Știri
Știri din categoria Externe
Acuzațiile Moscovei privind un atac cu drone în Luhansk pot alimenta o nouă rundă de ripostă și riscuri pentru infrastructura energetică din sudul Rusiei, după ce Vladimir Putin a ordonat armatei să pregătească planuri de răspuns, potrivit Libertatea.
Președintele rus susține că Ucraina a lovit noaptea un cămin studențesc din Starobilsk (regiunea Luhansk, teritoriu ocupat), iar bilanțul invocat de Kremlin este de șase morți, 39 de răniți și 15 persoane dispărute, relatează BBC (citată de Libertatea). Putin a afirmat că atacul a fost executat „în trei valuri”, cu 16 drone, și a negat existența unor obiective militare în apropiere.
„Nu există instalații militare, instalații ale serviciilor de informații sau servicii conexe în vecinătate. Prin urmare, nu există absolut nicio bază pentru a susține că munițiile au lovit clădirea ca urmare a sistemelor noastre de apărare aeriană sau de război electronic.”
Kievul a confirmat că a vizat vineri seară sediul unității militare de elită „Rubicon” din Starobilsk, descrisă ca un centru specializat în operarea dronelor rusești. Armata ucraineană nu a precizat dacă unitatea funcționa în aceeași clădire indicată de Moscova, dar a acuzat membrii „Rubicon” de atacuri sistematice asupra populației și infrastructurii civile din Ucraina.
Forțele ucrainene au mai susținut că acționează în conformitate cu dreptul internațional umanitar și legile războiului, provocând daune doar obiectivelor folosite în scopuri militare.
În paralel, oficiali ruși au raportat sâmbătă dimineață noi incidente în sudul Rusiei, atribuite atacurilor cu drone. La Novorossiisk, fragmente de drone ar fi declanșat un incendiu la un depozit de petrol și un terminal de combustibil din portul de la Marea Neagră; două persoane au fost rănite și spitalizate, iar câteva clădiri tehnico-administrative au fost afectate. La Anapa, raidurile ar fi produs daune materiale unor locuințe private.
În același context, Volodimir Zelenski a declarat că un atac masiv a vizat sediul Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) din zona ocupată a regiunii Herson, cu aproximativ 100 de militari ruși morți sau răniți. Armata rusă nu a comentat, însă canale de Telegram pro-Kremlin ar fi confirmat existența unor victime, potrivit relatării preluate.
Libertatea notează că, de la invazia la scară largă din 2022, Ucraina a acuzat în mod repetat Rusia de atacuri deliberate asupra civililor, acuzații respinse de Moscova. Ca exemplu recent, oficiali ucraineni au raportat că o rachetă rusească a distrus o clădire rezidențială înaltă din Kiev, cu 24 de morți, inclusiv trei fete.
În lipsa unor dovezi publice prezentate de autoritățile ruse pentru cazul din Starobilsk (Moscova nu ar fi publicat imagini sau materiale video cu persoanele decedate, potrivit textului), rămâne de urmărit dacă „planurile de ripostă” anunțate de Putin se vor traduce rapid într-o escaladare pe teren și într-o presiune suplimentară asupra infrastructurii energetice și logistice din regiunea Mării Negre.
