Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin a trecut Rosgvardia sub controlul armatei ruse, o mișcare care sugerează temeri privind stabilitatea regimului, potrivit Biziday, care citează o analiză Sky News și evaluări ale Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Conform Sky News, în ultimele 24 de ore, la Moscova au apărut semnale că liderul de la Kremlin „ar fi putut percepe o amenințare emergentă la adresa regimului său”. Putin a semnat un decret care pune efectiv Garda Națională (Rosgvardia) sub controlul șefului armatei ruse, Valeri Gherasimov, considerat un loialist al președintelui rus.
Rosgvardia a atras atenția încă din timpul puciului eșuat al grupării Wagner, din iunie 2023, când ar fi evitat să se confrunte cu mercenarii. Ulterior, după desființarea Wagner și moartea lui Evgheni Prigojin, o parte semnificativă a mercenarilor ar fi fost transferată în Rosgvardia, potrivit informațiilor prezentate în analiza citată de Biziday.
ISW evaluează, de asemenea, că în interiorul Consiliului de Securitate al Rusiei ar putea exista planuri pentru desființarea Ministerului pentru Situații de Urgență, care ar urma să fuzioneze cu Rosgvardia. În context, Biziday amintește că Rosgvardia a fost creată în urmă cu zece ani chiar de Putin, ca o structură separată atât de FSB (serviciul de securitate), cât și de armată, cu rol de protecție personală și de susținere a regimului.
„Putin ar fi putut percepe Rosgvardia ca fiind o amenințare emergentă la adresa regimului său, în special după răspunsul insuficient al Rosgvardia la rebeliunea din 2023 și după ce conducerea lui Rosgvardia a încercat să exploateze situația de atunci, dar și eșecurile armatei de pe frontul din Ucraina pentru a-și extinde autoritatea”, a mai arătat ISW.
În paralel, Kremlinul ar fi făcut pași pentru întărirea controlului asupra populației și asupra propriilor structuri de forță, prin blocarea Telegram, WhatsApp și YouTube pe teritoriul Rusiei și prin forțarea comunicării printr-o aplicație de mesagerie controlată de FSB, notează Biziday. În interpretarea prezentată, măsurile ar indica o preocupare crescută pentru loialitatea din interiorul aparatului de stat, într-un sistem în care instituțiile ajung să se supravegheze reciproc.
Recomandate
Rusia susține că a ocupat 1.700 km² din Ucraina de la începutul anului , o afirmație care, dacă se confirmă, indică o presiune operațională în creștere asupra „centurii de fortărețe” din Donbas și o extindere a luptelor spre nord și nord-est, potrivit Reuters . Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al forțelor armate ruse, a declarat în imagini publicate de Ministerul Apărării de la Moscova că, „de la începutul acestui an”, 80 de localități și „peste 1.700 km pătrați” au intrat sub controlul Rusiei. Reuters precizează că nu a putut verifica independent relatările de pe câmpul de luptă, iar Statul Major ucrainean nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Presiune pe axa Donbas: Sloviansk, Kramatorsk, Kostiantînivka Gherasimov a spus că „Gruparea Sud” atacă centura fortificată din Donețk, formată din orașele Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantînivka. Potrivit acestuia, forțele ruse s-ar afla la circa 7–12 km de Sloviansk și Kramatorsk, iar unități ruse ar lupta deja în unele zone din Kostiantînivka. Extinderea operațiunilor spre Sumî și Harkiv În plus, generalul rus a afirmat că Rusia avansează în regiunea Sumî (nord) și în Harkiv (nord-est) pentru a crea ceea ce a numit o „zonă de securitate”. Diferențe între estimări și hărți pro-ucrainene În timp ce Moscova vorbește despre „peste 1.700 km²” cuceriți în 2026, hărți pro-ucrainene indică un avans rusesc de 592 km² în acest an, notează Reuters. Aceleași hărți arată că Rusia controlează 116.793 km², adică 19,35% din teritoriul Ucrainei, dar și că ritmul înaintării ruse a încetinit în 2026. Separat, comandantul ucrainean Oleksandr Sîrskîi a declarat la mijlocul lunii aprilie că forțele Kievului au recâștigat aproape 50 km² în martie, în contextul unor lupte de uzură. Context: controlul teritorial revendicat de Rusia Conform estimărilor ruse citate în material, Rusia ar controla aproximativ: 90% din Donbas; circa 75% din regiunile Zaporojie și Herson; porțiuni din regiunile Harkiv, Sumî, Nikolaev și Dnipropetrovsk. Rusia controlează și Crimeea , anexată în 2014, teritoriu recunoscut internațional ca parte a Ucrainei de majoritatea statelor. În lipsa unor confirmări independente, cifrele rămân revendicări ale părții ruse, însă ele conturează direcția operațională indicată de Moscova: presiune susținută în Donbas și consolidarea unor zone de contact în nord și nord-est. [...]
