Știri
Știri din categoria Externe
Absența lui Viktor Orbán de la summitul UE mută temporar raportul de forțe în Consiliu, într-un moment în care liderii europeni urmează să discute dosare sensibile precum bugetul multianual și criza din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3.
Premierul ungar în exercițiu nu va participa la reuniunea informală a Consiliului European programată pentru 23–24 aprilie, în Cipru, după „înfrângerea uriașă” suferită la alegerile parlamentare de săptămâna trecută. Informația a fost confirmată de un oficial UE pentru POLITICO, conform articolului.
Orbán ar fi pierdut alegerile de duminică, rezultat care, potrivit aceleiași surse, pune capăt celor 16 ani în care s-a aflat la conducerea guvernului. El rămâne însă prim-ministru interimar până când rivalul său, Peter Magyar, va prelua funcția în luna mai.
Conform regulilor Consiliului, Orbán va fi reprezentat la reuniune de un alt lider național. Cel mai probabil, rolul va fi preluat de aliatul său, premierul slovac Robert Fico, mai notează materialul.
Întâlnirea este programată pe durata a două zile, iar agenda include:
Orbán a fost o voce controversată în Consiliul European, folosindu-și frecvent dreptul de veto pentru a bloca sancțiuni împotriva Rusiei și ajutorul UE pentru Ucraina, potrivit articolului. În acest context, absența sa de la o reuniune unde se discută priorități politice și bugetare poate reduce, cel puțin pe termen scurt, riscul unor blocaje procedurale în formatul liderilor.
La summitul liderilor UE de luna trecută, președintele Consiliului European, António Costa, a descris acest tip de comportament drept „șantaj” și „complet inacceptabil”, conform relatării.
Guvernul ungar nu a răspuns imediat solicitării POLITICO de a comenta informația, mai scrie Antena 3.
Recomandate
Franța și Ungaria vor să încheie până la finalul anului un nou parteneriat strategic , pe fondul schimbării de guvern de la Budapesta și al deblocării unor fonduri europene de peste 16 miliarde de euro pentru Ungaria, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis la Palatul Élysée, unde Emmanuel Macron l-a primit pe noul prim-ministru ungar, Peter Magyar . Macron a vorbit despre „o nouă eră pentru Ungaria și Europa noastră”, afirmând că alegerea lui Magyar ar demonstra „angajamentul puternic al poporului ungar față de valorile Uniunii Europene”. Schimbarea de la Budapesta are potențialul de a reduce fricțiunile dintre Ungaria și instituțiile europene, în condițiile în care Peter Magyar a câștigat alegerile parlamentare din aprilie împotriva lui Viktor Orban, descris în material ca naționalist pro-rus care blocase o serie de inițiative ale UE, inclusiv sprijinul militar și financiar pentru Ucraina. Miza: investiții, fonduri UE și cooperare extinsă în Europa Centrală Peter Magyar a spus că Ungaria va fi un „partener constructiv” în Europa și a promis măsuri pe două direcții cu impact direct asupra climatului investițional: consolidarea statului de drept și acțiuni „împotriva corupției”, cu obiectivul declarat de a atrage investitori francezi și europeni. În același timp, premierul ungar a propus o cooperare mai strânsă între Franța, Germania și țările din Grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă), inclusiv prin extinderea întâlnirilor acestui format pentru a include Parisul și Berlinul. Deblocarea banilor și calendarul politic În context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat vineri deblocarea de fonduri de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru Ungaria, care fuseseră blocate la Bruxelles în timpul guvernării lui Viktor Orban. Pe plan bilateral, cei doi lideri și-au exprimat dorința de a consolida relațiile, iar Peter Magyar l-a invitat pe Emmanuel Macron la Budapesta pe 23 octombrie, pentru marcarea a 70 de ani de la revolta din 1956 împotriva regimului comunist ungar și a politicilor impuse de Uniunea Sovietică. Macron a mai declarat că Franța și Ungaria doresc „să încheie un nou parteneriat strategic până la sfârșitul anului”, ca o continuare a Tratatului de Înțelegere și Prietenie din 1991, cu obiective de cooperare în: apărare; energie nucleară; industrie; spațiu; agricultură; combaterea dezinformării; protejarea democrațiilor. [...]
