Știri
Știri din categoria Externe
Polonia cere UE să deblocheze rapid împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina, după ce schimbarea de putere de la Budapesta ar elimina principalul veto politic care a ținut pe loc finanțarea, potrivit Kyiv Post. Miza este una bugetară și operațională: banii sunt considerați esențiali pentru acoperirea deficitului Ucrainei, menținerea serviciilor publice și nevoile de apărare în următorii doi ani.
Ministrul polonez de finanțe Andrzej Domański a spus că împrumutul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) trebuie pus la dispoziția Kievului „cât mai curând posibil”, după ce alegătorii ungari l-au înlăturat pe Viktor Orbán, al cărui guvern a blocat fondurile. Într-un interviu la CNN din 14 aprilie, Domański a salutat rezultatul alegerilor și a apreciat că va fi mai ușoară cooperarea cu noul guvern de la Budapesta.
„Trebuie să sprijinim Ucraina. Pur și simplu nu putem permite ca [președintele rus Vladimir] Putin să câștige acest război”, a declarat Domański.
Orbán a pierdut puterea după 16 ani, în urma alegerilor parlamentare de duminică, câștigate la scor de partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, care este așteptat să devină premier. Magyar a promis readucerea Ungariei „în mainstream-ul european” și anularea unor politici din era Orbán care au tensionat relațiile cu UE.
În acest context, Magyar a declarat că guvernul său nu va bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro. Totuși, el a precizat, la o conferință de presă la Budapesta, că Ungaria își va menține opțiunea de a nu participa financiar la împrumut, dar va permite celorlalte state membre să meargă mai departe.
Kyiv Post notează că Orbán a blocat împrumutul pe fondul unei dispute cu Kievul legate de suspendarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba, infrastructură din era sovietică. Ucraina susține că aceasta a fost grav avariată de un atac rusesc la finalul lunii ianuarie și are nevoie de timp pentru reparații.
Publicația mai arată că blocarea împrumutului s-a înscris într-un tipar mai larg de veto-uri folosite de Orbán pentru a întârzia ajutorul UE pentru Ucraina și pentru a se opune sancțiunilor energetice împotriva Moscovei.
Domański a avertizat că noul guvern ungar ar putea avea dificultăți în a inversa politicile din era Orbán, făcând o paralelă cu Polonia, unde coaliția pro-UE instalată la finalul lui 2023 a întâmpinat blocaje din partea președinților aliniați fostului partid de guvernământ PiS.
În Ungaria, Tisza a obținut o majoritate puternică în legislativul de 199 de locuri, ceea ce ar putea deschide calea pentru schimbări instituționale. Magyar a mai spus că, după preluarea mandatului în mai, guvernul său ar urma să suspende buletinele de știri ale televiziunii de stat, să adopte o nouă lege a presei și să asigure libertatea presei, pe fondul criticilor că media publică a funcționat ca instrument de propagandă în perioada Orbán.
Recomandate
NATO își întărește apărarea pe flancul estic și promite sprijin suplimentar pentru Ucraina , după ce atacuri rusești cu drone au lovit în apropierea graniței cu Polonia, într-un episod care amplifică riscul de extindere a incidentelor spre teritoriul alianței, potrivit Al Jazeera . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat luni, la sediul politic al alianței de la Bruxelles, că statele occidentale nu vor fi intimidate de atacuri „menite să le sperie” și că NATO va consolida atât sprijinul pentru Kiev, cât și propriile măsuri de apărare de-a lungul frontierei estice cu Rusia. În același timp, Polonia a anunțat măsuri sporite de securitate la granița cu Ucraina. Atacurile invocate de Rutte au avut loc duminică: drone rusești au lovit un tren în apropierea frontierei Ucraina–Polonia, iar un al doilea atac a vizat o zonă din apropierea unui alt punct de trecere. Operatorul feroviar de stat ucrainean a spus că lovitura asupra trenului a venit la câteva minute după ce o delegație diplomatică, din care făceau parte fostul premier britanic Boris Johnson și fostul premier suedez Carl Bildt, trecuse prin stație. Polonia avertizează asupra riscului de „revărsare” a escaladării Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Moscova pare pregătită să intensifice campania care vizează vestul Ucrainei și a spus că nu poate fi exclus ca