Știri
Știri din categoria Externe
Remarca lui Trump despre finalul mandatului lui Macron adaugă presiune politică peste „diplomația de protocol” de la Versailles, într-un moment în care Parisul încearcă să capitalizeze rolul de gazdă al G7 și să-și consolideze influența în dosare sensibile, potrivit Mediafax.
Într-un interviu filmat acordat publicației Axios, Donald Trump a rememorat cele 48 de ore petrecute în Franța, de la Évian la Versailles, unde Emmanuel Macron a organizat o cină la Palatul Versailles cu ocazia aniversării a 250 de ani de la independența americană. Trump a lăudat modul în care președintele francez a gestionat summitul G7 și a descris evenimentul drept unul „fantastic”, relatează Le Figaro, citat de Mediafax.
Trump a spus că Macron „a făcut o treabă fantastică găzduind G7”, fără „agitație sau brizbriz”. În același timp, președintele american a strecurat o observație care trimite direct la calendarul politic al liderului francez, afirmând că Macron „nu va mai fi mult timp prin preajmă”, o aluzie la faptul că al doilea mandat al acestuia urmează să se încheie în 2027.
Potrivit relatării lui Trump, Macron l-ar fi contactat cu aproximativ o săptămână înainte de summit, cerându-i să vină la Paris pentru a fi omagiat. Trump a susținut că inițial a ezitat, dar a fost convins de atracția pentru locul ales:
„Știa slăbiciunea mea, pentru că Versailles este, în opinia mea, unul dintre cele mai magnifice locuri existente, așa că m-am lăsat convins.”
Trump a mai afirmat că a înțeles că, în mod obișnuit, nu se organizează cine la Versailles, ceea ce ar fi făcut evenimentul cu atât mai ieșit din comun.
În seara de la Versailles, Trump a spus că a primit chiar înainte de cină textul acordului de încheiere a ostilităților cu Iranul, iar documentul ar fi fost semnat la masă, „spre surprinderea tuturor”. Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, invitat la eveniment, a confirmat la RTL că „a fost o surpriză”. Surse apropiate președintelui francez au susținut că Macron „a creat condițiile necesare pentru semnare”, deși Franța nu a fost parte la negocieri.
Recomandate
La doar câteva zile după critici publice la adresa Israelului, Donald Trump a schimbat registrul și l-a lăudat pe Benjamin Netanyahu , pe fondul tensiunilor legate de luptele din Liban și al riscului ca acestea să afecteze negocierile SUA–Iran, potrivit Stirile Pro TV . Trump a făcut declarațiile la Baza Comună Andrews, în timpul unui discurs în care a prezentat un nou avion prezidențial oferit cadou de Qatar. În intervenția sa, președintele american l-a descris pe premierul israelian drept „un prim-ministru războinic” și a spus că ar trebui „să-i acorde credit”. Contextul: Libanul și negocierile SUA–Iran Potrivit materialului, laudele vin după o perioadă în care Trump și administrația sa au criticat „aspru și în mod repetat” oficiali israelieni, din cauza temerilor că operațiunile militare din Liban ar putea deraia negocierile dintre SUA și Iran. Cu o zi înainte, vicepreședintele JD Vance a stârnit reacții în Israel după ce a afirmat că Trump ar fi „singurul șef de stat din întreaga lume care simpatizează cu națiunea Israel” și a sugerat că, în locul guvernului israelian, nu ar „ataca singurul aliat puternic” rămas. Armistițiul Israel–Hezbollah și efectul imediat Israelul și Hezbollah au convenit ulterior să reînnoiască armistițiul, după o serie de atacuri mortale. În același context, Vance și-a anulat o călătorie planificată pentru semnarea oficială a acordului SUA–Iran. Materialul nu oferă detalii despre termenii armistițiului reînnoit sau despre calendarul următorilor pași în negocierile SUA–Iran. [...]