Ungaria deschide discuția despre o revenire parțială la energia rusească după război , invocând presiunea competitivității economice în Europa, potrivit G4Media , care redă un interviu al premierului ungar Peter Magyar pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Magyar susține că, odată încheiat războiul din Ucraina, „Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile”, argumentând că miza este „competitivitatea întregii Europe” și evitarea unui „nou Război Rece economic și politic”. În aceeași logică, el afirmă că Ungaria rămâne dependentă de petrolul rusesc și că o tranziție către alte surse nu se poate face rapid. În interviu, premierul leagă direct problema energiei de performanța economică și de costul vieții, spunând că lipsa creșterii economice și prețurile ridicate la energie sunt probleme majore pentru economia Ungariei și pentru nivelul de trai. Pe termen lung, obiectivul rămâne diversificarea, însă „competitivitatea economiilor europene” ar trebui, în opinia sa, să fie un criteriu în deciziile privind relațiile economice viitoare cu Rusia. Securitate versus pragmatism economic Deși pledează pentru reluarea parțială a relațiilor energetice cu Rusia după război, Magyar descrie Rusia drept „un risc de securitate pentru întreaga Europă” și spune că nu se poate continua cu teama de „sabotaj rusesc” sau de un atac. Totodată, afirmă că Ucraina are nevoie de garanții internaționale „autentice, aplicabile” pentru securitatea pe termen lung. El invocă Memorandumul de la Budapesta din 1994 , prin care marile puteri au garantat independența și integritatea teritorială a Ucrainei, susținând că promisiunile de atunci nu au fost respectate. Magyar mai spune că armamentul, în sine, nu este o garanție suficientă și că responsabilitatea pentru un acord de securitate revine în principal marilor puteri. Budapesta se oferă să găzduiască negocieri de pace Premierul ungar afirmă că Ungaria este pregătită să găzduiască eventuale negocieri între Kiev și Moscova și că poate oferi „asistență diplomatică și umanitară”. În același timp, admite că Budapesta nu poate juca un rol decisiv în stabilirea garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Declarațiile vin pe fondul incertitudinii privind perspectivele unor negocieri directe între Rusia și Ucraina, în timp ce puterile occidentale caută formule pentru încheierea conflictului început în februarie 2022. G4Media notează că poziționarea lui Magyar încearcă să contureze o abordare diferită de cea a fostului premier Viktor Orbán, combinând critica la adresa agresiunii ruse cu apelul la reluarea relațiilor economice și energetice după război. [...]
Participarea lui Donald Trump la summitul NATO din iulie vine cu presiune pentru „schimbări semnificative” în Alianță , într-un moment în care statele membre sunt așteptate să prezinte cum vor ajunge la ținta de 5% din PIB pentru apărare până în 2035, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, în fața unei comisii parlamentare, că președintele SUA „va participa la următorul summit al NATO” și că, deși Washingtonul rămâne în Alianță, „NATO are nevoie de schimbări semnificative”. Reuniunea este programată pentru 7-8 iulie, în Turcia, și va aduna cele 32 de state membre în capitala Ankara. Rubio a calificat summitul drept „cel mai important din istoria organizației”, argumentând că există „chestiuni care trebuie clarificate și soluționate”. Ținta de 5% din PIB: evaluare la Ankara În contextul presiunilor americane asupra aliaților europeni, Agerpres amintește că la summitul precedent, desfășurat anul trecut la Haga, Trump a obținut acordul aliaților (cu excepția Spaniei) pentru creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, etapizat până în 2035. Potrivit informațiilor din material, procentul este defalcat astfel: 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare; 1,5% din PIB pentru investiții conexe apărării (infrastructură critică, consolidarea industriei de apărare, apărare cibernetică etc.). Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat că la Ankara se va evalua modul în care statele membre intenționează să atingă obiectivul, prin prezentarea unei „traiectorii credibile”. Context geopolitic: Ucraina rămâne pe agendă Materialul mai notează că Trump îi critică frecvent pe aliații europeni, inclusiv în legătură cu poziționarea acestora față de războiul lansat de SUA împreună cu Israelul împotriva Iranului. Tot la summitul din Ankara, NATO urmează să își reconfirme angajamentul de a continua sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să participe la reuniune. [...]
