Știri
Știri din categoria Externe

Președintele polonez Karol Nawrocki vrea ca Polonia să dezvolte apărare nucleară, pe fondul percepției unei amenințări crescânde din partea Rusiei, potrivit Digi24. Într-un interviu acordat postului Polsat, el a spus că este „un mare susținător” al aderării țării la un „proiect nuclear” și că strategia de securitate ar trebui să fie „bazată pe potențialul nuclear”.
Nawrocki a susținut că demersul ar trebui făcut „cu respectarea tuturor reglementărilor internaționale” și a argumentat că Polonia este „o țară situată chiar la granița unui conflict armat”, invocând „atitudinea agresivă și imperialistă” a Rusiei față de Polonia. Întrebat cum ar putea reacționa Moscova la un program polonez de arme nucleare, el a minimalizat riscul, afirmând că „Rusia poate reacționa agresiv la orice”, notează Digi24, care citează Politico.
Declarațiile vin într-un context mai larg de discuții în Europa despre întărirea descurajării (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea cu un răspuns credibil), pe fondul deteriorării mediului de securitate și al scăderii încrederii în garanțiile Statelor Unite, potrivit aceleiași surse. În acest cadru, prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a spus la Conferința de securitate de la München că „descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități”.
În paralel, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că sunt în curs discuții cu Franța privind un mijloc european de descurajare. Pentru Polonia, mesajul președintelui indică o ambiție de repoziționare strategică într-o regiune aflată în proximitatea războiului din Ucraina, cu potențiale consecințe politice și de securitate la nivel european.
Recomandate

Trimiterea a încă 5.000 de militari americani în Polonia repoziționează prezența SUA în Europa , după ce Washingtonul a anunțat recent retragerea aceluiași număr de soldați din Germania, potrivit Știrile Pro TV . Președintele polonez Karol Nawrocki a salutat public decizia anunțată de Donald Trump, prezentând alianța polono-americană drept un element-cheie de securitate pentru Polonia și Europa. Nawrocki i-a mulțumit lui Trump, într-un mesaj publicat pe platforma X, pentru „prietenia” față de Polonia și pentru decizii cu „importanță practică”, subliniind că securitatea țării este prioritatea sa principală. În același mesaj, liderul de la Varșovia a insistat asupra ideii că alianțele funcționează atunci când sunt bazate pe cooperare, respect reciproc și angajament pentru securitatea comună. Decizia a fost anunțată de Trump cu o zi înainte, pe rețeaua sa Truth Social, unde a legat trimiterea celor 5.000 de soldați de relația sa cu președintele polonez și de victoria electorală a acestuia de anul trecut. Context: mutarea vine după retragerea a 5.000 de militari din Germania Potrivit materialului, anunțul privind Polonia apare la scurt timp după ce Pentagonul a comunicat, cu aproximativ o săptămână înainte, că va retrage 5.000 de militari din Germania. În același interval, relațiile germano-americane erau descrise ca tensionate pe fondul războiului din Iran. În acest context, este menționată și o convorbire telefonică de vinerea trecută între cancelarul german Friedrich Merz și Donald Trump, în care cei doi au convenit că Iranul ar trebui să deschidă Strâmtoarea Ormuz și să revină la negocieri pentru a opri războiul din Orientul Mijlociu. De ce contează Din perspectiva operațională, anunțurile succesive indică o redistribuire a efectivelor americane între două state-cheie de pe flancul estic și central al Europei: Polonia primește trupe suplimentare, în timp ce Germania pierde un contingent similar. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al dislocării în Polonia sau despre locațiile unde ar urma să fie staționați militarii. [...]

