Știri
Știri din categoria Externe
Acuzațiile Moscovei privind un atac cu drone în Luhansk pot alimenta o nouă rundă de ripostă și riscuri pentru infrastructura energetică din sudul Rusiei, după ce Vladimir Putin a ordonat armatei să pregătească planuri de răspuns, potrivit Libertatea.
Președintele rus susține că Ucraina a lovit noaptea un cămin studențesc din Starobilsk (regiunea Luhansk, teritoriu ocupat), iar bilanțul invocat de Kremlin este de șase morți, 39 de răniți și 15 persoane dispărute, relatează BBC (citată de Libertatea). Putin a afirmat că atacul a fost executat „în trei valuri”, cu 16 drone, și a negat existența unor obiective militare în apropiere.
„Nu există instalații militare, instalații ale serviciilor de informații sau servicii conexe în vecinătate. Prin urmare, nu există absolut nicio bază pentru a susține că munițiile au lovit clădirea ca urmare a sistemelor noastre de apărare aeriană sau de război electronic.”
Kievul a confirmat că a vizat vineri seară sediul unității militare de elită „Rubicon” din Starobilsk, descrisă ca un centru specializat în operarea dronelor rusești. Armata ucraineană nu a precizat dacă unitatea funcționa în aceeași clădire indicată de Moscova, dar a acuzat membrii „Rubicon” de atacuri sistematice asupra populației și infrastructurii civile din Ucraina.
Forțele ucrainene au mai susținut că acționează în conformitate cu dreptul internațional umanitar și legile războiului, provocând daune doar obiectivelor folosite în scopuri militare.
În paralel, oficiali ruși au raportat sâmbătă dimineață noi incidente în sudul Rusiei, atribuite atacurilor cu drone. La Novorossiisk, fragmente de drone ar fi declanșat un incendiu la un depozit de petrol și un terminal de combustibil din portul de la Marea Neagră; două persoane au fost rănite și spitalizate, iar câteva clădiri tehnico-administrative au fost afectate. La Anapa, raidurile ar fi produs daune materiale unor locuințe private.
În același context, Volodimir Zelenski a declarat că un atac masiv a vizat sediul Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) din zona ocupată a regiunii Herson, cu aproximativ 100 de militari ruși morți sau răniți. Armata rusă nu a comentat, însă canale de Telegram pro-Kremlin ar fi confirmat existența unor victime, potrivit relatării preluate.
Libertatea notează că, de la invazia la scară largă din 2022, Ucraina a acuzat în mod repetat Rusia de atacuri deliberate asupra civililor, acuzații respinse de Moscova. Ca exemplu recent, oficiali ucraineni au raportat că o rachetă rusească a distrus o clădire rezidențială înaltă din Kiev, cu 24 de morți, inclusiv trei fete.
În lipsa unor dovezi publice prezentate de autoritățile ruse pentru cazul din Starobilsk (Moscova nu ar fi publicat imagini sau materiale video cu persoanele decedate, potrivit textului), rămâne de urmărit dacă „planurile de ripostă” anunțate de Putin se vor traduce rapid într-o escaladare pe teren și într-o presiune suplimentară asupra infrastructurii energetice și logistice din regiunea Mării Negre.
Recomandate
Moscova transmite că războiul se oprește doar în condițiile impuse de Kremlin , iar mesajul reduce spațiul de negociere și prelungește incertitudinea pentru regiune, inclusiv pe zona de sancțiuni și securitate energetică, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat joi că Rusia va continua războiul împotriva Ucrainei până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Vladimir Putin în iunie 2024, relatează The Moscow Times . Lavrov a făcut afirmațiile într-o conferință de presă comună cu omoloaga sa din Mozambic, Maria Lucas. Condițiile invocate de Kremlin pentru oprirea luptelor În discursul din 2024 la care face trimitere Lavrov, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson (regiuni pe care Rusia nu le controla integral); recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a susținut atunci că, odată îndeplinite condițiile, ar ordona „imediat” un armistițiu. Tot în iunie 2024, el a cerut și ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a avertizat că, dacă aceste cerințe sunt respinse, „situația de pe teren se va schimba, iar condițiile de negociere vor fi diferite”. Acuzații la adresa Occidentului și refuzul „garanțiilor” Lavrov a acuzat țările occidentale că „simulează o disponibilitate de a negocia”, dar folosesc ultimatumuri împotriva Rusiei. El a mai afirmat că acordurile anterioare (2014, 2015, 2019 și 2022) ar fi fost „distruse” de Occident, motiv pentru care „rezerva de bunăvoință și speranță” a Moscovei ar fi „complet epuizată”, iar Rusia nu va mai avea încredere în garanțiile occidentale. Contrastul cu mesajele lui Trump și semnalele de escaladare Declarațiile vin la o zi după ce Donald Trump a sugerat, la summitul NATO de la Ankara, că un armistițiu ar fi posibil și că ar urma să discute cu Vladimir Putin după o întâlnire cu Volodimir Zelenski. Trump a spus că liderul de la Kremlin își dorește sfârșitul războiului. În paralel, Reuters a relatat, citând surse apropiate Kremlinului, că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit hotărârea de a continua războiul „cel puțin deocamdată”. Două surse au vorbit despre o posibilă escaladare în următoarele luni, una indicând o „probabilitate ridicată”. Potrivit uneia dintre sursele citate de Reuters, Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul de a cuceri restul Donbasului, în condițiile în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit anul acesta. O altă sursă a afirmat că Putin ar crede că Rusia va cuceri în curând Donbasul. [...]