Ieșirea la suprafață a tensiunilor Trump–Netanyahu complică eforturile SUA de a impune un armistițiu regional , după ce președintele american a confirmat că l-a numit „nebun” pe premierul israelian într-o convorbire telefonică legată de luptele din Liban, potrivit Reuters . Donald Trump a făcut declarația într-un interviu difuzat miercuri, la podcastul „Pod Force One”, fiind întrebat despre o relatare Axios care susținea că discuția a fost presărată cu injurii și că Trump l-ar fi acuzat pe Netanyahu de nerecunoștință. Președintele american a confirmat că a folosit expresia, dar a spus că nu era „furios”, ci „puțin deranjat” de „luptele constante” ale Israelului cu Libanul, adăugând că, în ansamblu, se înțelege „foarte bine” cu Netanyahu. Potrivit Axios, citat de Reuters, un oficial american neidentificat a descris convorbirea de luni în termeni duri, inclusiv cu afirmații că Israelul ar fi devenit tot mai impopular din cauza escaladării. Reuters notează că Trump a rezumat mesajul către Netanyahu astfel: la un moment dat i-ar fi spus „Bibi, trebuie să oprim asta”. Netanyahu minimizează ruptura, dar miza este negocierea unui acord mai larg Întrebat despre relatarea Axios, Benjamin Netanyahu a refuzat să ofere detalii despre conversație, însă a susținut că relația sa cu Trump „nu s-a schimbat”. Într-un interviu la CNBC, premierul israelian a vorbit despre „dezacorduri tactice” și a insistat că cei doi au „obiective comune” și găsesc „întotdeauna o cale” de a-și rezolva diferențele. Dincolo de schimbul de replici, episodul apare într-un moment în care Washingtonul încearcă să obțină oprirea ostilităților pe mai multe fronturi. Iranul a transmis că nu va accepta un acord cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului început la finalul lui februarie de Trump și Netanyahu decât dacă un eventual armistițiu ar include și Libanul, pe care Israelul l-a invadat în martie, în contextul confruntării cu Hezbollah. Luptele continuă, în pofida unui acord mediat de SUA Reuters relatează că ostilitățile au continuat chiar și după un acord mediat de SUA, anunțat luni, care ar fi dus la reducerea unor atacuri: Israelul ar fi făcut un pas înapoi de la lovirea suburbiilor sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah, iar gruparea ar fi oprit atacurile transfrontaliere. Miercuri, lovituri israeliene cu drone au ucis cel puțin șase persoane în sudul Libanului și au vizat o mașină la sud de Beirut, potrivit unor surse de securitate libaneze citate de Reuters. Israelul a declarat că a interceptat un „aparat ostil”, probabil lansat de Hezbollah. Trump își apără decizia de a ataca Iranul și politica față de acordul din 2015 În același interviu, Trump a respins ideea că Netanyahu l-ar fi „păcălit” să atace Iranul, afirmând că el a fost inițiatorul și justificând decizia prin obiectivul de a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară. Totodată, a susținut că Israelul ar fi fost într-o poziție mult mai proastă dacă SUA nu ar fi ieșit, în 2018, din acordul nuclear din 2015 . Reuters amintește că, după retragerea SUA din acord, Iranul a acumulat stocuri de uraniu îmbogățit aproape de nivelul necesar pentru armament, iar criticii lui Trump susțin că Teheranul este acum mai aproape de a produce o armă nucleară și că va fi dificil de negociat un acord „mai bun”. [...]