Escaladarea retoricii Moscovei față de Chișinău riscă să alimenteze noi tensiuni diplomatice după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a atacat-o public pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, punând sub semnul întrebării „sănătatea mintală” a acesteia și contestând acuzațiile privind drone rusești, potrivit Adevărul . În conferința de presă săptămânală, Zaharova a reacționat la declarațiile Maiei Sandu din 15 mai, când șefa statului a numit Rusia „un agresor” și „cea mai serioasă amenințare” pentru securitatea continentului, acuzând Moscova că „lansează drone asupra civililor adormiți” și vizează infrastructură civilă. În acest context, Zaharova a spus: „Aș vrea să o întreb pe Maia Sandu: este complet sănătoasă la minte?” Disputa privind dronele și nota de protest Zaharova a legat atacul la adresa Maiei Sandu de episodul convocării ambasadorului rus la Chișinău. Potrivit relatării, pe 18 mai ambasadorul Oleg B. Ozerov a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și i-a fost prezentată o notă de protest privind „survolul ilegal” al unei drone prin spațiul aerian al Republicii Moldova, pe 13 mai. Reprezentanta diplomației ruse a susținut că nota nu ar preciza tipul dronei și nu ar include dovezi că ar fi fost una rusească, calificând acuzațiile drept „nefondate”. Acuzații despre apropierea de România și „pierderea suveranității” În aceeași intervenție, Zaharova a criticat parteneriatul strategic dintre Chișinău și București , pe care l-a prezentat ca pe un plan de „dizolvare” a statului moldovenesc în granițele României. Ea a acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi contribuit la „privarea Republicii Moldova de suveranitate” și la „înghesuirea” țării în România, susținând că ar fi fost sprijinită de „instituții și agenții” care ar fi adus-o la putere în acest scop. Critici pe teme identitare și de limbă Zaharova a invocat și decizii recente de la Chișinău, reclamând: adoptarea în primă lectură, pe 7 mai, de către deputații partidului Acțiune și Solidaritate, a unor amendamente care elimină obligativitatea depunerii și traducerii actelor legislative în limba rusă; refuzul autorităților, pe 9 mai, de a permite desfășurarea Marșului Victoriei și a marșului „Regimentului Nemuritor” în piața centrală a capitalei, în condițiile în care a fost organizată „Ziua Europei”. În ansamblu, declarațiile indică o linie mai dură de comunicare a Moscovei față de Chișinău, pe fondul disputelor legate de securitate (inclusiv acuzațiile privind dronele) și al orientării pro-occidentale a conducerii Republicii Moldova. [...]

Rusia se apropie de limita modelului de război finanțat prin contracte , iar pentru a continua ofensiva în Ucraina ar putea fi împinsă către măsuri de mobilizare și control economic mult mai dure, potrivit unei analize citate de HotNews . Un studiu al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) avertizează că Kremlinul va trebui „în curând” să aleagă între intensificarea radicală a mobilizării societății și economiei sau reducerea obiectivelor militare. Raportul, semnat de analistul Nigel Gould-Davies , descrie o „criză iminentă” în economia politică a Rusiei, pe fondul epuizării capacităților de producție, al deficitului de forță de muncă și al creșterii deficitului bugetar, în timp ce sectoarele civile stagnează. De ce contează: costuri umane în creștere, câștiguri teritoriale minime IISS notează că, în 2025, Rusia a pierdut în jur de 416.000 de militari (morți sau răniți) și a câștigat mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean. În același timp, datele din decembrie 2025 ar sugera că pierderile de pe front au început să depășească numărul noilor recruți, ceea ce ar putea duce la un deficit constant de trupe dacă tendința continuă. În prezent, Rusia se bazează pe soldați contractuali, atrași prin bonusuri și salarii, menținând în linii mari fundamentele economiei de piață, în pofida naționalizărilor și a rolului mai mare al statului. IISS apreciază însă că această „economie semi-militară” se apropie de limita capacităților sale. Ce măsuri „drastice” ar putea urma, potrivit raportului Dacă Moscova va alege să continue războiul la intensitatea actuală, raportul estimează că ar putea fi necesare măsuri nepopulare, inclusiv: o a doua „mobilizare parțială”; restricții asupra „libertății muncii”, prin trimiterea obligatorie a oamenilor către armată și complexul industrial-militar; restricții privind libertatea de mișcare, inclusiv limitarea ieșirii din țară; trecerea către o „economie complet militarizată”, cu control extins al statului asupra proceselor economice și, posibil, asupra prețurilor, într-un model care ar aminti de economia sovietică. Raportul susține că infrastructura pentru astfel de decizii ar fi deja pregătită, menționând introducerea unui sistem de citații electronice și unificarea bazelor comisiilor militare cu cele ale controlului de frontieră. Semnale și riscuri interne: control mai dur și stabilitatea regimului IISS consideră că Kremlinul va încerca să evite o decizie dificilă „dacă va putea”, dar indică drept semnale valul de întreruperi ale conexiunii la internet în regiuni ale Rusiei și la Moscova, interpretate ca pregătiri pentru a limita mobilizarea politică „venită de jos”. Raportul avertizează că măsurile ar fi „extrem de perturbatoare” și ar crește riscurile pentru stabilitatea regimului, deși nu se poate afirma că o mobilizare forțată la scară largă ar eșua. În evaluarea IISS, rămâne incert unde sunt limitele disponibilității populației de a suporta costurile și ale capacității regimului de a recurge la violență împotriva propriilor cetățeni. Studiul IISS menționat în articol poate fi consultat aici: Institutul Internațional de Studii Strategice . [...]