Scenariile de escaladare care includ România ridică miza de securitate pentru investiții și infrastructură , în condițiile în care, potrivit Mediafax , trei surse citate de Reuters susțin că președintele rus Vladimir Putin nu ar urmări încheierea războiului din Ucraina, ci ar fi mai degrabă înclinat să-l escaladeze, inclusiv prin posibile lovituri asupra bazelor NATO din România sau din statele baltice. Atacurile recente ale Ucrainei cu drone asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi contribuit la această orientare, conform surselor apropiate Kremlinului citate de Reuters. Una dintre ele vorbește despre o „probabilitate ridicată” de escaladare în lunile următoare. De ce contează pentru România: risc perceput mai mare pentru infrastructură și operațiuni Menționarea explicită a bazelor NATO din România într-un scenariu de escaladare mută discuția din zona războiului „la distanță” către un risc de securitate cu potențiale efecte economice: de la costuri suplimentare de protecție și continuitate operațională pentru infrastructuri critice, până la creșterea prudenței în deciziile de investiții în regiune. Materialul nu cuantifică aceste efecte, dar indică faptul că astfel de scenarii sunt vehiculate în cercuri apropiate de putere și în analize militare. Ce urmărește Kremlinul, potrivit surselor Reuters În același tablou, Putin ar rămâne determinat să-și atingă obiectivul de a cuceri restul regiunii Donbas, descrisă ca zonă strategică și punct de blocaj în negocierile de pace Rusia–Ucraina mediate de SUA. Un înalt oficial ucrainean a declarat, potrivit Reuters, că rapoartele serviciilor de informații de la Kiev din ultimele luni ar indica pregătiri pentru noi acțiuni de război, inclusiv noi operațiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte țări europene. În același timp, sursa menționează că pentru un asemenea pas Rusia ar avea nevoie de recrutare obligatorie, pe care Putin ar fi ezitat să o anunțe de la începutul războiului. Cum ar putea arăta o escaladare, în scenariile invocate Reuters relatează că experți militari ruși au menționat în repetate rânduri posibilitatea lovirii unor ținte europene, precum baze NATO din statele baltice, ceea ce ar crește riscul unei confruntări directe cu NATO și ar testa apărarea colectivă. Publicația mai notează și un posibil tipar de „atacuri izolate” menite să provoace tensiuni în interiorul NATO, comparate cu incidentul unei drone rusești prăbușite pe un bloc din Galați , potrivit lui Jack Watling de la Royal United Services Institute (RUSI). Separat, într-un articol publicat la finalul lunii iunie în „Kommersant”, Andrei Ilnitsky, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, a afirmat că escaladarea ar putea începe cu distrugerea a 30 de obiective industriale majore din Ucraina, urmată de atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice și din România și asupra unor instalații din UE care produc drone și rachete cu rază lungă pentru Ucraina, mai notează Reuters. În material este citată și o estimare recentă a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, potrivit căreia aproximativ două milioane de soldați au fost uciși, răniți sau sunt dați dispăruți de la începutul războiului, dintre care 1,4 milioane ar fi ruși. [...]
