum. Miza reală: condițiile Rusiei și refuzul Ucrainei de a ceda teritorii Budanov a susținut că un progres ar necesita ca Ucraina și Rusia „să facă simultan un pas una către cealaltă”, adăugând că Kievul este deschis la această idee. Totuși, el a descris poziția Moscovei ca fiind una de blocaj: „Iar în acest moment, Federația Rusă — și vă spun acest lucru ca persoană profund implicată în acest proces — o spune clar: «Poate că am vrea, dar nu».” Potrivit informațiilor prezentate, principala cerere a Rusiei rămâne retragerea Ucrainei din Donbas , zonă pe care trupele ruse nu au reușit să o ocupe integral în timpul invaziei la scară largă. Kievul afirmă că nu va ceda teritoriul pe care îl controlează încă. Context operațional: presiune pe infrastructură înainte de iarnă În paralel cu discuțiile despre negocieri, ambele părți și-au intensificat atacurile asupra infrastructurii logistice, portuare și energetice. În material se menționează și așteptarea ca Rusia să își reia campania împotriva rețelei electrice a Ucrainei pe măsură ce se apropie iarna, ceea ce poate crește presiunea asupra capacității de funcționare a economiei și a serviciilor publice. Discuțiile de pace susținute de SUA nu au produs până acum rezultate concrete, iar ultima rundă de negocieri trilaterale a avut loc în februarie, conform aceleiași surse. [...]
Turcia a escaladat presiunea diplomatică asupra Ucrainei după ce două nave comerciale turcești au fost atacate în Marea Neagră, Ankara convocând ambasadorul ucrainean pentru a cere măsuri care să garanteze siguranța navigației, potrivit Agerpres . Ministerul turc al Afacerilor Externe a precizat că atacurile au avut loc pe 26 și 27 august și că, în cadrul întrevederii cu ambasadorul Ucrainei, Turcia a transmis „avertismentele” sale privind „necesitatea imperativă” de a asigura securitatea persoanelor, bunurilor, navigației și mediului în Marea Neagră. Pe 27 august, nava turcă „Lider Bordo Mavi” a fost lovită în largul orașului rusesc Tuapse , iar a doua zi a fost vizat și vasul „Lider Kocatepe”, trimis să o remorcheze pe prima. Partea turcă nu a indicat dacă au existat victime la bord. Potrivit presei locale, nava avariată a fost remorcată până în portul turc Samsun. De ce contează: risc operațional pentru transportul comercial în Marea Neagră Episodul vine pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale în regiune, într-un context în care Turcia are ieșire la Marea Neagră și operează numeroase nave aparținând unor armatori turci, inclusiv sub diverse pavilioane. Ankara a cerut în august Rusiei și Ucrainei instituirea unui „moratoriu” asupra atacurilor care vizează navele comerciale. În același timp, mai multe nave comerciale au fost vizate de atacuri cu drone atribuite Ucrainei, care urmărește să împiedice transportul de cereale și hidrocarburi „în beneficiul Rusiei”, conform informațiilor transmise de partea turcă. Context: poziția Turciei între Kiev și Moscova Turcia menține relații cu ambele părți și nu s-a alăturat sancțiunilor comerciale occidentale împotriva Moscovei. Ministrul turc de externe Hakan Fidan declara pe 8 august că extinderea conflictului în Marea Neagră a ajuns să afecteze „toate navele comerciale, fără nicio distincție”, exprimând regretul că sunt vizate și nave „aparținând unor turci sau sub pavilion turc”. Pentru moment, comunicarea oficială turcă se concentrează pe cerința de securizare a navigației și pe semnalul diplomatic transmis Kievului prin convocarea ambasadorului, fără detalii suplimentare despre autorii atacurilor sau despre eventuale măsuri concrete care ar urma să fie adoptate. [...]
