Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin condiționează negocierile de pace de revenirea la draftul de la Istanbul 2022, un cadru care ar impune Ucrainei limitări militare și renunțarea la obiectivul NATO, potrivit HotNews. Miza practică este că „disponibilitatea” Moscovei vine legată de o arhitectură de securitate care ar redesena statutul strategic al Ucrainei și ar implica garanții din partea unor puteri occidentale și a Chinei.
Potrivit Kyiv Post (citat de HotNews), Putin spune că Rusia este gata pentru discuții de pace „pe baza drafturilor de acord” negociate la Istanbul în 2022, în primele luni ale invaziei la scară largă.
Conform aceleiași surse, propunerea atribuită Moscovei ar include, pentru Kiev:
În schimb, Rusia, SUA, Regatul Unit, Franța și China ar urma să ofere garanții de securitate, iar Moscova s-ar retrage de pe teritoriile ucrainene ocupate, cu excepția Peninsulei Crimeea. Totodată, zone din regiunile Donețk și Lugansk ar urma să fie negociate separat, potrivit relatării.
Kyiv Independent relatează că Donald Trump i-ar fi spus în privat lui Volodimir Zelenski să acționeze „mai îndrăzneț”, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt. Același oficial a afirmat că Trump nu ar crede „cu adevărat” că Putin va face ceva fără presiune, în contextul întâlnirii Trump–Zelenski din 16 iunie, din marja Summitului G7.
Oficiali americani au evitat să confirme dacă Trump susține explicit atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei, însă au indicat că liderul american vede puterea ca element esențial. Un oficial al SUA a declarat:
„Președintele crede în pace prin putere.”
Kyiv Independent mai notează că Zelenski susține de ani de zile că doar Putin are autoritatea de a opri războiul, însă Kremlinul a evitat constant o întâlnire directă într-o țară neutră, sugerând în schimb ca liderul ucrainean să vină la Moscova.
Potrivit unor oficiali ucraineni, echipa lui Zelenski ar fi ajuns la concluzia că Putin ar avea mai greu să refuze o invitație venită de la Trump. În discuția din 16 iunie, Zelenski i-ar fi propus lui Trump să îl „aducă” pe Putin în America, idee despre care oficialul ucrainean a spus că „lui Donald i-a plăcut”. Oficiali americani familiarizați cu discuțiile au confirmat pentru Kyiv Independent că propunerea a existat, dar au avertizat că, în „viitorul apropiat”, nu este de așteptat un summit de acest tip.
Recomandate
O posibilă întâlnire Trump–Putin–Zelenski ar putea debloca negocierile de pace , într-un moment în care se conturează și primele discuții trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina, preconizate pentru începutul lunii noiembrie, potrivit Euronews . Donald Trump a declarat în fața jurnaliștilor că „în curând” va avea loc o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și că ar exista „progrese semnificative” privind posibilitatea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, care durează de patru ani și jumătate. „Facem progrese semnificative în ceea ce privește situația din Ucraina. În curând va avea loc o întâlnire și, cred, sunt progrese semnificative.” Întrebat explicit cu cine ar urma să se întâlnească, Trump a precizat că este vorba despre președinții Rusiei și Ucrainei. „Cu președintele Putin și președintele Zelenski. Cred că sunt înregistrate progrese semnificative.” De ce contează: semnal politic la vârf, înaintea discuțiilor tehnice Declarațiile vin pe fondul unor contacte diplomatice în regiune: la câteva ore înainte, Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică atât cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , cât și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, având ca temă măsuri pentru încheierea războiului. În paralel, după o perioadă de blocaj, sunt preconizate pentru începutul lunii noiembrie primele negocieri trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina. Poziția Kievului: acordul pe teritorii, doar la nivel de șefi de stat; Europa, „la masă” Volodimir Zelenski a spus, într-o discuție cu presa ucraineană, că un acord – inclusiv pe tema teritoriilor – poate fi agreat doar la nivel de șefi de stat. Totodată, liderul ucrainean insistă ca statele europene să participe la negocierile de pace. „În noiembrie, așteptăm formatul trilateral cu reprezentanți ucraineni, americani și ruși. Este important ca Europa să participe la toate demersurile diplomatice.” Reacția Moscovei și condiția invocată anterior de Putin Moscova nu a comentat deocamdată anunțul de la Washington. Anterior, Vladimir Putin a spus că nu se opune unei eventuale întâlniri cu Volodimir Zelenski, cu condiția ca aceasta să aibă loc la Moscova. [...]