Recomandate
Rusia își rezervă dreptul să preia temporar controlul asupra infrastructurii critice considerate insuficient protejate , într-o mișcare cu impact direct asupra operatorilor din energie, transport, utilități și logistică, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone, potrivit Al Jazeera . Decretul semnat de președintele Vladimir Putin, publicat luni, deschide calea ca statul rus să retragă proprietarilor controlul fizic și financiar asupra unor facilități dacă autoritățile constată că acestea nu sunt securizate adecvat sau că reparațiile după atacuri sunt făcute prea lent. Măsura vine în contextul în care Ucraina menține o campanie intensă de lovituri asupra infrastructurii din Rusia. Ce înseamnă decretul pentru operatori Conform decretului, atribuțiile de proprietate ar urma să fie transferate către Agenția Federală pentru Administrarea Proprietății de Stat (sau către un alt organism desemnat), care preia responsabilitatea pentru siguranța obiectivului și poate face inventarierea activelor. Sfera infrastructurii vizate include, explicit: facilități de combustibili și energie, inclusiv energie nucleară; industrie; comunicații; transport și logistică; utilități publice; alte obiective considerate esențiale pentru securitatea statului și stabilitatea economică. Context: atacurile cu drone și efectele economice Cu frontul din estul Ucrainei blocat, conflictul s-a mutat tot mai mult spre lovituri cu drone și rachete. Al Jazeera notează că Ucraina a avut „succese semnificative” în atacuri la distanță, în special asupra infrastructurii energetice ruse, ceea ce ar fi alimentat penurii de combustibil și ar fi influențat opinia publică, într-o economie afectată de sancțiuni internaționale de aproape cinci ani. Publicația mai arată că Ucraina a lovit „cel puțin două duzini” de depozite ale Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia, distrugând o parte importantă din capacitatea de stocare și provocând pagube de „miliarde de dolari” companiilor din țară. Tot luni, Ozon, al doilea mare retailer online din Rusia, a transmis că patru huburi logistice din sudul Rusiei au fost lovite. Separat, în aceeași zi, Rusia a fost nevoită să oprească operațiunile la rafinăria Perm, au declarat surse din industrie pentru agenția Reuters, citată de Al Jazeera. Un atac de săptămâna trecută a avariat unități-cheie de procesare, iar reparațiile ar urma să dureze până la două săptămâni, pe fondul penuriilor de combustibil raportate în mai multe regiuni. [...]
Vladimir Putin amenință cu lovituri asupra „celor mai sensibile sectoare” ale economiei Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă escaladare a războiului în zona țintelor economice, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare, exporturilor și riscurilor logistice din regiune. Putin a spus că Ucraina ar fi „deschis cutia Pandorei” prin atacurile asupra rafinăriilor, centrelor logistice și altor obiective economice rusești, iar Moscova va răspunde vizând sectoare-cheie ale economiei ucrainene, relatează Reuters. „Regimul de la Kiev a încercat să ne afecteze economia. Ce a făcut? A deschis singur această cutie a Pandorei. Ei bine, atunci să se aștepte la un răspuns care va viza cele mai sensibile sectoare ale economiei lor” Miza economică: infrastructura energetică și logistica, în linia întâi În această vară, Ucraina și-a intensificat campania de atacuri cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, vizând rafinării și depozite, în încercarea de a lovi infrastructura pe care o consideră relevantă pentru efortul de război al Moscovei, notează Reuters. Cel mai recent, Ucraina a lovit cu drone o rafinărie importantă din Tatarstan și alte instalații energetice. Canale rusești de monitorizare au raportat cel puțin 12 morți la rafinăria TANЕCO din Nižnekamsk (Tatarstan), un oraș industrial aflat la sute de kilometri de Ucraina. În material se arată că rafinăria produce motorină, combustibil pentru aviație, benzină și alte produse petroliere, fiind o componentă importantă a infrastructurii energetice ruse. Tot pe fondul acestor atacuri, benzinăriile din Moscova au reimpus limite la alimentarea cu combustibil , pe fondul unei crize de aprovizionare asociate loviturilor asupra rafinăriilor, potrivit Reuters. Cereale și Marea Neagră: presiune pe exporturi, cu ecouri globale Putin a susținut că atacurile care au pus în pericol exporturile agricole ale Ucrainei nu vor