Războiul din Iran riscă să reducă accesul Ucrainei la apărare antiaeriană , pe fondul epuizării resurselor SUA și Europei și al unei reconfigurări a priorităților de securitate, avertizează președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu citat de Digi24 . Mesajul are o miză operațională directă: competiția pentru sisteme și muniții de apărare aeriană se poate intensifica exact într-un moment în care Ucraina depinde de livrările partenerilor. Zelenski susține că noul conflict „întărește Rusia” și „pune presiune” pe resursele energetice ale americanilor și europenilor, ceea ce poate schimba echilibrul geopolitic și poate limita sprijinul practic pentru Kiev, inclusiv în zona apărării aeriene. „Un război în Iran va duce la o agresiune mai amplă, nu doar în Orientul Mijlociu. Și va limita accesul Ucrainei la apărarea aeriană.” Presiune pe resurse și pe agenda de securitate a Occidentului În același interviu, Zelenski descrie conflictul din Iran drept o „provocare energetică serioasă pentru toată lumea” și spune că acesta creează presiune suplimentară asupra SUA și UE, inclusiv prin întrebarea legată de poziționarea Chinei într-un context în care rolul de mediator devine mai dificil. Totodată, el afirmă că Rusia are „grave probleme economice”, invocând un deficit bugetar de 100 de miliarde de dolari și susținând că până acum ar fi fost acoperit doar parțial. „Un deficit bugetar de 100 de miliarde de dolari nu poate fi acoperit de un război de scurtă durată în Orientul Mijlociu. Până acum, au acoperit doar 10%, nimic mai mult.” Ce spune Zelenski despre mobilizarea din Rusia Zelenski leagă restricțiile asupra rețelelor sociale din Rusia de teama autorităților de tulburări interne, în special în scenariul unei mobilizări masive, inclusiv din marile orașe precum Moscova și Sankt Petersburg. El afirmă că Rusia se bazează acum pe recrutare pe bază de contract, dar că aceasta ar avea limite, iar pentru suplimentarea efectivelor cu „un milion până la un milion și jumătate” ar fi necesară mobilizarea, deoarece atragerea unui asemenea număr prin contracte ar fi prea costisitoare. În acest context, Zelenski descrie două scenarii: o ofensivă de anvergură sau o ofensivă paralelă de mică amploare, cu costuri mai reduse. Industria de apărare a Ucrainei: investiții și capacitate Zelenski mai spune că Ucraina investește 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei) în sectorul său de apărare, finanțat „în mare parte” de parteneri, iar capacitatea ar putea ajunge la 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 mld. lei). El afirmă că există 200 de companii ucrainene de apărare „foarte puternice”, dintre care 30 ar fi „printre cele mai bune din lume”, producând de la drone și sisteme de deminare la artilerie și vehicule blindate. În privința exporturilor de armament, Zelenski indică o formulă în care prioritatea rămâne frontul, iar ulterior livrările ar putea merge către țări partenere, cu accent pe statele care susțin constant Ucraina financiar și militar. Context politic: UE și arhitectura de securitate europeană Zelenski reiterează obiectivul aderării Ucrainei la UE și avansează o viziune mai largă de securitate, în care ar conta și Norvegia, Marea Britanie și Turcia, pe lângă Ucraina, ca elemente care ar putea întări semnificativ capacitatea de apărare a Europei. Pentru Ucraina, însă, avertismentul central rămâne unul imediat: dacă războiul din Iran mută resurse și atenție, accesul la sisteme de apărare aeriană ar putea deveni mai dificil, cu efect direct asupra capacității de protecție a infrastructurii și a populației. [...]