Ucraina a lovit infrastructura de stocare și lansare a dronelor rusești în Crimeea ocupată și în regiunea Donețk, într-o serie de atacuri desfășurate pe 28 și 29 august, într-o încercare de a reduce capacitatea Rusiei de a susține atacuri aeriene cu drone de pe teritoriile ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei . Țintele au inclus facilități de depozitare, pregătire și lansare pentru drone de atac (UAV – vehicule aeriene fără pilot) în apropiere de Donețk și Gvardiyske, în Crimeea ocupată. În același interval, armata ucraineană a raportat lovituri și asupra unui complex de război electronic în zona Znamianka (Crimeea) și asupra unui punct de control al dronelor în Berestky, în regiunea Donețk. Statul Major a precizat că amploarea exactă a pagubelor este încă în curs de evaluare. Extinderea loviturilor și presiunea pe apărarea antiaeriană Separat, după „analiza unor date suplimentare”, armata ucraineană a confirmat distrugerea unui sistem antiaerian rusesc Buk-M3 pe 28 august, în apropiere de Klintsy, în regiunea Briansk din Rusia. Confirmarea sugerează că Ucraina urmărește nu doar să lovească punctele de lansare și control ale dronelor, ci și să degradeze apărarea antiaeriană care protejează astfel de infrastructuri. Context: lovituri mai adânc în Rusia și problema conectivității dronelor Materialul plasează aceste operațiuni în seria recentă de atacuri cu drone FP-2 asupra unor ținte militare rusești aflate la distanță mai mare de linia frontului. Pe 25 august, analiști independenți de tip OSINT (informații din surse deschise) au raportat lovituri asupra unor stații radar, a uzinei industriale Kamensky și a bazei aeriene Millerovo, în regiunea Rostov. Aceste atacuri au alimentat discuții despre modul în care Ucraina menține conectivitatea dronelor în zone din afara acoperirii Starlink, sistem de internet prin satelit folosit pe scară largă pentru operațiuni cu drone în teritoriile ocupate și în zonele de coastă, dar care ar fi inactiv mai adânc în Rusia. Un analist OSINT francez, Clément Molin, și canale militare rusești au sugerat că forțele ucrainene ar putea utiliza o rețea de tip „mesh” (o rețea în care nodurile retransmit semnalul) cu drone-releu pentru a extinde distanța de comunicații, însă publicația notează că tehnologia exactă nu a fost verificată independent. Potrivit lui Molin, în 2026 ar fi avut loc zeci de lovituri ucrainene care au vizat sistematic apărarea antiaeriană, radare și aeronave, iar „peste 250” de astfel de active ar fi fost avariate sau distruse în acest an – o estimare prezentată ca afirmație a analistului, nu ca bilanț confirmat oficial. [...]
Întâlnirea Putin–Lukașenko de la Kremlin reaprinde riscul unei escaladări militare cu efect direct asupra securității NATO , pe fondul discuțiilor despre noi mobilizări și al pregătirii de luptă a armatelor, potrivit Antena 3 . Vladimir Putin îl primește sâmbătă la Kremlin pe Aleksandr Lukașenko pentru discuții „pe teme de securitate”, în timp ce cei doi ar inspecta pregătirea de luptă a armatelor și ar pregăti noi mobilizări. Înaintea plecării în Rusia, Lukașenko a spus că deplasarea sa are ca obiect „subiecte de maximă importanță”, care depășesc competența unor delegații la nivel inferior. Contextul imediat este o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate, ordonată de Lukașenko în această săptămână. Presa internațională, notează publicația, leagă această mișcare de speculațiile tot mai intense privind o mobilizare generală pe care Putin ar urma să o decreteze, fie pentru a înclina balanța pe frontul din Ucraina, fie pentru a deschide un nou front, inclusiv împotriva unei țări NATO. Mobilizări invocate de Kiev și calendarul așteptat Serviciile secrete ucrainene au declarat că Moscova ar fi decis deja să cheme sub arme 300.000 de recruți în acest an și alți 300.000 în 2027, invocând pierderi masive și scăderea recrutării voluntare. Potrivit sursei, Kievul se așteaptă ca anunțul să vină după alegerile din septembrie. Semnale din Belarus: „inspecție” și o brigadă nouă lângă graniță Lukașenko a ordonat armatei Belarusului o „inspecție” a capacității de luptă, după vizita la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, potrivit The Moscow Times, citat de Antena 3. Secretarul de stat al Consiliului de Securitate al Belarusului, Aleksandr Volfovici, a anunțat că una dintre brigăzi își va părăsi baza permanentă și va primi o serie de misiuni. La începutul lunii august, comandantul forțelor pentru operațiuni speciale ale armatei bieloruse, Aleksandr Illiukevici, a anunțat că Belarusul a început formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea graniței cu Ucraina, unitate care urma să fie amplasată în zona Gomel. De ce contează pentru NATO: scenariul folosirii Belarusului în operațiuni The Wall Street Journal (WSJ), citând surse familiarizate cu situația, a scris anterior că Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit aceleiași publicații, Rusia ar fi vrut să folosească Belarusul și pentru operațiuni împotriva statelor NATO vecine, inclusiv pentru lansarea de drone. În acest context, Emmanuel Macron l-a sunat pe Lukașenko și l-a avertizat să nu implice Belarusul în război, iar Volodimir Zelenski a atras atenția asupra construirii de infrastructură militară de-a lungul frontierei cu Ucraina, care ar putea fi folosită într-o eventuală agresiune. Informațiile despre mobilizări și despre intențiile Moscovei rămân, în parte, la nivel de evaluări și relatări ale unor surse citate; următorul reper indicat în material este momentul de după alegerile din septembrie, când Kievul anticipează un posibil anunț privind mobilizarea. [...]