provoca penurii de alimente la nivel mondial, argumentând că Rusia ar putea înlocui exporturile ucrainene, în condițiile în care Kievul a vizat, la rândul său, infrastructura rusă pentru exportul de cereale. „Ne confruntăm într-adevăr cu dificultăți în ceea ce privește transportul mărfurilor noastre, dar vom rezolva aceste probleme. Prin urmare, nu va exista o penurie pe piața mondială” HotNews amintește că Rusia și Ucraina au respectat anterior un acord negociat de Turcia pentru protejarea exporturilor de cereale prin Marea Neagră , însă Rusia s-a retras din acord în 2023. Context politic și militar: „negocieri”, dar doar pe „realitățile de pe teren” În același comentariu, Putin și-a reafirmat poziția că Rusia ar fi deschisă negocierilor de pace, însă doar pe baza „realităților de pe teren”, respingând propuneri pe care le-a numit „exotice” și despre care a spus că ar fi fost transmise de Ucraina prin intermediari. Separat, într-un discurs la Arena Megasport din Moscova, în cadrul congresului partidului Rusia Unită, Putin a promis victoria în război. Dmitri Medvedev a susținut, la rândul său, că Rusia va câștiga și a afirmat că Ucraina ar fi pierdut 20% din teritoriu și jumătate din populație, potrivit Agerpres, care citează dpa. Atacuri asupra țintelor civile și sprijin militar suplimentar pentru Kiev Materialul mai notează că forțele ruse au lansat un atac cu drone pe timp de zi asupra unui centru comercial din Krivoi Rog, vineri, omorând cel puțin 15 persoane și rănind peste 130, potrivit The Kyiv Independent. Volodimir Zelenski a calificat atacul drept „act terorist” și a cerut comunității internaționale să tragă Rusia la răspundere. În același timp, sâmbătă, președintele francez Emmanuel Macron și Zelenski au anunțat că Parisul va trimite noi rachete interceptoare Kievului, conform informațiilor din articol. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au început să lovească direct infrastructura de retail și logistică din Rusia , cu efecte operaționale imediate pentru companii și lanțuri de aprovizionare, potrivit HotNews . Oficialii ruși susțin că loviturile din cursul nopții au ucis cel puțin opt civili și au afectat inclusiv un depozit deținut de retailerul online Ozon și un centru industrial din regiunea Samara. Valul de atacuri a venit după ce Rusia a lovit vineri un centru comercial din Krivoi Rog , orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, unde au fost ucise cel puțin 16 persoane și au fost rănite peste 130, conform informațiilor citate de publicație. (Detalii despre atacul asupra centrului comercial: HotNews .) Ozon, o țintă nouă, cu impact imediat asupra operațiunilor Ozon, al doilea cel mai mare retailer online din Rusia, a transmis pe Telegram că activitatea centrului său logistic din regiunea Samara, în orașul Ceapaievsk, a fost oprită după atac și că există răniți. Este primul atac raportat asupra Ozon după săptămâni în care dronele ucrainene au vizat Wildberries , rivalul mai mare, într-o campanie pe care Ucraina a descris-o ca fiind îndreptată împotriva infrastructurii economice care susține efortul de război al Rusiei. Samara: rafinărie lovită și pagube la instalații industriale Guvernatorul regiunii Samara, Veaceslav Fedorișcev, a afirmat că o femeie în vârstă a fost ucisă într-un atac asupra orașului Novokuibîșevsk și că au existat pagube la instalații industriale. Separat, armata ucraineană a declarat că a lovit rafinăria de petrol a orașului, provocând un incendiu. Victime raportate și în alte regiuni Potrivit oficialilor locali citați în material: în Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratiev a spus că trei persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise în orașul portuar Yeysk (Marea Azov) și că a izbucnit un incendiu la o instalație din port; în Belgorod, guvernatorul regiunii a raportat doi morți și 13 răniți; în Briansk, guvernatorul local a indicat patru răniți; în Lugansk (provincie din estul Ucrainei controlată aproape în întregime de Rusia), guvernatorul instalat de Moscova, Leonid Pasechnik, a declarat că doi civili, inclusiv un băiat de 16 ani, au fost uciși și nouă persoane au fost rănite. Dincolo de bilanțurile umane, atacul asupra unui hub logistic precum cel al Ozon indică o extindere a presiunii asupra infrastructurii comerciale și de distribuție, cu potențial de întreruperi punctuale în livrări și operațiuni, pe fondul escaladării loviturilor reciproce. [...]