Comisia Europeană cere Meta să schimbe designul Facebook și Instagram, sub amenințarea unei amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală , într-o procedură derulată în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), potrivit Antena 3 . Miza pentru companie este una de reglementare cu impact direct în modelul de business: UE vizează elemente de interfață care cresc timpul petrecut în aplicații și, implicit, veniturile din publicitate. Bruxellesul susține că Meta nu a evaluat corect riscul de „dependență”, în special în cazul minorilor și al adulților vulnerabili, din cauza funcțiilor proiectate să rețină atenția utilizatorilor cât mai mult timp. Ce anume vrea UE să fie schimbat În centrul criticilor sunt funcții care, în viziunea Comisiei Europene, încurajează utilizarea compulsivă: fluxuri nelimitate de conținut („endless scroll” – derulare fără capăt); recomandări foarte personalizate; redarea automată a unor videoclipuri. Comisia arată că aceste mecanisme îi împing pe utilizatori să „deruleze fără limită”, ceea ce crește veniturile din publicitate ale platformelor. De ce contează: presiune pe „designul” care susține publicitatea În ancheta începută în mai 2024, Comisia Europeană a susținut că utilizatorii ajung într-un mod de „pilot automat”, cu efecte nocive asupra sănătății și cu utilizări compulsive. În plus, executivul UE este nemulțumit de instrumentele de control parental din Facebook și Instagram, considerate prea complicat de folosit, și de lipsa unor setări care să limiteze timpul petrecut online de adolescenți. Reacția Meta și contextul DSA Un purtător de cuvânt al Meta a spus că firma contestă concluziile preliminare și că acestea nu țin cont de „măsurile importante” luate pentru protecția adolescenților. Compania a mai transmis că este de acord cu obiectivul Comisiei Europene de a asigura un mediu online „sigur și pozitiv”. Procedura se desfășoară în cadrul DSA, iar UE a cerut „aceleași lucruri” și de la TikTok la începutul anului, conform informațiilor din articol. Meta are posibilitatea să se apere și să propună măsuri de remediere, însă Antena 3 notează că, în lipsa conformării, compania riscă o amendă de până la 6% din cifra de afaceri la nivel mondial. [...]
Armata ucraineană spune că Rusia a intensificat presiunea pe front, cu 233 de confruntări într-o zi , într-un tablou operațional care indică un consum ridicat de muniție și drone și o activitate susținută pe mai multe direcții-cheie, potrivit Kyiv Post , care citează informarea de seară a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. În raportul pentru joi, 9 iulie, până la ora 22:00, partea ucraineană consemnează 57 de lovituri aeriene, lansarea a 167 de bombe ghidate, utilizarea a 6.282 de drone „kamikaze” și 2.239 de atacuri de artilerie asupra pozițiilor ucrainene și a localităților civile. În același interval, ar fi fost înregistrate 233 de angajamente de luptă pe linia frontului. Presiune pe mai multe axe, cu lupte grele în est Pe axa Sud-Slobojanske, trupele ruse ar fi atacat de 14 ori în apropiere de Starytsia, Novovasylivka, Lyman și Vovchansk, precum și în zonele Zybine, Shevyakivka, Hoptivka și Izbytske; patru confruntări erau încă în desfășurare la momentul raportării. Pe axa Kupiansk, raportul menționează două atacuri în direcția Kurylivka. Pe axa Lyman, unitățile ucrainene ar fi respins zece încercări de înaintare în zona Borova, Stavky, Lyman, Dibrova, Ozerne și Shyikivka, cu alte trei ciocniri încă active. În zona Sloviansk, forțele ucrainene ar fi oprit 26 de încercări ruse de avans spre Rai-Oleksandrivka și Pyskunivka și în jurul localităților Kryva Luka, Zakitne și Riznykivka, cu încă o confruntare în desfășurare. Pokrovsk , punct de intensitate și raportări de pierderi ruse Pe axa Pokrovsk, Statul Major ucrainean indică 15 atacuri ruse, în încercarea de a avansa în apropiere de Dorozhnye, Novooleksandrivka, Udachne și Kotlyne și spre Shevchenko, Serhiivka, Bilytske și Myrne. Pentru această zonă, raportul include „date preliminare” privind pierderile ruse: 54 de soldați uciși și 11 răniți. Tot aici ar fi fost distruse un vehicul și o motocicletă, iar alte ținte ar fi fost avariate, inclusiv un vehicul, un echipament specializat și 22 de adăposturi pentru personal. Separat, Ucraina afirmă că a avariat sau distrus 151 de vehicule aeriene fără pilot (drone) de diverse tipuri. Alte direcții: Kostiantynivka, Huliaipole, Orikhiv Pe axa Kramatorsk sunt menționate patru atacuri spre Tykhonivka și în zona Fedorivka Druha. În zona Kostiantynivka, forțele ucrainene ar fi respins 25 de asalturi în apropiere de Kostiantynivka, Illinivka, Ivanopillia, Rusyn Yar, Stepanivka, Toretske și spre Vilne, cu două confruntări încă în derulare. Raportul mai notează patru atacuri ruse pe axa Oleksandrivsk (în apropiere de Tolstoi și Nove Zaporizhzhia), 14 asalturi respinse pe axa Huliaipole și patru atacuri oprite pe axa Orikhiv, în zonele Shcherbaky, Stepove și Plavni. Pe axa Prydniprovske nu ar fi fost înregistrate acțiuni ofensive, iar în celelalte direcții nu ar exista „schimbări semnificative”, conform informării ucrainene. [...]
