Știri
Știri din categoria Externe

Remarca lui Trump despre finalul mandatului lui Macron adaugă presiune politică peste „diplomația de protocol” de la Versailles, într-un moment în care Parisul încearcă să capitalizeze rolul de gazdă al G7 și să-și consolideze influența în dosare sensibile, potrivit Mediafax.
Într-un interviu filmat acordat publicației Axios, Donald Trump a rememorat cele 48 de ore petrecute în Franța, de la Évian la Versailles, unde Emmanuel Macron a organizat o cină la Palatul Versailles cu ocazia aniversării a 250 de ani de la independența americană. Trump a lăudat modul în care președintele francez a gestionat summitul G7 și a descris evenimentul drept unul „fantastic”, relatează Le Figaro, citat de Mediafax.
Trump a spus că Macron „a făcut o treabă fantastică găzduind G7”, fără „agitație sau brizbriz”. În același timp, președintele american a strecurat o observație care trimite direct la calendarul politic al liderului francez, afirmând că Macron „nu va mai fi mult timp prin preajmă”, o aluzie la faptul că al doilea mandat al acestuia urmează să se încheie în 2027.
Potrivit relatării lui Trump, Macron l-ar fi contactat cu aproximativ o săptămână înainte de summit, cerându-i să vină la Paris pentru a fi omagiat. Trump a susținut că inițial a ezitat, dar a fost convins de atracția pentru locul ales:
„Știa slăbiciunea mea, pentru că Versailles este, în opinia mea, unul dintre cele mai magnifice locuri existente, așa că m-am lăsat convins.”
Trump a mai afirmat că a înțeles că, în mod obișnuit, nu se organizează cine la Versailles, ceea ce ar fi făcut evenimentul cu atât mai ieșit din comun.
În seara de la Versailles, Trump a spus că a primit chiar înainte de cină textul acordului de încheiere a ostilităților cu Iranul, iar documentul ar fi fost semnat la masă, „spre surprinderea tuturor”. Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, invitat la eveniment, a confirmat la RTL că „a fost o surpriză”. Surse apropiate președintelui francez au susținut că Macron „a creat condițiile necesare pentru semnare”, deși Franța nu a fost parte la negocieri.
Recomandate

O eventuală oprire a ajutorului Franței pentru Ucraina ar izola Parisul în Europa , avertizează anturajul președintelui Emmanuel Macron , pe fondul poziției anunțate de Marine Le Pen , potrivit Economica . Mesajul indică un risc de repoziționare strategică a Franței în UE și NATO, cu potențiale consecințe asupra securității europene. Anturajul lui Macron a declarat, într-o intervenție de marți, în timpul unei deplasări a președintelui francez în Cambodgia, că dacă Le Pen „a dorit să se pună capăt sprijinului pentru Ucraina”, iar acest lucru s-ar întâmpla după o eventuală alegere a ei, „ea ne va izola în Europa”. Declarația este citată de Agerpres. Argumentul invocat este unul de securitate: „pacea în Ucraina este o condiție pentru securitatea noastră”, a adăugat aceeași sursă, conform Agerpres. În această logică, reducerea sprijinului pentru Kiev ar slăbi poziția colectivă a Europei și ar afecta direct arhitectura de securitate regională. În weekend, Macron a transmis pe platforma X că „cei care vor să raționalizeze mijloacele pentru Ucraina vor să o oblige la o pace injustă”, cu riscul unei „vulnerabilizări durabile” a întregii Europe. Deși nu a numit-o explicit pe candidata partidului RN, Economica notează că aluzia este considerată evidentă în contextul poziției acesteia. Marine Le Pen a anunțat că, dacă va fi aleasă președinte al Franței, va pune capăt ajutorului financiar al Parisului pentru Ucraina după cel mult șase luni, potrivit informațiilor citate în articol. [...]

