Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Polonia își propune să devină putere...

Polonia își propune să devină putere nucleară militară - decizie care ar putea modifica dinamica regională de securitate

Președintele polonez discutând despre apărarea nucleară a țării.

Președintele polonez Karol Nawrocki vrea ca Polonia să dezvolte apărare nucleară, pe fondul percepției unei amenințări crescânde din partea Rusiei, potrivit Digi24. Într-un interviu acordat postului Polsat, el a spus că este „un mare susținător” al aderării țării la un „proiect nuclear” și că strategia de securitate ar trebui să fie „bazată pe potențialul nuclear”.

Nawrocki a susținut că demersul ar trebui făcut „cu respectarea tuturor reglementărilor internaționale” și a argumentat că Polonia este „o țară situată chiar la granița unui conflict armat”, invocând „atitudinea agresivă și imperialistă” a Rusiei față de Polonia. Întrebat cum ar putea reacționa Moscova la un program polonez de arme nucleare, el a minimalizat riscul, afirmând că „Rusia poate reacționa agresiv la orice”, notează Digi24, care citează Politico.

Declarațiile vin într-un context mai larg de discuții în Europa despre întărirea descurajării (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea cu un răspuns credibil), pe fondul deteriorării mediului de securitate și al scăderii încrederii în garanțiile Statelor Unite, potrivit aceleiași surse. În acest cadru, prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a spus la Conferința de securitate de la München că „descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități”.

În paralel, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că sunt în curs discuții cu Franța privind un mijloc european de descurajare. Pentru Polonia, mesajul președintelui indică o ambiție de repoziționare strategică într-o regiune aflată în proximitatea războiului din Ucraina, cu potențiale consecințe politice și de securitate la nivel european.

Recomandate

Articole pe același subiect

Wolfgang Ischinger discutând despre reparațiile morale între Germania și Polonia.
Externe16 feb. 2026

Germania ar putea oferi Poloniei tancuri sau un submarin ca reparații morale - Inițiativa vizează compensații pentru al Doilea Război Mondial

Germania ar putea oferi Poloniei echipament militar ca „reparații morale” pentru distrugerile din Al Doilea Război Mondial, potrivi Die Welt , care citează un interviu acordat pubicației de către diplomatul german Wolfgang Ischinger Ideea, în forma prezentată de Ischinger, ar presupune ca Berlinul să furnizeze Varșoviei capabilități militare concrete – „un submarin, o fregată sau tancuri” – ca gest cu încărcătură morală, în locul unor plăți directe de despăgubiri. Propunerea este legată de faptul că Polonia consideră dosarul reparațiilor încă deschis, în timp ce Germania susține că subiectul este închis juridic. „Germania ar putea furniza Poloniei echipament militar, cum ar fi un submarin, o fregată sau tancuri, în loc să plătească reparații pentru cel de-al Doilea Război Mondial.” În argumentația sa, Ischinger leagă „reparațiile morale” de arhitectura de securitate actuală: Germania ar putea direcționa o parte din bugetul său de apărare – aflat pe un trend de creștere – către întărirea rolului Poloniei pe flancul estic al NATO. Miza, în această logică, este ca un transfer de echipamente să funcționeze simultan ca semnal politic de asumare și ca investiție în apărarea comună. Diplomatul avertizează, totodată, că majorarea cheltuielilor militare germane poate reactiva temeri istorice privind dominația Berlinului în Europa. În acest context, „împărțirea resurselor” cu Polonia ar transmite un mesaj de orientare defensivă și cooperantă, reducând suspiciunile și crescând interoperabilitatea (capacitatea armatelor aliate de a opera împreună) pe direcția estică. Ischinger i-a atribuit ideea fostului ambasador polonez Janusz Reiter . Pe fond, discuția se suprapune peste un diferend diplomatic recurent: în septembrie 2022, guvernul polonez a estimat daunele provocate de Germania nazistă la peste 1.300 de miliarde de euro și a lansat o campanie diplomatică pentru obținerea reparațiilor, iar sondaje din 2025 ar indica faptul că aproximativ 70% dintre polonezi consideră că Germania nu a făcut suficient pentru a-și repara greșelile. Berlinul a respins oficial cererile, invocând renunțarea Poloniei la reparații în 1953 și confirmări ulterioare în tratate de după Războiul Rece, considerând dosarul închis din punct de vedere juridic. În acest cadru, propunerea de „reparații morale” prin echipament militar apare ca o posibilă formulă de compromis: nu schimbă poziția legală a Germaniei, dar încearcă să răspundă presiunii politice și simbolice din Polonia, cu efecte directe asupra echilibrului de securitate din regiune. [...]