SUA avertizează că riscul de escaladare în statele baltice crește pe fondul incidentelor repetate cu drone și al acuzațiilor Rusiei, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că Washingtonul consideră „îngrijorătoare” campania Moscovei împotriva țărilor baltice și că SUA, împreună cu NATO , urmăresc îndeaproape situația. Declarațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor de externe din NATO, desfășurată în Suedia, în contextul în care Rusia a acuzat în ultimele zile statele baltice că s-ar pregăti să colaboreze cu Ucraina pentru atacuri cu drone asupra teritoriului rus — acuzații respinse „ferm și repetat”, conform articolului. „Este un lucru îngrijorător, pentru că întotdeauna te temi că ceva de genul acesta poate duce la ceva mai grav.” Rubio a mai afirmat că SUA „urmăresc cu atenție” evoluțiile și „colaborează” cu NATO, invocând explicit riscul ca tensiunile să se transforme într-un conflict mai amplu, potrivit The Guardian. Incidentele cu drone pun presiune pe flancul estic al NATO În ultimele zile, Lituania și Letonia au raportat detectarea unor drone în spațiul lor aerian și au cerut unor locuitori să se adăpostească, în timp ce avioane de vânătoare NATO au fost mobilizate pentru interceptare. Materialul notează că acesta este cel mai recent episod dintr-o serie de incidente de securitate și încălcări ale spațiului aerian în statele baltice, toate membre ale Alianței. În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone de lungă distanță asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice, iar mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spațiul aerian al unor state NATO — Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia, conform aceleiași surse. Dispută asupra cauzelor și efecte politice în regiune Kievul și-a cerut scuze pentru incursiuni și a pus deviațiile pe seama bruiajului semnalelor de ghidare, pe care îl atribuie Rusiei. Moscova susține însă că Ucraina ar folosi spațiul aerian al NATO pentru a-și acoperi atacurile asupra Rusiei, acuzație respinsă de Kiev, NATO și statele baltice. În Letonia, guvernul a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat incursiunile, mai arată articolul. Tot în această săptămână, un avion de vânătoare NATO condus de un pilot român a doborât o dronă suspectată a fi ucraineană deasupra Estoniei, iar o încălcare similară a spațiului aerian în Lituania a dus la oprirea traficului aerian către capitală și la adăpostirea parlamentarilor în subteran. În acest context, mesajul transmis de Rubio indică faptul că Washingtonul tratează episoadele cu drone și acuzațiile reciproce drept un potențial factor de escaladare pe flancul estic, cu implicații directe pentru postura operațională a NATO în regiune. [...]