Kievul respinge retragerea din Donbas ca premisă de negociere , avertizând că un astfel de pas ar slăbi poziția militară și ar afecta moralul trupelor, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că ieșirea din anumite zone din Donețk și din mica parte controlată de Ucraina în Lugansk ar echivala cu „o înfrângere strategică”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu televizat, în contextul intensificării discuțiilor despre pace, relatează Ukrinform, citată de news.ro. Zelenski afirmă că Rusia ar urmări retragerea Ucrainei din aceste regiuni și susține că, din punct de vedere operațional, o astfel de mișcare ar reduce capacitatea defensivă. De ce contează: costul operațional al unei retrageri Zelenski argumentează că retragerea ar însemna pierderea unor poziții consolidate și ar face armata „mai slabă”, chiar dacă, teoretic, ar putea fi construite noi fortificații. El subliniază însă că acest lucru „necesită timp” și compară avantajul apărării în zone urbanizate cu vulnerabilitatea liniilor defensive ridicate „în câmp deschis”. În același context, președintele ucrainean invocă și dimensiunea umană a deciziei, menționând populația din zonele vizate și pierderile deja înregistrate acolo, apreciind că „un astfel de pas astăzi ar fi iresponsabil”. Negocieri și rolul SUA: armistițiu pe termen lung, apoi pași diplomatici Zelenski mai spune că, în convorbiri telefonice, Statele Unite și-au exprimat dorința de a continua comunicarea și negocierile, în timp ce Rusia „nu dă semne” că ar fi dispusă să oprească războiul nici măcar într-un format de tip „menținerea statu-quo-ului”. În viziunea sa, cea mai rapidă cale de a opri uciderile ar fi un format comun în care „toți actorii serioși” să se angajeze, cu un prim pas: un armistițiu pe termen lung, care ar putea încheia faza militară a războiului, urmat de pași diplomatici. Mesaj către negociatorii americani: Kievul cere tratament egal Comentând o posibilă vizită a negociatorilor americani în Ucraina, Zelenski afirmă că aceasta ar fi „mai necesară” pentru Statele Unite și critică ideea unor deplasări la Moscova fără o oprire la Kiev, pe care o consideră „lipsită de respect”. El adaugă că, dacă logistica este o problemă, întâlnirile ar putea avea loc și în alte țări, accentul fiind pus pe rezultat, nu pe locație. [...]