Rusia încearcă să slăbească unitatea occidentală pentru a forța concesii Ucrainei , mizând pe discuții paralele cu Washingtonul și capitalele europene, într-un moment în care negocierile de pace sunt blocate de luni de zile, potrivit Le Figaro . Textul descrie o strategie a Kremlinului de a „căuta fisura” în tabăra occidentală: Vladimir Putin ar alterna canalele de dialog cu americanii și europenii cu obiectivul explicit de a fragiliza sprijinul pentru Kiev și pentru președintele Volodîmîr Zelenski. Un episod central este vizita din 21 octombrie a lui Steve Witkoff , trimisul special al lui Donald Trump în Rusia, primit de Putin la palatul Constantin , lângă Sankt Petersburg. Potrivit publicației, Witkoff se întâlnise cu o zi înainte, la Oslo, cu Zelenski și cu europenii, iar la Moscova ar fi venit să discute despre „dezescaladare” și pace, în contextul în care negocierile sunt „în impas” de luni. Miza pentru Occident: coeziunea sprijinului pentru Kiev Din perspectiva relatării, Putin ar urmări să exploateze diferențele de priorități dintre SUA și Europa. Le Figaro notează că liderul de la Kremlin ar fi înțeles că trimisul american are o agendă presată de nevoia de „rezultate tangibile” pentru Donald Trump, în perspectiva alegerilor de la mijloc de mandat din SUA. Pentru Ucraina, riscul sugerat de articol este ca o eventuală erodare a frontului comun occidental să se traducă în presiuni politice mai mari asupra Kievului, inclusiv asupra poziției lui Zelenski, fără ca textul să ofere însă detalii suplimentare despre eventuale propuneri concrete de acord. Ce urmează (și ce nu se poate deduce din articol) Materialul indică o intensificare a contactelor diplomatice pe mai multe piste, dar nu oferă informații complete despre conținutul discuțiilor sau despre pași concreți agreați, articolul fiind disponibil doar parțial (restul fiind rezervat abonaților). În aceste condiții, nu se poate stabili din text dacă există un calendar al negocierilor sau condiții noi puse pe masă de părți. [...]
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
Negocierile de pace riscă să fie blocate de lipsa unei poziții europene comune , deși Europa suportă cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, potrivit G4Media . În timp ce Kievul și Moscova se pregătesc să trimită delegații la Abu Dhabi pe 10 noiembrie, pentru discuții tripartite cu oficiali americani, rămâne neclar cine și cu ce mandat ar putea reprezenta statele europene când negocierile vor ajunge la decizii concrete. Discuțiile de la Abu Dhabi sunt prezentate ca un pas pentru explorarea unui armistițiu și, ulterior, a unui acord de pace, sub presiunea președintelui american Donald Trump. În paralel, Ucraina intră într-o nouă iarnă în care sunt așteptate lupte și atacuri asupra infrastructurii energetice, ceea ce crește miza unor măsuri rapide de reducere a tensiunilor. Europa vrea la masă, dar nu are încă un „voce unică” Liderii europeni insistă că trebuie să participe la negocierile finale, argumentând că statele europene furnizează în prezent cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, în condițiile în care administrația Trump a renunțat la acordarea directă a ajutorului american în 2025. Totuși, guvernele europene nu au ajuns la un consens privind persoana sau instituția care ar trebui să le reprezinte. Situația este complicată și de faptul că nu toate țările implicate în discuții fac parte din Uniunea Europeană (de exemplu, Regatul Unit și Norvegia). Miza este una practică: în absența unei conduceri clare, există riscul ca interesele europene să nu fie reprezentate suficient atunci când negocierile vor trece de la discuții generale la decizii cu efecte directe asupra securității și finanțării Ucrainei. Inițiative paralele și tensiuni între capitale În lipsa unei poziții comune la nivelul Bruxellesului, unii lideri europeni au început demersuri diplomatice proprii. Președintele Finlandei, Alexander Stubb , și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au avut o convorbire telefonică de 90 de minute cu Vladimir Putin, cerându-i să pună capăt războiului, demers care a provocat nemulțumiri în mai multe capitale europene (inclusiv Copenhaga, Roma, Stockholm și Vilnius), potrivit relatărilor citate. POLITICO notează, citând un diplomat european nemulțumit: „Sunt prea mulți bărbați de vârstă mijlocie care vor să rămână în cărțile de istorie ca cei care au pus capăt acestui război.” Potrivit relatărilor din Rusia menționate în analiză, convorbirea nu a produs rezultate concrete, iar Moscova a avertizat că războiul ar putea continua să escaladeze. De ce contează: garanțiile de securitate și costurile reconstrucției Chiar dacă Zelenski și oficialii americani acceptă că guvernele europene vor trebui probabil implicate în discuțiile privind garanțiile de securitate, rolul Europei este legat și de implementare: eventualele forțe de menținere a păcii desfășurate în Ucraina ar urma să fie formate în principal din militari europeni. În plus, Zelenski indică un rol central al Europei în reconstrucția și relansarea economiei ucrainene, invocând explicit ideea unui „Plan Marshall” în care participarea europeană ar fi indispensabilă. Ce urmează Pe termen scurt, atenția se mută la întâlnirea planificată la Abu Dhabi, pe 10 noiembrie, și la modul în care va fi configurată participarea occidentală. Separat, liderii europeni urmează să discute finanțarea efortului de război al Ucrainei la summitul de la Bruxelles programat pe 26 noiembrie, într-un context în care oficiali europeni rămân sceptici că Rusia ar fi pregătită, în mod real, pentru un compromis rapid. [...]