Acuzațiile Moscovei privind un atac cu drone asupra unui colegiu din Luhansk ridică riscul de escaladare și de intensificare a loviturilor asupra infrastructurii civile , într-un moment în care informațiile nu pot fi verificate independent, potrivit HotNews . Kremlinul susține că un atac cu drone „desfășurat în timpul nopții” ar fi lovit un colegiu din regiunea Luhansk, provocând moartea a cel puțin patru persoane și rănirea a 35 de copii. Informația nu a putut fi confirmată independent, iar Ucraina nu a avut o reacție imediată, notează Reuters, citată de HotNews. Ce spune Rusia despre incident Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că cei responsabili „trebuie aduși în fața justiției”. Leonid Pasechnik , guvernatorul regional instalat de Moscova în Luhansk, a afirmat că „dronele inamice” au atacat clădirea colegiului profesional din Starobelsk, afiliat Universității Pedagogice din Luhansk, precum și căminul universitar. Potrivit lui, în clădiri se aflau 86 de adolescenți cu vârste între 14 și 18 ani în momentul loviturii, iar „35 de persoane au suferit diverse răni”, fără alte detalii. Ce se vede în materialele difuzate și ce rămâne neconfirmat Autoritățile ruse au difuzat fotografii și videoclipuri în care apar echipe de salvare scoțând un bărbat pe targă dintre dărâmături, clădiri grav avariate (una părând parțial prăbușită) și incendii încă active. În același timp, Reuters precizează că informațiile nu au putut fi confirmate independent. Ce urmează la fața locului Pasechnik a mai spus că echipele de salvare continuă căutările pentru persoane care ar putea fi încă sub dărâmături. Într-o postare a Ministerului rus de Externe se afirmă că „până la 18” studenți și cadre didactice ar putea fi prinși sub ruine, iar operațiunea de salvare este în desfășurare, conform mesajului publicat pe X. [...]

Semnalele de „impas” din interiorul Kremlinului cresc riscul unei noi mobilizări și mențin presiunea pe economia Rusiei , pe fondul eficienței tot mai mari a dronelor ucrainene, potrivit unei relatări preluate de Biziday din Bloomberg , care citează persoane familiarizate cu situația. Mai mulți oficiali ruși de rang înalt, din cercuri apropiate președintelui Vladimir Putin, ar considera că războiul împotriva Ucrainei a ajuns într-un punct mort și că ofensiva și-a pierdut din avânt. În același timp, Ucraina ar fi reușit să stabilizeze linia frontului și să încetinească operațiunile rusești din această primăvară. Potrivit surselor Bloomberg, Putin și-ar dori încheierea războiului până la finalul anului, dar numai în condiții pe care le-ar putea prezenta drept „victorioase”, precum controlul complet asupra regiunii Donbas sau obținerea unui acord de securitate mai amplu cu Europa, care ar presupune recunoașterea teritoriilor ocupate de Rusia. Kremlinul contestă însă existența unui astfel de termen: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a negat că ar exista un „deadline” pentru încheierea conflictului. Dronele ucrainene schimbă raportul de forțe și cresc costurile pentru Moscova Bloomberg notează că utilizarea intensivă a dronelor de către Ucraina a devenit un factor decisiv pe front, compensând deficitul de trupe. Atacurile asupra pozițiilor rusești și loviturile în adâncime pe teritoriul Rusiei ar pune o presiune tot mai mare asupra conducerii de la Moscova și ar alimenta criticile interne la adresa lui Putin. În paralel, sunt menționate dificultăți economice, restricții asupra internetului și efecte prelungite ale războiului, care ar amplifica nemulțumirile în rândul populației. Mai mulți diplomați europeni citați de Bloomberg descriu atmosfera din Rusia drept „sumbră”, pe fondul stagnării de pe front și al atacurilor care aduc războiul mai aproape de Moscova. Ce ar putea urma: presiune pentru mobilizare și obiective ajustate În evaluarea unor specialiști, Rusia ar avea nevoie de o mobilizare parțială suplimentară în următoarele 12 luni pentru a-și susține efortul militar. În același registru, șeful serviciului de informații militare ucrainene a declarat recent că Rusia nu își mai poate atinge obiectivele inițiale ale invaziei și ar fi nevoită să formuleze noi cerințe, reducându-și ambițiile. Ca element de context, Financial Times a relatat anterior că armata rusă i-ar fi promis lui Putin cucerirea completă a Donbasului până în toamnă, pe ideea că forțele ucrainene sunt epuizate și frontul ar începe să cedeze. Totodată, autoritățile ucrainene avertizează că Rusia ar încerca să implice mai mult Belarusul, iar președintele Volodimir Zelenski a anunțat că pregătește „un plan de răspuns”. Biziday mai amintește că Rusia a susținut joi că a mutat muniție nucleară în Belarus, în cadrul unor exerciții militare comune desfășurate în această săptămână. [...]