escaladarea să afecteze și teritoriul Poloniei. El a anunțat că va discuta cu aliații din NATO pregătirea unui posibil răspuns comun. Oficiali polonezi au invocat rapoarte de informații, inclusiv un briefing CIA de săptămâna trecută, potrivit cărora Rusia ar putea ataca puncte de frontieră și ar putea intensifica acțiuni de sabotaj în interiorul statelor europene, pentru a descuraja sprijinul pentru Ucraina. Separat, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că armata poloneză a recuperat din Marea Baltică, în apropierea localității de coastă Jarosławiec, ceea ce ar fi o dronă militară rusească. Mesaje divergente: Moscova nu confirmă, UE cere să nu fie „frica” factor de decizie Întrebat despre atacul asupra trenului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că forțele ruse operează „pe întreg teritoriul Ucrainei” și „vor continua să o facă”. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a apreciat că atacurile din apropierea graniței poloneze au fost „în mod clar menite să sperie țările occidentale” să nu mai sprijine Ucraina și a cerut menținerea sprijinului. Context: discuții despre protejarea infrastructurii energetice, fără confirmare bilaterală În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a susținut că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu se mai lovească reciproc infrastructura energetică, însă, potrivit informațiilor citate, nici Moscova, nici Kievul nu au confirmat afirmația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că un pas de detensionare privind infrastructura critică ar putea fi „un prim pas către pace” și a spus că Ucraina ar fi pregătită să oprească loviturile asupra Rusiei dacă partenerii se asigură că Moscova se abține de la atacuri asupra facilităților energetice ucrainene, infrastructurii și rutelor de aprovizionare cu alimente. Kremlinul, notează aceeași sursă, continuă să condiționeze oprirea ostilităților de cedări teritoriale și demilitarizare. [...]
Kremlinul transmite că Rusia va continua loviturile pe tot teritoriul Ucrainei , inclusiv în apropierea graniței cu Polonia, ceea ce ridică miza de securitate pe flancul estic al NATO și amplifică riscul de incidente în zonele-cheie pentru tranzitul ajutorului către Kiev, potrivit Mediafax . Declarația vine după un atac rusesc în vestul Ucrainei, la aproximativ doi kilometri de frontiera cu Polonia, unde a fost lovită o locomotivă. Varșovia a anunțat că nu au existat victime, însă a calificat lovitura drept o „escaladare” și a convocat în aceeași seară o reuniune specială a guvernului. Întrebat de AFP despre atac, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că este vorba despre „teritoriu ucrainean” și a indicat că operațiunile vor continua pe întreg teritoriul Ucrainei. Reacția NATO și a aliaților: sprijinul pentru Kiev, „intensificat” Lovitura a fost condamnată de aliații occidentali ai Ucrainei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că atacul asupra trenului care se îndrepta spre Varșovia nu va descuraja statele occidentale să sprijine Kievul și a susținut că răspunsul va fi creșterea sprijinului. Guvernul britanic a condamnat, la rândul său, atacul, apreciind că ar fi urmărit să submineze sprijinul internațional pentru Ucraina, dar a transmis că nu va fi descurajat. De ce contează: presiune pe coridorul logistic prin Polonia Polonia este unul dintre principalii aliați ai Ucrainei și o rută importantă pentru tranzitul ajutorului către Kiev. În acest context, loviturile foarte aproape de granița de vest sunt considerate relativ rare, deși Rusia a atacat în repetate rânduri regiunile vestice ale Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Trenul „diplomatic”, posibilă țintă, dar fără confirmare Ucraina a mai anunțat că Rusia a ratat la limită lovirea unui tren diplomatic care transporta oficiali occidentali de rang înalt, tren care ar fi plecat mai devreme decât era programat. Printre persoanele aflate la bord s-ar fi numărat fostul premier britanic Boris Johnson, fostul premier suedez Carl Bildt și consilieri de securitate din mai multe state europene. Compania feroviară ucraineană a transmis că este posibil ca trenul diplomatic să fi fost ținta atacului, însă acest aspect nu a fost confirmat. În aceeași zonă s-ar fi aflat și fostul director al CIA David Petraeus, într-un alt tren. [...]