Donald Trump a transmis că administrația nu va schimba linia de control al exporturilor de cipuri către China și a anunțat că nu intenționează să îl înlocuiască pe secretarul Comerțului, Howard Lutnick, în pofida criticilor legate de modul de aplicare a restricțiilor, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul scandalului declanșat de relația fostului director general al Nvidia, Jensen Huang , cu o femeie suspectată de spionaj pentru China, subiect care a amplificat presiunea politică asupra politicilor comerciale și de securitate ale SUA. Trump a spus că episodul nu a pus în pericol securitatea națională și a afirmat că „țara noastră este acum mai puternică decât oricând”, declarație făcută înaintea plecării într-o vizită în Asia, unde urmează să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping la summitul APEC . În același timp, liderul de la Casa Albă a indicat că nu s-ar opune revenirii lui Jensen Huang la conducerea Nvidia, după demisia acestuia de săptămâna trecută. Presiune pe politica de export a tehnologiei avansate În centrul tensiunilor interne din administrație se află aplicarea restricțiilor privind exporturile de semiconductori avansați către China. Trump a încercat să reducă din miza conflictului dintre secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și secretarul Comerțului, Howard Lutnick, apărut pe tema măsurilor împotriva unor companii suspectate că facilitează transferul către China al cipurilor Nvidia aflate sub restricții. Publicația Axios a relatat că Lutnick s-ar fi opus în repetate rânduri unor astfel de măsuri, iar divergențele ar fi dus inclusiv la o confruntare în Situation Room, centrul de gestionare a crizelor de la Casa Albă. În acest context, Trump a recunoscut că Lutnick ar fi putut întârzia adoptarea unei decizii, dar a justificat posibilul blocaj prin riscul unei rupturi diplomatice cu Beijingul. „A făcut asta pentru că, dacă nu ar fi amânat, dacă nu ar fi luat anumite măsuri, s-ar fi putut produce o ruptură cu China.” Miza: lista de entități și riscurile de securitate Un punct concret al disputei este cazul Megaspeed, companie la care ar fi lucrat anterior Alice Huang. Bessent și-a exprimat public nemulțumirea că firma nu a fost inclusă pe lista entităților considerate de autoritățile americane drept potențiale riscuri pentru securitatea națională — listă care permite impunerea unor restricții comerciale. Potrivit secretarului Trezoreriei, mai multe instituții americane ar fi susținut luni la rând includerea Megaspeed pe această listă, între care departamentele Trezoreriei, Apărării și de Stat, precum și Biroul Reprezentantului Comercial al SUA. Ce urmează: Congresul insistă pentru audierea fostului șef Nvidia În paralel cu eforturile Casei Albe de a limita amploarea scandalului, congresmenii americani continuă demersurile pentru audierea lui Jensen Huang. Un purtător de cuvânt al președintelui Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, republicanul Brian Mast, a declarat pentru CNBC că negocierile privind audierea în fața a trei comisii sunt încă în desfășurare. Mast, împreună cu John Moolenaar (președintele comisiei speciale pentru China) și Rick Crawford (președintele Comisiei pentru Informații), i-au cerut lui Huang să răspundă până vineri seara invitației de a depune mărturie. În caz contrar, Mast a avertizat că ar putea cere citarea obligatorie. Howard Lutnick, Scott Bessent și Marco Rubio îl însoțesc pe Trump în vizita din Asia, unde relațiile comerciale cu China și restricțiile asupra exporturilor de tehnologie avansată sunt anunțate ca teme importante ale discuțiilor. [...]

Donald Trump condiționează o posibilă întâlnire cu Kim Jong Un de acordul lui Xi Jinping , ceea ce mută inițiativa diplomatică în mâinile Chinei, într-un moment în care Washingtonul își leagă agenda asiatică de dosare sensibile precum proliferarea nucleară. Informația apare în Antena 3 , care citează AFP, preluată de Agerpres. Trump a spus, înainte de plecarea spre Asia, că ar putea avea loc o întâlnire cu liderul nord-coreean în China, în contextul vizitei sale la Shenzhen, unde urmează să se vadă joi cu președintele chinez Xi Jinping și cu președintele rus Vladimir Putin. „Vom fi cu preşedintele Xi, ne vom întâlni şi cu preşedintele Putin şi s-ar putea să ne întâlnim şi cu Kim Jong Un.” Întrebat unde s-ar putea desfășura o astfel de întâlnire, Trump a indicat că Kim Jong Un „ar putea veni” în China, dar a adăugat că totul „depinde de președintele Xi”, potrivit relatării. De ce contează: Beijingul devine „poarta” pentru un contact SUA–Coreea de Nord Formularea lui Trump sugerează că o eventuală reluare a dialogului direct cu Phenianul ar trece printr-un acord politic și logistic al Chinei. În practică, asta întărește rolul Beijingului ca intermediar și factor de control asupra formatului și calendarului unei întâlniri cu miză de securitate regională. Trump și Kim Jong Un s-au întâlnit ultima dată față în față în 2019, notează materialul. Itinerariul și agenda: ASEAN, APEC și un trilateral fără precedent Conform informațiilor prezentate, Trump urmează să meargă mai întâi la Manila, pentru summitul ASEAN, apoi la Shenzhen, pentru summitul APEC , care reunește 21 de țări din Asia-Pacific. Pe marginea reuniunii APEC, Casa Albă indică faptul că Trump urmează să aibă întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, într-un „summit trilateral fără precedent”. Potrivit aceleiași surse, discuțiile ar urma să vizeze proliferarea nucleară și războiul din Orientul Mijlociu declanșat în februarie, după bombardamentele israeliene și americane asupra Iranului. [...]