Atacul cu drone asupra unui centru comercial din Krivoi Rog , soldat cu cel puțin 16 morți și peste 130 de răniți, ridică riscuri operaționale suplimentare pentru intervențiile de urgență , după ce al doilea val a venit la circa 30 de minute și după sosirea salvatorilor, potrivit Mediafax . Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat atacul rusesc, care a lovit un centru comercial din orașul ucrainean. Maia Sandu a transmis pe platforma X un mesaj de solidaritate cu victimele și familiile acestora, menționând că printre răniți se află „atât de mulți copii”. Atac în două valuri și bilanț provizoriu Atacul a avut loc vineri, 21 august, în Krivoi Rog, orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Conform autorităților ucrainene citate de publicație, dronele rusești au lovit centrul comercial în două valuri, la aproximativ 30 de minute distanță, iar al doilea atac s-a produs după ce echipele de intervenție ajunseseră la fața locului. Cele mai recente date indică: 16 persoane ucise; peste 130 de răniți; nouă persoane date dispărute în dimineața de 22 august, inclusiv doi minori. Reacții politice: Zelenski și UE Volodimir Zelenski a condamnat atacul și l-a numit „cinic”, afirmând că al doilea val de drone, lansat după sosirea salvatorilor, ridică suspiciuni că ținta ar fi inclus și echipele de intervenție. Atacul a fost condamnat și de Uniunea Europeană. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a descris acțiunea Rusiei drept „teroare prin design”. [...]
Washingtonul pregătește extinderea sancțiunilor secundare , o mișcare care poate lovi direct companii, bănci și state ce continuă relațiile comerciale cu Teheranul, într-o escaladare a presiunii economice asupra Iranului, potrivit Euronews . Pachetul urmează să fie detaliat la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Iranul „se prăbușește complet”. Tensiunile cresc din nou după acordul interimar din iunie, care a permis redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz și relaxarea unor sancțiuni. Înțelegerea prevedea continuarea negocierilor timp de 60 de zile pentru un acord final, cu mize majore: programul nuclear iranian și sancțiunile occidentale. „Războiul economic” devine prioritatea SUA În contextul unui război tot mai nepopular în Statele Unite, al apropierii alegerilor intermediare și al reducerii stocurilor americane de armament de precizie după bombardamentele asupra Iranului, Donald Trump pare să mute accentul de pe opțiunea militară pe presiunea financiară. Liderul de la Casa Albă a anunțat „cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”, iar Washingtonul speră că această strategie va forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii SUA. Ce include ofensiva: blocadă navală și sancțiuni pentru terți Noua campanie vine după reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În paralel, Trezoreria SUA pregătește extinderea sancțiunilor secundare — adică măsuri care pot viza și entități din afara SUA dacă fac afaceri cu Iranul. Concret, sunt avute în vedere sancțiuni pentru: companii, instituții financiare, state care continuă relațiile economice cu Teheranul. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a descris ofensiva drept o „Zi Z economică”, prezentând-o ca pe „cea mai mare ofensivă financiară desfășurată vreodată împotriva unui adversar”. Răspunsul Iranului: „recunoașterea înfrângerii” și amenințări cu represalii Teheranul contestă afirmațiile Washingtonului și susține că amploarea noilor măsuri arată că SUA nu și-au atins obiectivele militare. Ministrul adjunct de externe, Kazem Gharibabadi, i-a transmis lui Bessent: „Discursul vostru nu stă în picioare” Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării logica unei „invazii financiare” dacă, așa cum afirmă SUA, obiectivele militare ar fi fost deja atinse. În același timp, administrația Trump a avertizat că orice țară care menține legături economice cu Teheranul riscă să fie sancționată, iar Iranul a amenințat cu represalii împotriva statelor care se alătură sancțiunilor, pe care le descrie drept „terorism economic”. Pe fondul escaladării, președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut că Iranul se confruntă cu „numeroase dificultăți economice”, după decenii de sancțiuni americane și internaționale. [...]