Forțele ucrainene desfășoară atacuri în Donbas, profitând de haosul comunicațiilor ruse.
Externe15 feb. 2026

Ucraina contraatacă în Donbas după blocarea comunicațiilor ruse - ISW indică operațiuni limitate

Forțele ucrainene desfășoară contraatacuri locale în Donbas, profitând de haosul comunicațiilor ruse , generat de blocarea terminalelor Starlink și a aplicației Telegram, potrivit unui raport publicat de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , citat la 14 februarie 2026. Analiștii arată că acțiunile au loc în apropierea graniței administrative dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie, unde unitățile ucrainene încearcă să restabilească legăturile între poziții defensive separate. Imagini geolocalizate din 12 februarie indică atacuri rusești la est de râul Haichur, în zonele Dobropillia și Varvarivka, la nord-vest de Huliaipole, sugerând că trupele ucrainene dețineau anterior aceste poziții și desfășoară acum contraatacuri limitate. Potrivit ISW, unele unități ruse ar fi ocolit poziții ucrainene în timpul infiltrărilor pentru a crea impresia unor avansuri teritoriale mai ample. Inițial, bloggeri militari ruși au descris acțiunile drept o „contraofensivă”, însă ulterior atât surse ucrainene, cât și unele canale ruse au admis că este vorba despre operațiuni de amploare redusă. Raportul leagă aceste mișcări de degradarea sistemului rusesc de comandă și control. Un purtător de cuvânt al unei brigăzi ucrainene din direcția Kupiansk a declarat pe 13 februarie că întreruperile Starlink au afectat atacurile ruse. În același timp, un blogger rus afiliat Grupării de Forțe din Vest a susținut că unități ruse din Kupiansk se confruntă cu lipsuri de hrană, apă și medicamente. În direcția Pokrovsk, un ofițer ucrainean a raportat reluarea utilizării echipamentelor grele de către Rusia și încercări de infiltrare cu vehicule de teren, menționând însă că Moscova încearcă să compenseze problemele digitale prin revenirea la comunicații radio analogice. ISW concluzionează că actualele contraatacuri ucrainene sunt oportuniste și limitate, dar evidențiază vulnerabilități în infrastructura de comunicații a forțelor ruse, într-un moment în care linia frontului rămâne fluidă și contestată. [...]

Rachetă Taurus expusă la o conferință, simbol al cererii Ucrainei.
Externe15 feb. 2026

Războiul din Ucraina, ziua 1.452 - Zelenski solicită Germaniei rachete Taurus cu rază lungă

Zelenski cere Germaniei rachete Taurus cu rază de 500 km în ziua 1.452 a războiului, reafirmând la Conferința de Securitate de la Munchen că Ucraina are nevoie de aceste arme pentru a lovi ținte aflate în profunzimea teritoriului rus, potrivit Gândul . Conflictul declanșat pe 24 februarie 2022 a intrat duminică, 15 februarie 2026, în al patrulea an, iar solicitarea Kievului readuce în prim-plan dezbaterea sensibilă de la Berlin privind livrarea armamentului cu rază lungă de acțiune. Întrebat dacă Ucraina are nevoie de rachetele Taurus, care pot atinge ținte la aproximativ 500 de kilometri, președintele ucrainean a răspuns fără echivoc: „Da!”. Cu toate acestea, el a precizat că nu există, deocamdată, o decizie finală privind furnizarea acestor sisteme. Poziția Germaniei Berlinul a ezitat constant în această privință: fostul cancelar Olaf Scholz a respins anterior solicitarea, invocând riscul escaladării conflictului ; actualul cancelar Friedrich Merz nu a exclus public posibilitatea livrării, dar nu a anunțat un angajament ferm. Kievul susține că rachetele Taurus ar permite lovirea infrastructurii militare ruse aflate la distanță mare, inclusiv în interiorul Federației Ruse. Moscova avertizează însă că furnizarea unor astfel de arme ar amplifica tensiunile și ar implica direct statele occidentale în conflict. Context militar Rusia continuă atacurile asupra orașelor ucrainene cu drone și rachete de croazieră, în timp ce Ucraina încearcă să-și consolideze capacitatea de răspuns și de descurajare. Cererea pentru sistemul Taurus vine într-un moment în care sprijinul occidental rămâne esențial pentru menținerea frontului. Decizia Berlinului ar putea influența echilibrul militar din regiune și relațiile dintre Germania și Rusia, într-un conflict care rămâne cel mai amplu din Europa după Al Doilea Război Mondial. [...]