Ucraina își leagă avantajul de pe front de ritmul livrărilor de apărare antiaeriană , iar o eventuală consolidare a sprijinului ar îmbunătăți și poziția de negociere a Kievului, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintelui Volodîmîr Zelenski din 27 octombrie. Zelenski a spus, într-un mesaj pe Telegram, că pozițiile Ucrainei pe linia frontului sunt „cele mai puternice” dintr-o perioadă îndelungată în acest război și a adăugat că o susținere „la fel de puternică” din partea partenerilor, în special în domeniul sistemelor de apărare antiaeriană, ar întări și postura diplomatică a țării. Trei operațiuni „de referință” invocate de Zelenski În aceeași declarație, președintele ucrainean a enumerat trei operațiuni militare pe care le-a numit repere ale anului: o ofensivă condusă de Forțele de Asalt Aerian (DSHV), despre care a afirmat că a eliberat peste 800 km² și 26 de localități din regiunile Dnipropetrovsk, Donețk și Zaporijjea, între 29 ianuarie și 12 august; „Operațiunea Vivaldi”, desfășurată de Corpul 3 Armată în apropiere de Lîman (Donețk), din iulie până la mijlocul lui octombrie; Zelenski a indicat că au fost eliberați peste 200 km într-o zonă unde Rusia își concentrase atacurile; „Operațiunea Veles”, o acțiune subterană a Corpului Khartiia din cadrul Gărzii Naționale, în apropiere de Kupiansk. „Veles”: folosirea unei tactici rusești, întoarsă împotriva Moscovei Într-o declarație separată, Zelenski a spus că a fost informat despre rezultate de comandantul-șef Myhailo Drapatîi, de adjunctul șefului Administrației Prezidențiale Pavlo Palisa și de comandantul Corpului Khartiia, generalul de brigadă Ihor Obolienskîi. Potrivit relatării, forțele ruse ar fi încercat anterior să folosească conducte subterane de gaz pentru a trece de pozițiile ucrainene și a lansa atacuri. Ucraina ar fi adoptat metoda și ar fi rafinat-o, făcând-o „mult mai bine gândită și mai avansată tehnologic”, conform lui Zelenski. Președintele a confirmat cifre publicate anterior de Corpul Khartiia pe 22 octombrie: peste 30 de soldați ruși capturați și pierderi rusești care au depășit 100. În același context, a fost menționat că militarii ucraineni ar fi parcurs peste 15 km de infrastructură subterană fără GPS și fără lumină naturală, ieșind în spatele pozițiilor ruse. De ce contează: frontul și apărarea antiaeriană, legate direct de negociere Mesajul central al lui Zelenski este că performanța operațională de pe front nu este separată de sprijinul extern, iar accentul pus pe apărarea antiaeriană sugerează o nevoie imediată cu efect dublu: protecția infrastructurii și a trupelor, dar și întărirea poziției Ucrainei în eventuale negocieri. Kyiv Post nu oferă detalii despre un calendar sau despre noi angajamente ale partenerilor privind livrările de sisteme antiaeriene. [...]
Congresmeni americani avertizează că importurile de motorină rusească pot declanșa procese și anchete după acordul Trump–Putin privind livrări „masive” către piața americană, pe fondul unor interdicții prevăzute de legislația SUA, potrivit Agerpres . Avertismentul a fost transmis prin scrisori semnate de șase senatori americani (între care republicanul Thom Tillis) și un deputat democrat. Țintele sunt șefii unor mari bănci din SUA – inclusiv JPMorgan Chase și Bank of America – dar și autoritățile a trei porturi din Texas și ale portului New York/New Jersey. Demersul vine după ce, la începutul lunii octombrie, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin au încheiat un acord pentru livrarea unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Conform informațiilor citate, un prim petrolier încărcat cu motorină rusească este deja în drum spre New York. Ce invocă parlamentarii: interdicții legale și condiții neîndeplinite Congresmenii susțin că legislația americană în vigoare interzice importul de motorină rusească până când președintele SUA certifică în fața Congresului, între altele, că: „Rusia a încetat ostilitățile militare în Ucraina”; Rusia „nu reprezintă nicio amenințare militară imediată pentru membrii NATO”; Rusia „recunoaște dreptul ucrainenilor de a-și alege guvernul”. În plus, aleșii afirmă că legea interzice și orice exceptare de la sancțiuni care ar modifica semnificativ politica externă a SUA față de Rusia înainte ca o astfel de exceptare să fie examinată de Congres – o condiție pe care, potrivit lor, guvernul nu a îndeplinit-o. Miza pentru companii: risc juridic și presiune politică În scrisori, parlamentarii avertizează că, în acest context, orice import de motorină rusească în SUA „ridică importante probleme juridice” și ar putea duce la acțiuni în justiție și anchete parlamentare. Ei mai susțin că permiterea vânzării libere a motorinei rusești pe piețele mondiale ar afecta interesele de securitate ale SUA și ar reprezenta o „trădare” a Ucrainei, care se apără în fața războiului Rusiei. [...]