Scandalul Nvidia și înfrângerea republicanilor cresc riscul unei înăspriri a restricțiilor SUA–China pe cipuri avansate , într-un moment în care Donald Trump urmează să se întâlnească față în față cu Xi Jinping la forumul APEC din Shenzhen, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza economică și tehnologică a discuțiilor crește pe fondul acuzațiilor de spionaj și al presiunii politice interne din SUA pentru limitarea accesului Chinei la semiconductori de ultimă generație. Trump pleacă în Asia în această săptămână, cu o oprire la Manila pentru întâlniri cu lideri din Asia de Sud-Est, înainte de a ajunge la Shenzhen pentru APEC. Acolo, el ar urma să discute cu Xi și să participe și la discuții trilaterale cu președintele rus Vladimir Putin. În paralel, armistițiul fragil din războiul comercial SUA–China a fost prelungit până la începutul anului viitor, iar în decembrie sunt programate noi discuții Trump–Xi la summitul G20 de la Miami. De ce contează: cipurile devin din nou un subiect de „linie roșie” Potrivit materialului, analiști chinezi se tem că scandalul Nvidia – inclusiv acuzațiile că semiconductori supuși restricțiilor ar fi fost deturnați către clienți chinezi – ar putea duce la o atitudine mai dură a Washingtonului. În Congres, președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a spus că se conturează un consens tot mai puternic pentru limitarea și mai strictă a accesului Chinei la cipuri avansate, iar democrații ar urma să apese pe această direcție după preluarea majorității în Camera Reprezentanților și Senat, în ianuarie. China susține că SUA ar fi „inventat” povestea cu spionajul pentru a justifica un blocaj tehnologic. În același timp, Zhu Feng, de la Universitatea din Nanjing, avertizează că disputa ar putea accelera „decuplarea în domeniul IA” (separarea ecosistemelor tehnologice și a lanțurilor de aprovizionare în inteligență artificială) între cele două puteri, chiar dacă ele încearcă să coopereze pentru reducerea riscurilor asociate acestei tehnologii. Ce ar putea urmări fiecare parte la Shenzhen Un înalt oficial al administrației americane, citat sub condiția anonimatului, a spus că nu se așteaptă ca Trump să abordeze direct acuzațiile de spionaj în discuția cu Xi și că situația Nvidia „nu ar trebui să aibă, de fapt, nicio influență asupra vizitei”. În schimb, Trump ar putea încerca să se concentreze pe inițiative care să-i consolideze „moștenirea”, inclusiv idei precum acorduri de denuclearizare cu Beijingul și Moscova sau o nouă întâlnire cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, potrivit unor analiști citați. De partea cealaltă, Beijingul are ca prioritate să se asigure că Trump nu aprobă un pachet de arme de 14 miliarde de dolari destinat Taiwanului, pe care China îl revendică. Trump a spus că reține livrarea armelor ca „monedă de schimb” în negocierile cu China. „Câștigarea de timp” și riscul revenirii tensiunilor comerciale Un element central al analizei este că, pe fondul exporturilor Chinei „la turație maximă”, pentru Beijing ar putea fi suficient să câștige timp. Jonathan Czin, de la Brookings Institution, spune că Xi are nevoie ca Trump să rămână reticent în a reveni la o atitudine mai competitivă față de China „cât mai mult timp posibil”, pentru ca Beijingul să se consolideze înaintea „următoarei runde” a confruntării. În același timp, ambii lideri ar fi precauți în privința reaprinderii unui conflict comercial care, anul trecut, a amenințat să afecteze grav economia globală și piețele financiare, potrivit lui Kurt Tong, fost oficial al Departamentului de Stat. El se așteaptă ca armistițiul să fie prelungit și după expirarea din 10 ianuarie, iar Chim Lee, de la Economist Intelligence Unit, punctează că „amândoi au destul de multe de pierdut”. În lipsa unor detalii concrete despre eventuale decizii la Shenzhen, direcția imediată rămâne politică: presiunea din Congres pentru restricții suplimentare pe cipuri și încercarea Beijingului de a amâna o înăsprire a poziției SUA, într-un context în care următorul președinte american ar putea fi mai puțin dispus la compromisuri. [...]