Escaladarea din Golf a împins prețul petrolului în sus cu peste 1% la deschiderea piețelor , pe fondul unui nou val de atacuri atribuite Iranului și al blocajului din negocierile Washington–Teheran, potrivit News . Mișcarea vine într-un context în care Strâmtoarea Ormuz este „în mare parte” închisă traficului maritim, iar riscul de întreruperi logistice rămâne ridicat. Ce s-a întâmplat în Golf și de ce contează pentru energie Comandamentul Central al SUA a anunțat că atacuri cu rachete iraniene asupra Bahrainului, Kuweitului și altor ținte regionale au fost fie dejucate, fie au eșuat. Concret, două rachete lansate către Kuweit „nu au atins ținta sau s-au dezintegrat în zbor”, iar trei rachete îndreptate către Bahrain au fost interceptate. Armata americană a mai transmis că a doborât drone iraniene care vizau nave civile în apele regionale și forțe americane din Kuweit și că a efectuat lovituri asupra insulei Qeshm, lângă Strâmtoarea Ormuz, după tentative de atac din partea Iranului. Pe fondul acestor evoluții, prețurile petrolului au crescut cu peste 1% la deschiderea piețelor miercuri, în condițiile în care conflictul rămâne blocat într-un „impas” sub un armistițiu fragil, iar Ormuz – rută care gestiona înainte de război o cincime din traficul mondial de petrol și gaze naturale lichefiate – este în mare parte închisă. Negocierile SUA–Iran: acord provizoriu, dar nesemnat Iranul și SUA au declarat săptămâna trecută că au ajuns la un acord inițial provizoriu pentru oprirea războiului, însă documentul nu a fost semnat. Mass-media iraniană a relatat că Teheranul nu a comunicat cu Washingtonul de câteva zile, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, a susținut că negocierile continuă. În paralel, discuțiile includ și dosarul nuclear. Trump a afirmat că împiedicarea Iranului să obțină arme nucleare este prioritatea sa principală, în timp ce Iranul neagă că dezvoltă o bombă nucleară și spune că programul are scopuri pașnice. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în fața parlamentarilor că SUA ar accepta ridicarea sancțiunilor doar dacă Iranul renunță la activitatea sa nucleară. Efecte colaterale: Liban, transport maritim și lanțuri de aprovizionare În Liban, Israelul a continuat atacurile asupra unor orașe din sud, potrivit unor surse din serviciile de securitate libaneze, în pofida unui armistițiu parțial mediat de SUA, anunțat luni. Materialul menționează că 1,2 milioane de persoane au fost strămutate, iar o dronă israeliană deasupra Beirutului a menținut populația în alertă. Pe mare, grupul MSC a anunțat că una dintre navele sale a fost lovită de două proiectile în portul Umm Qasr din Irak. Totodată, UNICEF a avertizat că scumpirea transportului și întreruperile din lanțurile de aprovizionare îngreunează livrarea de ajutor vital în mai multe zone, inclusiv Gaza și Liban. Ce urmează Din informațiile disponibile, direcția imediată depinde de două variabile: dacă atacurile din Golf continuă și dacă acordul provizoriu SUA–Iran se transformă într-un document semnat. Până atunci, combinația dintre risc militar în jurul Strâmtorii Ormuz și blocaj diplomatic rămâne un factor de presiune pentru piețele de energie și pentru costurile de transport. [...]