O delegație transpartinică de parlamentari japonezi a ajuns la Beijing pentru a reporni canalele de comunicare cu China, pe fondul unor tensiuni care au început să afecteze relațiile economice , relatează Al Jazeera . Vizita are loc după ce comentariile premierului japonez Sanae Takaichi despre Taiwan au declanșat un conflict diplomatic, urmat de măsuri chineze care au înăsprit și schimburile comerciale. Delegația a aterizat luni și urmează să rămână până joi, în cadrul unor discuții menite să restabilească comunicarea. Este primul astfel de demers de consultări cu oficiali de rang înalt ai Partidului Comunist Chinez de când relațiile s-au deteriorat la finalul anului trecut. Tensiunile au escaladat după ce Takaichi a sugerat, în noiembrie, că Japonia ar putea răspunde militar dacă China ar ataca Taiwanul, insulă autoguvernată pe care Beijingul o revendică drept teritoriu propriu. Potrivit sursei, China consideră orice punere sub semnul întrebării a pretențiilor sale asupra Taiwanului o „linie roșie”. Miza economică: restricții comerciale și perturbări în aprovizionare Ca reacție la declarațiile premierului japonez, Beijingul a avertizat cetățenii chinezi să evite călătoriile în Japonia și a înăsprit restricțiile comerciale. Al Jazeera notează că aceste măsuri au inclus acțiuni care „ar fi perturbat” fluxul de minerale din pământuri rare către companii japoneze, adăugând o dimensiune economică disputei diplomatice. Cine face parte din delegație și ce spune Tokyo Printre participanți se află Gaku Hashimoto, membru al Camerei Reprezentanților din Partidul Liberal Democrat (formațiunea de guvernământ), alături de parlamentari din opoziție, inclusiv Komeito și Centrist Reform Alliance. Un oficial din biroul lui Hashimoto a confirmat doar că acesta a „plecat la Beijing pentru a sta două zile”. Înainte de plecarea din Tokyo, Shinichi Isa, purtător de cuvânt al Centrist Reform Alliance și fost diplomat la ambasada Japoniei din China, a declarat: „Comunicarea a fost întreruptă în toate domeniile, iar începem să vedem impactul lor în multe zone. Sper să putem găsi cumva un indiciu pentru a reporni un dialog.” Isa a susținut, inclusiv într-o postare pe X citată de sursă, că în trecut oficialii au reușit să păstreze contactul chiar și în perioade dificile, însă acum „toate canalele dintre oficiali și ministere au fost tăiate”. El a descris situația drept cea mai gravă de la normalizarea relațiilor diplomatice în 1972. Poziția Beijingului și ce urmează Ministerul chinez de Externe a transmis vineri că „unele persoane cu viziune” din partidele japoneze de guvernământ și de opoziție sunt îngrijorate de starea relațiilor și încearcă să le readucă „pe drumul cel bun”, cerând totodată Tokyo-ului să acționeze pentru reluarea schimburilor normale. În același timp, Takaichi nu și-a retras comentariile despre Taiwan și, potrivit sursei, nu a răspuns încă îngrijorărilor exprimate. Sunt planificate și alte contacte: fostul ministru japonez de Externe Takeshi Iwaya ar urma să conducă o nouă delegație în China la final de septembrie, iar ulterior este așteptat un grup de reprezentanți ai mediului de afaceri japonez, potrivit agenției Kyodo News, citată de Al Jazeera. [...]