Serghei Lavrov încearcă să mute responsabilitatea pentru blocajul negocierilor de pace pe seama SUA și a Europei, susținând că Washingtonul ar fi „prelungit cu un an” războiul din Ucraina prin retragerea din presupuse „ acorduri de la Anchorage ”, potrivit Antena 3 . Lavrov a afirmat că aceste înțelegeri ar fi fost convenite între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, iar ieșirea SUA din ele — despre care susține că s-ar fi produs sub presiunea Europei — ar fi împiedicat încheierea războiului. În relatarea citată de Antena 3, informația este atribuită publicației Kiev Independent. „Dacă americanii nu s-ar fi retras de la acordurile de la Anchorage” și Europa nu i-ar fi „îndepărtat” de acestea, „am fi trăit fără război de un an încoace”, a spus Lavrov. „Acordurile de la Anchorage”, contestate de partea americană Kremlinul a invocat în repetate rânduri existența unor presupuse acorduri rezultate în urma întâlnirii Trump–Putin din Alaska, însă oficiali americani au negat că ar fi existat astfel de înțelegeri, conform aceleiași surse. Miza: revendicările teritoriale și refuzul încetării focului Declarațiile vin în contextul în care eforturile conduse de SUA pentru un acord de pace mai amplu sunt descrise ca stagnând, pe fondul revendicărilor teritoriale ale Rusiei. Antena 3 notează că Moscova a respins în repetate rânduri ideea unei încetări a focului și a cerut Kievului să cedeze Donbasul, regiune parțial ocupată și considerată strategică. În același timp, Ucraina ar fi cerut o încetare a focului pe actuala linie a frontului și a insistat asupra unor garanții de securitate care să descurajeze o viitoare agresiune rusă. Ce urmează: discuții la ONU și reluarea negocierilor trilaterale Potrivit Antena 3, președintele ucrainean Volodimir Zelenski intenționează să discute cu Donald Trump despre posibile încetări limitate ale focului, într-o eventuală întâlnire la New York, săptămâna viitoare, în marja Adunării Generale a ONU (21–23 septembrie), dacă programele celor doi permit. Tot acolo, Lavrov a spus că intenționează să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. Separat, emisarii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au mers la Moscova și Kiev la începutul lunii, iar „cel mai concret rezultat” menționat este un acord între Ucraina, SUA și Rusia pentru reluarea negocierilor trilaterale. Lavrov a afirmat că Moscova rămâne deschisă reluării discuțiilor. „Nu am refuzat niciodată să negociem (...). Dacă partenerii noștri sunt pregătiți, reluarea acestora este pe deplin posibilă”, a spus el. [...]
Ucraina încearcă să-și reducă costurile apărării antiaeriene prin dezvoltarea unor interceptoare dedicate dronelor rusești rapide, iar un nou prototip a lovit o țintă de tip Shahed în timpul unui test, potrivit Mediafax , care îl citează pe președintele Volodimir Zelenski . Zelenski a spus că interceptorul a fost testat cu succes împotriva dronelor de atac rusești cu propulsie cu reacție, însă sistemul „are nevoie de îmbunătățiri” la anumite componente ale controlului, ceea ce înseamnă dezvoltare suplimentară înainte de a putea fi considerat gata de utilizare. „Un «Shahed» a fost doborât cu succes, dar unele aspecte ale controlului interceptorului trebuie încă perfecționate. Lucrările continuă – va mai dura ceva timp.” De ce contează: presiune operațională și bugetară pe apărarea Ucrainei Miza este găsirea unor soluții „accesibile” pentru a contracara dronele rusești mai rapide, care sunt mai greu de interceptat decât dronele Shahed cu elice folosite pe scară largă de Moscova de la începutul invaziei din februarie 2022. Potrivit datelor militare ucrainene citate de Reuters , Rusia a lansat aproximativ 2.850 de drone cu propulsie cu reacție în august, față de aproximativ 450 în iunie, ceea ce indică o intensificare rapidă a atacurilor și, implicit, o creștere a consumului de muniție și resurse pentru apărare. Context tehnic: viteza schimbă ecuația interceptării În material se arată că dronele mai rapide pot atinge viteze între 240 și 500 km/h, în timp ce o dronă Shahed „convențională” zboară, de regulă, sub 200 km/h. Această diferență obligă Ucraina să caute alternative, inclusiv: drone de interceptare mai rapide; rachete ghidate cu costuri mai reduse. În acest stadiu, din informațiile disponibile, noul interceptor rămâne un prototip care a trecut un test relevant, dar nu este încă „gata”, iar calendarul pentru operaționalizare nu este precizat. [...]