Schimbul de focuri Israel– Hezbollah pune sub presiune înțelegerea mediată de SUA , după ce armata israeliană a anunțat interceptarea unor rachete lansate din Liban, iar surse de securitate libaneze au raportat o lovitură israeliană asupra unei mașini în apropiere de Beirut, potrivit Reuters . Evoluțiile testează acordul anunțat luni, care urmărește limitarea atacurilor de ambele părți. Hezbollah, susținut de Iran, a transmis că a tras o salvă de rachete asupra unei poziții a trupelor israeliene din nordul Israelului, prima dată când gruparea își asumă public un atac transfrontalier cu rachete de la începutul săptămânii. Armata israeliană a spus că a interceptat două rachete care au intrat pe teritoriul Israelului. Israelul a mai anunțat că a interceptat și o „aeronavă ostilă” care a pătruns în spațiul său aerian; un purtător de cuvânt a indicat că ar fi fost probabil o dronă lansată de Hezbollah. Lovituri cu drone în Liban, inclusiv aproape de Beirut Surse de securitate libaneze au declarat că lovituri israeliene cu drone au vizat cel puțin 10 vehicule miercuri. Una dintre lovituri a atins o mașină pe principala autostradă de coastă, în zona Khalde, la câțiva kilometri sud de Beirut, rănind două persoane. Reuters notează că acesta ar fi cel mai apropiat atac de Beirut de când președintele SUA Donald Trump a cerut Israelului să nu lovească capitala libaneză. Ministerul Sănătății din Liban a mai raportat: șase morți după un atac pe șoseaua din apropierea orașului de coastă Tyre (patru sirieni și doi palestinieni, potrivit ministerului); doi medici uciși într-un atac asupra unei ambulanțe în localitatea Chehour; un soldat libanez ucis într-un atac aerian israelian, potrivit armatei libaneze. Armata israeliană nu a oferit imediat un răspuns la întrebările Reuters despre aceste lovituri. De ce contează: acordul mediat de SUA și riscul de escaladare Acordul mediat de SUA a fost anunțat luni, după ce Trump a spus că i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să nu desfășoare un raid major asupra Beirutului și că Hezbollah, prin intermediari, s-ar fi angajat să nu atace Israelul. Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, avertizase anterior că Israelul va lovi suburbiile sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah dacă nordul Israelului este atacat. Ambasadorul Israelului la Washington, Michael Leiter, a afirmat într-o postare pe X că interceptarea a prevenit „ce ar fi putut fi un atac mortal asupra civililor, inclusiv copii”, și a susținut că atacul de miercuri reprezintă o „încălcare flagrantă” a înțelegerii. Ulterior, Netanyahu a spus că Israelul verifică dacă Hezbollah a tras în teritoriul israelian și că, „dacă se întâmplă asta”, Israelul va răspunde. În paralel, Libanul a devenit un punct central al crizei regionale, pe fondul eforturilor de a încheia un acord între Iran și SUA. Teheranul insistă ca Israelul să oprească atacurile asupra Libanului în cadrul oricărei înțelegeri și a sugerat în ultimele zile că ar putea interveni direct în sprijinul Hezbollah dacă Israelul își continuă sau își intensifică atacurile. Context: bilanțuri și discuții la Washington Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, peste 3.500 de persoane au fost ucise în Liban în urma atacurilor israeliene din 2 martie, inclusiv 711 femei, copii și cadre medicale; datele nu precizează câți dintre cei uciși erau combatanți. Israelul afirmă că 26 de soldați și patru civili au fost uciși în atacuri ale Hezbollah din martie. Miercuri, reprezentanți ai guvernelor libanez și israelian s-au întâlnit la Washington pentru a doua zi consecutiv, în a patra rundă de discuții față în față facilitată de SUA de la începutul războiului. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră ca întâlnirea să ducă la „o declarație comună și un plan de acțiune” pentru un parcurs de securitate în Liban „independent de Hezbollah”. Guvernul libanez participă la discuții în pofida obiecțiilor Hezbollah. [...]