Incertitudinea privind autorul loviturilor din Iran amplifică riscul de escaladare regională , după ce Teheranul a raportat atacuri asupra a două obiective militare, în timp ce Washingtonul susține că nu desfășoară în prezent operațiuni, potrivit news.ro . Presa de stat iraniană a relatat că două ținte militare, aflate în orașe diferite, au fost vizate joi seară de mai multe lovituri. În paralel, un oficial american a declarat pentru CNN că armata SUA „nu desfășoară în prezent atacuri”, iar oficiali israelieni au spus că „nu au cunoștință despre vreo implicare a Israelului” în lovituri „în acest moment”. Ce ținte au fost raportate ca fiind lovite Agenția iraniană IRNA, citându-l pe Ehsan Jahanian, adjunctul guvernatorului provinciei Bushehr pentru probleme politice și de securitate, a transmis că o instalație militară din apropierea orașului Bushehr a fost lovită de „proiectile ale inamicului americano-israelian”. Nu au fost oferite detalii despre amploarea pagubelor sau despre eventuale victime. În același timp, postul public de televiziune IRIB a relatat că o zonă militară navală din orașul sudic Konarak a fost „atacată în două etape de avioane de luptă inamice”. Guvernatorul districtului Konarak, Mohammad Younes Haqani, a declarat că echipele de intervenție și forțele de securitate s-au deplasat la fața locului. De ce contează: proximități și poziționare strategică Bushehr are o încărcătură suplimentară de risc, în contextul în care centrala nucleară a Iranului se află la periferia orașului, notează aceeași sursă. Konarak este descris ca un oraș-port strategic pe coasta Makran, în provincia Sistan și Balucistan, pe țărmul vestic al Golfului Oman, ceea ce îi conferă relevanță operațională în ecuația regională de securitate maritimă. În lipsa unor informații publice despre pagube, victime și autorul atacurilor, rămâne de urmărit dacă vor apărea confirmări independente și dacă incidentul va genera reacții oficiale care să schimbe postura militară în zonă. [...]
Israelul a transmis SUA informații noi despre un presupus complot iranian de asasinare a lui Donald Trump , pe fondul escaladării tensiunilor din Golf, potrivit The Jerusalem Post , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe surse „familiarizate cu subiectul”. Miza imediată este una de securitate și coordonare operațională între Washington și Ierusalim, în contextul „celui mai recent val” de atacuri între SUA și Iran în zona Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Publicația notează că ambasada Israelului la Washington a refuzat să comenteze informația, iar Misiunea Iranului la ONU nu a răspuns imediat solicitării Wall Street Journal. Casa Albă ar fi direcționat Wall Street Journal către declarații făcute de Trump miercuri, la Ankara, în timpul summitului NATO, în care acesta a susținut că ar fi vizat de Iran. „Vor să-l elimine pe liderul SUA, pe mine. Sunt pe fiecare listă. Am văzut în dimineața asta, sunt pe fiecare dintre listele lor. Și până acum, cred că am fost puțin norocos, dar poate că asta nu durează foarte mult.” În același timp, articolul descrie scene din Mashhad, unde mulțimi care așteptau cortegiul funerar al fostului lider suprem Ali Khamenei au scandat lozinci de răzbunare împotriva lui Trump, inclusiv „Trump, te vom omorî!”, iar unele persoane au afișat pancarte cu mesajul „Kill Trump”. În zonă s-au auzit și sloganuri precum „Moarte Americii”, menționate ca lozinci revoluționare mai vechi. Coordonare SUA–Israel: discuție Trump–Netanyahu și dosare paralele The Jerusalem Post mai scrie că Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au discutat telefonic joi seară, în cadrul coordonării dintre cele două țări pe fondul conflictului cu Iran. Trump l-ar fi informat pe Netanyahu despre „mișcările americane” din Golf și despre atacuri ale SUA asupra unor active iraniene. Potrivit materialului, Netanyahu l-a avertizat pe Trump să nu aprobe un acord privind avioanele F-35 cu Turcia și a ridicat și tema declarațiilor președintelui turc Recep Tayyip Erdogan la adresa existenței statului Israel, precum și necesitatea unor zone de securitate la granițele Israelului. Nu au fost oferite alte detalii despre convorbire. Separat, un oficial al Casei Albe a confirmat pentru Walla că, „în acest moment”, nu există planuri pentru o întâlnire între cei doi lideri. [...]