Întâlnire între Maia Sandu și lideri internaționali la München.
Externe14 feb. 2026

Maia Sandu s-a întâlnit la München cu Marco Rubio și Mark Rutte - discuții despre securitatea Republicii Moldova

Maia Sandu s-a întâlnit la München cu Marco Rubio și Mark Rutte , în marja Conferinței de Securitate, pentru discuții legate de securitatea Republicii Moldova și sprijinul pentru parcursul european, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova a transmis, într-o postare pe Facebook, că se află la München pentru a discuta cu lideri din Europa și din afara continentului despre „securitatea Republicii Moldova” și „susținerea parcursului nostru european”, într-un „context global incert”. Maia Sandu a mai afirmat că Moldova are nevoie de „soluții comune” la riscurile care afectează stabilitatea, pentru a „păstra pacea” și a rămâne „parte a lumii libere”. Conform unui comunicat al Președinției moldovene, în prima zi a conferinței, Maia Sandu a avut întrevederi bilaterale cu prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Tot vineri, pe agenda șefei statului au fost incluse discuții cu prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, și cu Reem Alabali Radovan, ministrul federal german pentru cooperare economică și dezvoltare. Maia Sandu a participat, de asemenea, la o dezbatere dedicată prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de premierul Suediei, de președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și de președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. În acest context, „amenințările hibride” se referă la acțiuni care combină mijloace militare și non-militare, precum dezinformarea, atacurile cibernetice sau presiunile economice. Pentru sâmbătă, președinta Republicii Moldova avea programate întrevederi cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, cu premierul Croației, Andrej Plenković, și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović. Totodată, Maia Sandu urma să se întâlnească și cu parlamentari din mai multe țări europene, pentru a promova parcursul european al Republicii Moldova. [...]

Militar ucrainean în fața unei clădiri distruse, în timpul conflictului.
Externe14 feb. 2026

Statul Major ucrainean: peste 1,25 milioane de militari ruși pierduți - bilanț la aproape patru ani de război

Rusia ar fi pierdut peste 1,25 milioane de militari în Ucraina , de la începutul invaziei la scară largă, pe 24 februarie 2022. Potrivit The Kyiv Independent , Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat pe 14 februarie 2026 că pierderile totale ale armatei ruse au ajuns la 1.252.020 de militari, dintre care 1.070 în ultimele 24 de ore. Datele publicate de partea ucraineană includ atât militari uciși, cât și răniți sau scoși din luptă. În același raport sunt menționate și pierderi semnificative de echipamente militare. Echipamente pierdute de Rusia, potrivit Kievului 11.668 tancuri 24.031 vehicule blindate de luptă 37.282 sisteme de artilerie 1.645 lansatoare multiple de rachete 1.300 sisteme de apărare antiaeriană 435 avioane 347 elicoptere 134.306 drone 78.388 vehicule și cisterne de combustibil 29 nave și ambarcațiuni 2 submarine Informațiile nu pot fi verificate independent din surse neutre, iar Moscova nu publică în mod regulat date actualizate privind pierderile sale. Tot sâmbătă, presa rusă independentă Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a anunțat că a confirmat identitatea a 177.433 de militari ruși uciși în Ucraina . Războiul declanșat de Rusia în februarie 2022 continuă să producă pierderi majore de ambele părți, în timp ce pe plan diplomatic sunt discutate posibile formule de negociere. [...]

Benjamin Netanyahu discutând despre programul nuclear iranian la Ierusalim.
Externe15 feb. 2026

Netanyahu vrea eliminarea totală a capacității de îmbogățire a Iranului - Cere ca materialul îmbogățit să părăsească țara

Benjamin Netanyahu spune că un acord SUA-Iran trebuie să demonteze infrastructura nucleară , potrivit Reuters . Premierul israelian a declarat duminică, la Ierusalim, că i-a transmis săptămâna trecută președintelui american Donald Trump că nu este suficientă oprirea îmbogățirii uraniului, ci este necesară eliminarea capacității care o face posibilă. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală a Conference of Presidents of Major American Jewish Organizations, în contextul în care o a doua rundă de discuții între Statele Unite și Iran este programată pentru săptămâna aceasta. Reuters notează că Iranul urmărește un acord nuclear cu SUA care să aducă beneficii economice ambelor părți, potrivit unei relatări atribuite unui diplomat iranian. „Nu trebuie să existe nicio capacitate de îmbogățire, nu oprirea procesului de îmbogățire, ci demontarea echipamentelor și a infrastructurii care îți permit să îmbogățești de la bun început”, a spus Netanyahu. Netanyahu a adăugat că este sceptic în privința unui acord și a insistat ca materialul îmbogățit să părăsească Iranul. Negocierile dintre Washington și Teheran au fost reluate la începutul acestei luni, pe fondul eforturilor de a gestiona disputa de decenii privind programul nuclear iranian și de a evita o nouă confruntare militară. Potrivit Reuters, SUA au trimis un al doilea portavion în regiune și se pregătesc pentru posibilitatea unei campanii militare susținute dacă discuțiile eșuează, conform unor oficiali americani citați de agenție. Separat, premierul israelian a vorbit și despre Gaza , afirmând că Israelul mai are de „încheiat treaba” privind distrugerea tunelurilor. El a spus că au fost deja demontați 150 km dintr-un total estimat la 500 km. Totodată, Netanyahu a declarat că își propune ca Israelul să elimine treptat, în următorii 10 ani, componenta financiară a ajutorului militar american, după expirarea actualului acord pe 10 ani în 2028, care prevede 3,8 miliarde de dolari anual, cheltuiți în mare parte în Statele Unite pe echipamente. [...]