Washingtonul încearcă să repornească negocierile cu Teheranul, sub presiunea unui termen de 60 de zile , după ce emisarul american Steve Witkoff pleacă în Elveția pentru discuții cu Iranul, potrivit G4Media . Miza imediată este reluarea discuțiilor „tehnice”, care fuseseră amânate, în contextul în care cele două părți ar avea la dispoziție 60 de zile pentru a ajunge la un acord final, potrivit informațiilor citate de CNN și preluate de MEDIAFAX. Din informațiile disponibile, se așteaptă ca Jared Kushner , ginerele președintelui Donald Trump, să i se alăture lui Witkoff. Cei doi ar fi condus negocierile cu Iranul pentru a ajunge la un memorandum inițial de înțelegere. Calendar incert, după anularea unei runde anunțate Nu este clar când vor avea loc discuțiile din Elveția. Următoarea rundă ar fi trebuit să înceapă vineri, dar a fost anulată „brusc”, pe fondul escaladării violențelor dintre Israel și Hezbollah, conform aceleiași surse. Cine mai poate intra în discuții Casa Albă a anunțat joi că vicepreședintele JD Vance este, la rândul său, pregătit să zboare pentru discuții la „prima ocazie disponibilă”. [...]
Uniunea Europeană pregătește o lege care ar putea obliga companiile să-și diversifice aprovizionarea cu materii prime și produse strategice , într-o mișcare cu impact direct de reglementare asupra lanțurilor de furnizare și a costurilor de conformare, potrivit Stirile Pro TV . Inițiativa este prezentată ca parte a strategiei UE de „reducere a riscurilor” asociate dependenței economice de China. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că UE va propune o legislație care să oblige firmele europene să își diversifice sursele de aprovizionare pentru materiile prime și produsele considerate strategice. În același timp, liderii UE reuniți la Bruxelles au cerut Comisiei să analizeze dezechilibrele comerciale globale și să evalueze dacă sunt necesare noi instrumente comerciale pentru protejarea economiei europene. Deși China nu este menționată explicit în concluziile summitului, discuțiile s-au concentrat în principal pe relația comercială cu a doua economie a lumii. Von der Leyen a apreciat că firmele europene au avansat prea lent în diversificarea lanțurilor de aprovizionare. De ce se accelerează discuția: deficitul comercial și restricțiile la export Potrivit datelor prezentate de oficialii europeni, deficitul comercial al UE în relația cu China a ajuns la aproximativ un miliard de euro pe zi. Diplomați europeni citați în material afirmă că tot mai multe state membre consideră situația nesustenabilă, mai ales în contextul în care noile tarife comerciale transatlantice au redus accesul exportatorilor europeni pe piața americană. Tensiunea s-a amplificat anul trecut, după ce Beijingul a introdus restricții la exportul unor pământuri rare și minerale critice, un domeniu în care China are o poziție dominantă la nivel mondial. Solidaritate în UE și riscul de represalii economice Liderii europeni au convenit asupra unui principiu de solidaritate în cazul unor eventuale represalii economice din partea unor state terțe. Premierul Belgiei, Bart De Wever, a avertizat că unele țări sunt mai vulnerabile decât altele la măsuri comerciale de retorsiune, însă toate statele membre ar putea fi afectate într-o anumită măsură. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus că dialogul cu China rămâne esențial, dar a indicat că nivelul actual al deficitului comercial nu poate continua, adăugând: „Nu putem ridica această problemă la nesfârșit fără rezultate concrete. Până acum, din păcate, China nu a livrat rezultatele așteptate.” Comisia Europeană mizează și pe un efect de anticipare: perspectiva unei astfel de legi ar putea determina companiile să accelereze voluntar diversificarea, caz în care necesitatea intervenției legislative ar putea scădea, conform materialului. [...]