Faptul că summitul Putin–Trump–Xi ar urma să aibă loc fără o agendă prestabilită ridică riscul unor înțelegeri „din mers”, greu de anticipat pentru aliați și piețe , în condițiile în care discuțiile vizează cel puțin controlul armelor nucleare , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de Financial Times. Întâlnirea trilaterală dintre Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping este programată pentru 19 noiembrie, în marja summitului APEC de la Shenzhen (China). Financial Times descrie formatul fără agendă ca pe un „pas neobișnuit” pentru liderul chinez, care, de regulă, insistă asupra unui scenariu detaliat al discuțiilor cu liderii străini. Ce teme ar putea fi puse pe masă Potrivit unui oficial american citat de Financial Times, Trump intenționează să abordeze subiecte legate de controlul armelor nucleare, însă „nu se așteaptă să ajungă la un acord”, ci urmărește inițierea unei discuții între cele trei mari puteri nucleare. În același context, oficialul a indicat că liderii nu vor discuta probabil despre războiul din Ucraina, deoarece China nu dorește să se implice direct în procesul de pace. De ce contează formatul „fără agendă” În analiza Financial Times, Xi Jinping ar urmări să evidențieze relațiile sale speciale cu Trump și Putin, încercând totodată să evite comparațiile cu Conferința de la Ialta din 1945, la care China nu a fost invitată. Separat, Bloomberg notează că o întâlnire Putin–Trump ar putea genera „îngrijorare” la Kiev și în capitalele occidentale, deoarece i-ar oferi președintelui rus posibilitatea de a influența condițiile unui acord de pace fără participarea Ucrainei. Context: divergențe anterioare privind formatul Digi24 mai relatează că Wall Street Journal a scris anterior despre divergențe între SUA și China privind formatul și ordinea de zi: Beijingul ar fi dorit declarații pregătite și discuții limitate, în timp ce SUA ar fi insistat pentru un format mai liber, care să permită un schimb mai activ de opinii. Tot potrivit WSJ, Putin ar fi propus întâlnirea trilaterală și ar fi urmărit un acord privind încheierea războiului din Ucraina „în condițiile sale”, însă SUA ar fi transmis că vizează discuții despre dezarmare nucleară și conflictul militar cu Iranul, nu despre războiul Rusia–Ucraina. Ulterior, Kremlinul a cerut ca negocierile de la Shenzhen să nu fie considerate o „nouă Ialta”. [...]

Memoriile lui Joe Biden sugerează tensiuni în gestionarea sprijinului SUA pentru Ucraina , prin descrieri critice la adresa lui Volodimir Zelenski și prin relatarea unui refuz de a permite echipei lui Donald Trump să deschidă negocieri cu Vladimir Putin în perioada de tranziție, potrivit Digi24 . Cartea de memorii „ Promise Me, America ”, care urmează să apară marți, 17 noiembrie, revine asupra relațiilor lui Biden cu liderii Ucrainei și Rusiei în contextul războiului început în februarie 2022. În pasaje reproduse în avans de Wall Street Journal și preluate de Ukrainska Pravda , fostul președinte american îl descrie pe Zelenski drept „capricios și încăpățânat” și afirmă că acesta „nu era atât de recunoscător” pe cât se aștepta pentru sprijinul oferit de Statele Unite. Totuși, Biden notează și că experiența lui Zelenski ca actor „s-a dovedit a fi o pregătire foarte bună” pentru conducerea unei țări aflate în război, indicând o evaluare amestecată a partenerului de la Kiev. Ce spune Biden despre Putin În ceea ce îl privește pe Vladimir Putin, Biden descrie „tonul țâfnos” al liderului rus și o atitudine afișată în întâlniri pe care o compară cu cea a „unui adolescent” care se preface indiferent, stând „tolănit” în timpul discuțiilor oficiale. Episodul tranziției către administrația Trump Un element cu potențial impact asupra modului în care a fost gestionată politica externă americană la schimbarea administrației este relatarea lui Biden despre perioada de tranziție de după alegerile din noiembrie 2024. Potrivit fostului președinte, membri ai echipei lui Donald Trump i-ar fi cerut să semneze o scrisoare care le-ar fi permis să negocieze direct cu Putin înainte de preluarea mandatului, la 20 ianuarie 2025. Biden afirmă că a refuzat, motivând că nu era dispus să ofere „mână liberă” pentru ceea ce se aștepta să fie „un fel de capitulare, în detrimentul Ucrainei”, sugerând că se temea de un acord dezavantajos pentru Kiev. Context Volumul „Promise Me, America” acoperă cei patru ani ai lui Joe Biden la Casa Albă (2021–2025) și include atât decizii de politică internă și externă, cât și campania prezidențială din 2024, din care s-a retras în favoarea vicepreședintei Kamala Harris. Cartea va fi publicată de editura Little, Brown and Company la 17 noiembrie. [...]