Kremlinul ridică miza de securitate pentru vizitele occidentale în Ucraina , într-un mesaj care poate influența atât agenda diplomatică, cât și modul în care sunt organizate deplasările oficiale în zonă, potrivit Antena 3 . Rusia a transmis marți că politicienii și diplomații occidentali ar trebui să evalueze „cu seriozitate” riscurile de a călători în Ucraina, informație relatată de Agerpres. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova . Contextul imediat invocat este un incident petrecut cu două zile înainte, când o dronă rusă a lovit un tren de pasageri pe o linie folosită cu câteva minute mai devreme de un alt tren care transporta un grup de oficiali străini. Printre cei menționați se află fostul premier britanic Boris Johnson și fostul premier suedez Carl Bildt. Zaharova a susținut că centrele feroviare și infrastructura de transport care deservesc armata Ucrainei reprezintă „ținte legitime” și a amintit că Rusia ar fi avertizat diplomații străini încă din luna mai să părăsească Kievul, pe fondul atacurilor rusești asupra complexului militar-industrial al Ucrainei. Atacuri cu drone: intensificare raportată în noaptea de luni spre marți În același material este menționat că forțele ruse au lansat, în noaptea de luni spre marți, un atac masiv cu 200 de drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv asupra capitalei. Potrivit informațiilor prezentate, o persoană a fost rănită în Kiev, iar o benzinărie și mai multe depozite au fost lovite. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis marți dimineață că atacul aerian este în desfășurare și a cerut populației să respecte regulile de siguranță. [...]
Ucraina condiționează un armistițiu pe infrastructura energetică de garanții americane că Rusia îl va respecta , într-un semnal că orice pauză a atacurilor trebuie să fie verificabilă pentru a reduce riscurile asupra rețelelor de încălzire și electricitate și, implicit, asupra economiei. Într-un mesaj video transmis luni seară, președintele Volodîmîr Zelenski a spus, potrivit Reuters , că Kievul este gata să sprijine o propunere a SUA privind încetarea loviturilor asupra obiectivelor energetice doar dacă Washingtonul poate confirma că Moscova este „cu adevărat” pregătită să pună capăt războiului. Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a afirmat că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu își mai lovească reciproc țintele energetice. Zelenski a indicat însă că, până acum, nu a fost văzută „nicio disponibilitate reală” a Rusiei de a încheia războiul și a cerut ca orice acord să fie „fiabil, pe termen lung” și să aibă un impact concret asupra vieții oamenilor. De ce contează: energia rămâne un punct critic pentru industrie și populație În cei 4 ani și jumătate de război, Rusia a lovit frecvent obiective energetice din Ucraina, iar campania a produs pagube majore rețelelor de încălzire și electricitate, cu efecte severe atât asupra industriei, cât și asupra vieții de zi cu zi a civililor, notează Reuters. În paralel, armata ucraineană a atacat în ultimele luni obiective industriale din Rusia, în special din sectorul petrolier – un pilon al economiei ruse – iar aceste lovituri au dus la penurii serioase de benzină în mai multe regiuni rusești. Poziția Kievului: „dezescaladare” doar cu verificare și durată Zelenski a spus că Ucraina ar susține un prim pas de dezescaladare care să oprească loviturile rusești asupra infrastructurii critice și atacurile ucrainene „în răspuns”, dar numai în condițiile în care partenerii americani pot obține o angajare autentică a Rusiei, „onestă” și „pe termen lung”. Tot luni, Zelenski a publicat și comentarii pe rețelele sociale care, potrivit Reuters, echivalează cu o negare a faptului că Ucraina ar fi aprobat formal afirmația lui Trump privind un acord deja încheiat între părți. Președintele ucrainean a spus că Ucraina nu este convinsă că Rusia ar respecta orice înțelegere. [...]