Retragerea Ordinului Vulturului Alb de la Volodimir Zelenski riscă să complice sprijinul politic și logistic pe care Polonia îl acordă Ucrainei , într-un moment în care Varșovia rămâne un actor-cheie pentru ajutorul militar și umanitar către Kiev, potrivit HotNews . Președintele polonez Karol Nawrocki a anunțat vineri retragerea celei mai înalte distincții a Poloniei, Ordinul Vulturului Alb , acordată lui Zelenski în aprilie 2023, gest care atunci fusese interpretat ca semn de solidaritate „excepțională” între cele două țări. Kievul a reacționat dur, calificând decizia drept „o eroare strategică” și „disprețuitoare”. Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiga, a acuzat pe Facebook o „escaladare inutilă” și a spus că „emoțiile au prevalat la Varșovia”, anunțând totodată că returnează Poloniei o altă distincție primită de el, în semn de protest. De la simbol la fricțiune: miza pentru relația bilaterală Decizia lui Nawrocki are o încărcătură simbolică ridicată și, potrivit materialului, „ar putea afecta relațiile bilaterale”, în condițiile în care Polonia a fost printre cei mai vocali susținători ai Ucrainei după invazia Rusiei din februarie 2022, atât pe componenta militară, cât și pe cea umanitară. Tensiunea vine pe fondul disputelor legate de istoria comună, reaprinse după ce Zelenski a decis, la sfârșitul lunii mai, să denumească o unitate militară cu numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) . În Polonia, UPA este asociată cu masacrele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind considerată responsabilă de moartea a peste 100.000 de polonezi, conform textului. Într-o alocuțiune publicată pe X, Nawrocki și-a justificat gestul spunând că, pentru „majoritatea zdrobitoare” a societății poloneze, UPA rămâne „o formațiune responsabilă de crime brutale” împotriva cetățenilor polonezi în timpul războiului. Context politic intern și efecte în opinia publică Înainte de a ajunge la putere în 2025, Nawrocki își exprimase public poziții critice față de Kiev, inclusiv opoziția față de aderarea Ucrainei la NATO și UE. Potrivit articolului, el a blocat și legislația care prelungea ajutoarele speciale pentru refugiații ucraineni și nu a vizitat Kievul, deși a fost invitat. Pe fondul acestei crize, premierul Donald Tusk a adoptat o poziție mai temperată, cerând celor doi președinți „să găsească un mijloc mai bun decât schimbul de lovituri” pentru a reduce tensiunile, dar și solicitând părții ucrainene să-și asume „responsabilitatea acestei crize”. Tusk a argumentat că sprijinul pentru Ucraina este în interesul Poloniei, avertizând că o înfrângere a Kievului ar pune Polonia într-o situație „dramatic mai dificilă”. Datele citate indică și o schimbare de percepție în societate: Polonia găzduiește aproape un milion de refugiați ucraineni (Eurostat), iar un sondaj Onet.pl menționat în articol arată că 65% dintre polonezi consideră că decizia lui Zelenski influențează negativ percepția asupra relațiilor polono-ucrainene. Un alt sondaj, publicat la începutul anului, arăta că 48% dintre polonezi mai erau favorabili primirii ucrainenilor, 46% se opuneau, față de 94% imediat după începutul invaziei pe scară largă. Ce urmează: un test înaintea conferinței de reconstrucție Episodul are loc chiar înaintea unei conferințe internaționale pentru reconstrucția Ucrainei, programată la finalul lunii la Gdansk și coorganizată de Zelenski. În acest context, escaladarea diplomatică riscă să adauge presiune politică asupra cooperării polono-ucrainene, într-un moment în care Polonia rămâne un nod important pentru sprijinul acordat Kievului. [...]