Scăderea cotațiilor petrolului a fost unul dintre primele efecte vizibile după ce SUA au anunțat o nouă rundă de discuții menită să prelungească armistițiul Israel–Liban , într-un context regional în care orice reluare a conflictului ar putea reaprinde riscul de întreruperi de aprovizionare, potrivit Libertatea . Statele Unite vor organiza joi, 23 aprilie, noi negocieri între Israel și Liban, pentru a evita reluarea ostilităților după un armistițiu descris ca fragil. Un oficial al Departamentului de Stat , citat sub protecția anonimatului, a spus că Washingtonul va continua să faciliteze discuții directe „purtate cu bună-credință” între cele două guverne. Informația este transmisă de News.ro, care citează France24. Reacția pieței: petrolul a coborât pe fondul așteptărilor legate de Iran În paralel cu efortul diplomatic Israel–Liban, piața petrolului a reacționat la așteptările că negocierile dintre SUA și Iran ar putea duce la creșterea ofertei din Orientul Mijlociu, ceea ce, în mod obișnuit, pune presiune de scădere pe prețuri. Concret, marți: petrolul Brent a scăzut cu 95 de cenți, la 94,53 dolari/baril (aprox. 435 lei); petrolul american WTI a coborât cu 1,54 dolari, la 88,07 dolari/baril (aprox. 405 lei). Tensiuni SUA–Iran și incertitudine asupra negocierilor Libertatea notează că relația SUA–Iran s-a tensionat, după ce ambele părți au avertizat că sunt pregătite inclusiv pentru un conflict, pe fondul incertitudinilor privind negocierile anunțate de președintele Donald Trump. Casa Albă a transmis că vicepreședintele J.D. Vance este pregătit să revină la Islamabad (Pakistan), unde ar urma să aibă loc o nouă rundă de negocieri, însă Iranul nu confirmă participarea. Totodată, autoritățile de la Teheran acuză Washingtonul că a încălcat armistițiul. „Prin impunerea unui blocaj şi încălcarea armistiţiului, Trump doreşte să transforme această masă de negocieri într-o masă de capitulare sau să justifice reluarea ostilităţilor”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian. Ce urmează și de ce contează economic Pentru companii și investitori, miza imediată rămâne volatilitatea prețului petrolului: o prelungire a armistițiului Israel–Liban și un progres (chiar și limitat) pe canalul SUA–Iran pot reduce prima de risc geopolitic din cotații, în timp ce un eșec al discuțiilor ar putea produce mișcări rapide în sens invers. Separat, în Europa, guvernul britanic urmează să anunțe un plan de accelerare a energiei curate: ministrul energiei Ed Miliband va prezenta măsuri pentru extinderea surselor regenerabile (panouri solare și turbine eoliene pe terenuri industriale și feroviare), cu o capacitate indicată ca suficientă pentru alimentarea a aproximativ cinci milioane de locuințe. [...]
Franța încearcă să-și păstreze relevanța în dosarul negocierilor Israel–Liban, în condițiile în care SUA și Israelul o împing în afara discuțiilor , iar Beirutul caută sprijin pentru a-și întări poziția înaintea unor posibile negocieri directe, potrivit The Jerusalem Post . Premierul libanez Nawaf Salam și președintele francez Emmanuel Macron urmează să discute marți, la Paris, despre „întărirea mâinii” guvernului libanez în perspectiva unor discuții la nivel de ambasador găzduite de SUA joi. Miza acestor discuții rămâne neclară: fie prelungirea unui armistițiu fragil de 10 zile între Israel și Hezbollah (susținut de Iran), fie deschiderea unor negocieri mai ample. De ce contează: Libanul intră slab într-o posibilă negociere directă Diplomați europeni și libanezi citați în material avertizează că, dacă negocierile directe încep, guvernul de la Beirut ar putea fi prea slab pentru a respinge cereri considerate nerealiste, ceea ce ar putea alimenta tensiuni interne, în contextul în care Hezbollah refuză să negocieze cu Israelul. În paralel, incapacitatea Libanului de a limita acțiunile Hezbollah după armistițiul din 2024 a ridicat semne de întrebare privind credibilitatea Beirutului la masa negocierilor. Israelul urmărește crearea unei zone-tampon pentru a proteja nordul țării de atacuri ale Hezbollah, în timp ce gruparea afirmă că își păstrează „dreptul de a rezista”. Parisul: sprijin „practic”, nu rol de mediator între părți Un oficial al președinției