Decizia președintelui Poloniei de a-i retrage lui Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție a statului riscă să complice cooperarea Varșoviei cu Kievul , într-un moment în care Polonia rămâne un pilon al sprijinului pentru Ucraina în războiul cu Rusia, potrivit Adevărul . Karol Nawrocki a anunțat că a decis retragerea Ordinului Vulturul Alb, decorație acordată lui Zelenski în 2023 de fostul președinte Andrzej Duda, ca recunoaștere a contribuției la cooperarea polono-ucraineană și la securitatea regională, notează dialog.ua . De ce a luat Nawrocki această decizie Potrivit declarațiilor lui Nawrocki pe platforma X, motivul invocat este hotărârea autorităților ucrainene de a acorda unei unități de forțe speciale titlul „ Eroii UPA” (Armata Insurecțională Ucraineană) – un subiect sensibil și controversat în relațiile dintre cele două state. Președintele polonez a susținut că măsura nu este îndreptată împotriva poporului ucrainean și că sprijinul Poloniei pentru Ucraina nu se schimbă. În același context, Nawrocki a declarat: „Nimic nu s-a schimbat în această evaluare. Rusia este agresorul, iar Putin este un criminal”. Decizia nu este încă în vigoare: e nevoie de semnătura premierului Presa poloneză arată că retragerea efectivă a distincției necesită și aprobarea premierului Donald Tusk , ceea ce înseamnă că anunțul președintelui nu produce, deocamdată, efecte juridice. Reacția Kievului: acuzații că măsura ajută Rusia și un gest de protest Autoritățile ucrainene au criticat rapid anunțul. Ministrul de Externe Andrii Sîbiha a spus că o asemenea decizie „servește intereselor Rusiei” și a insistat că Ucraina susține dialogul bazat pe respect reciproc, inclusiv pe teme istorice sensibile. „Niciun președinte al unui alt stat nu ar trebui să dicteze istoria Ucrainei”, a transmis Sîbiha. Ca gest de protest, Sîbiha a anunțat că renunță la Crucea de Comandor cu Stea a Ordinului de Merit al Poloniei, distincție primită în 2022. Fostul ministru ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a reacționat, la rândul său, critic la adresa lui Nawrocki, acuzându-l că „lovește oamenii greșiți” și că este orbit de „ratinguri și ură față de ucraineni”. Kuleba a adăugat și că Polonia nu a retras Ordinul Vulturul Alb unor personalități istorice precum Ecaterina a II-a sau Benito Mussolini, deși acestea sunt asociate cu perioade nefaste pentru statul polonez. Miza: tensiuni politice într-un moment de dependență strategică Noua dispută riscă să tensioneze relațiile dintre Varșovia și Kiev exact când Polonia rămâne unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei. În plan practic, evoluția depinde și de pasul următor la Varșovia: dacă premierul Donald Tusk aprobă retragerea, gestul ar căpăta greutate instituțională și ar putea amplifica presiunea politică bilaterală pe subiecte istorice deja sensibile. [...]
Trimiterea lui Steve Witkoff și Jared Kushner în Elveția repune pe agendă reluarea negocierilor SUA–Iran, dar calendarul rămâne blocat de fragilitatea armistițiului din Liban , potrivit news.ro . Emisarul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a ajuns în Elveția, a declarat un oficial american, în contextul în care SUA și Iranul încearcă să reia discuțiile tehnice, relatează CNN. În Elveția a sosit și Jared Kushner, ginerele lui Trump, pentru a participa la potențiale negocieri. Rămâne neclar când vor avea loc discuțiile. Următoarea rundă era programată să înceapă vineri, însă a fost anulată brusc pe fondul escaladării violențelor dintre Israel și Hezbollah. Witkoff și Kushner conduseseră negocierile cu Iranul care au dus la memorandumul inițial de înțelegere. Vicepreședintele JD Vance este, la rândul său, pregătit să zboare pentru discuții „la prima ocazie disponibilă”, a transmis Casa Albă joi. Armistițiul din Liban, condiție pentru reluarea discuțiilor După anunțarea unui armistițiu, a apărut posibilitatea revenirii la procesul diplomatic, însă o dată nouă nu a fost stabilită. Potrivit unei surse Axios dintr-una dintre țările de mediere, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi le-a spus omologilor săi că un armistițiu stabil în Liban este o condiție „extrem de importantă” pentru continuarea discuțiilor dintre SUA și Iran. O altă sursă citată în material susține că partea iraniană vrea să se asigure de durabilitatea armistițiului, astfel că este puțin probabil ca discuțiile să înceapă înainte de luni. În același timp, calendarul poate fi modificat în funcție de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Rolul mediatorilor Qatar rămâne unul dintre mediatorii-cheie, iar prim-ministrul țării a ajuns deja în Elveția pentru consultări diplomatice între părți. [...]