franceze a spus că Franța nu încearcă să se interpună între părți într-un proces „bilateral și direct”, dar susține că poate juca un rol concret în sprijinirea guvernului libanez, inclusiv prin capacitatea de implementare pe teren. Parisul invocă, între altele, prezența sa în Liban prin aproximativ 700 de militari în cadrul forței ONU de menținere a păcii, argumentând că orice acord ar necesita o prezență internațională substanțială pentru a fi pus în aplicare. Franța are legături istorice profunde cu Libanul și a încercat, alături de Washington, să medieze conflictul, inclusiv prin armistițiul din 2024 și prin mecanismul de monitorizare asociat. Obstacolul major: opoziția Israelului și reticența SUA față de implicarea Franței Relațiile Parisului cu Israelul s-au deteriorat pe fondul pozițiilor Franței privind Gaza și Cisiordania, al acuzațiilor că acțiunile Israelului în Liban sunt disproporționate și al contactelor Franței cu aripa politică a Hezbollah. Ambasadorul Israelului la Washington a cerut recent excluderea Franței din orice discuții, afirmând că Parisul nu are „nicio influență pozitivă”. Materialul notează că SUA mențin contactul cu Franța pe acest dosar, dar încearcă, în același timp, să-i reducă rolul. Un diplomat libanez a declarat că există eforturi pentru readucerea Franței în discuții, însă SUA și Israelul se opun ferm. Riscul de escaladare rămâne pe teren Tensiunile din sudul Libanului rămân ridicate. Guvernul francez a acuzat Hezbollah de un atac în care a fost ucis în această săptămână un soldat francez. Separat, președintele parlamentului libanez a avertizat marți că forțele israeliene aflate în unele zone din sudul țării vor întâmpina rezistență dacă nu se retrag, semnalând riscul unei noi confruntări. În acest context, întâlnirea Salam–Macron are o miză operațională și diplomatică imediată: dacă Franța poate oferi sprijin practic Libanului fără a fi acceptată formal în formatul de negocieri, într-un moment în care arhitectura discuțiilor pare să fie decisă în principal de Washington și Ierusalim. [...]
Majoritatea de 130 de mandate obținută de partidul lui Rumen Radev ridică miza pentru stabilitatea instituțională și direcția economică a Bulgariei , în condițiile în care opoziția avertizează asupra concentrării puterii după alegerile anticipate, potrivit Antena 3 . Fostul premier Boiko Borisov , liderul GERB, a spus că Bulgaria va avea un „guvern unipersonal” condus de Radev, „marele câștigător al scrutinului”, după ce formațiunea sa a pierdut alegerile parlamentare anticipate și va intra în opoziție. Declarația a fost făcută la Sofia, în prima conferință de presă a lui Borisov după alegeri, relatează Agerpres, citată de Antena 3. „Începând de astăzi, avem un alt stăpân al Statului! Și un guvern unipersonal de mare magnitudine!” Rezultatul electoral: o majoritate rară în parlament GERB, partid pro-european de centru-dreapta, s-a clasat pe locul al doilea cu 13,38% din voturi și a obținut 38 din cele 240 de mandate. În schimb, Bulgaria Progresistă, partid fondat recent de Rumen Radev, a câștigat 44,6% și 130 de mandate, fiind descris în material ca „mai degrabă naționalist și eurosceptic”, în pofida numelui. Borisov a remarcat că nu a existat „niciodată o majoritate atât de mare în parlament”, subliniind astfel dimensiunea avantajului politic al câștigătorului. De ce contează: semnale de concentrare a puterii și presiune pe instituții Pe lângă majoritatea parlamentară, Borisov a susținut că Radev ar urma să beneficieze și de sprijinul judecătorilor Curții Constituționale numiți de acesta în timpul celor două mandate de președinte. În același context, materialul amintește că Radev l-a acuzat adesea pe Borisov că tolerează corupția. Borisov l-a felicitat pe Radev, dar a anunțat că va rămâne la conducerea GERB pentru a coordona o „opoziție constructivă”. Contextul votului: inflație, corupție și criză politică prelungită Potrivit articolului, victoria lui Radev este prezentată ca un vot de protest împotriva corupției elitelor și a inflației, dar și ca o sancțiune pentru partidele tradiționale, pe fondul instabilității politice din 2021 încoace: șapte premieri diferiți și opt alegeri în cinci ani. [...]
