Știri
Știri din categoria Externe

Folosirea rachetelor produse în Europa ridică miza industrială a sprijinului militar pentru Ucraina, după ce compania Destinus a susținut că muniția sa a fost utilizată în atacurile care au dus la prăbușirea celei mai importante secțiuni a Podului Crimeei, potrivit Libertatea.
Destinus, fondată de fizicianul și antreprenorul rus Mihail Kokorici, afirmă într-un comunicat că rachetele de croazieră de tip Ruta au fost folosite în două atacuri aeriene consecutive: primul pentru avarierea suprastructurii, iar al doilea — cu șapte rachete Ruta — pentru prăbușirea unei secțiuni-cheie a podului care leagă Rusia continentală de Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014.
Materialul descrie daune semnificative, inclusiv avarierea căii ferate și prăbușirea totală a unei secțiuni rutiere în zona navigabilă a Strâmtorii Kerci, care conectează Marea Azov cu Marea Neagră. Consecința imediată indicată este că resturile căzute în apă blochează navigația și „izolează practic” Marea Azov.
În același context, compania mai susține că forțele ucrainene au folosit și sistemele sale LORD/Da Vinci pentru a suprima apărarea aeriană rusă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat folosirea rachetelor Ruta, afirmând că operațiunea a durat câteva săptămâni și a avut șapte etape, în care ar fi fost vizate sisteme de apărare aeriană, radare și echipamente de război electronic.
Potrivit relatării, în etapa finală au fost folosite mai multe tipuri de muniții și mijloace, între care:
Mihail Kokorici afirmă că Destinus a produs 1.750 de rachete Ruta în fabricile sale din Europa și că acestea sunt folosite de Ucraina, inclusiv în atacurile asupra podului Kerci.
Compania dezvoltă, conform informațiilor prezentate, versiuni cu rază mai mare:
Libertatea notează, citând The Moscow Times (link în sursă), că Destinus colaborează cu Rheinmetall, companie germană de apărare care „a preluat de curând” Șantierul Naval Mangalia.
Kokorici, în vârstă de 50 de ani, este prezentat ca absolvent de Fizică la Universitatea de Stat din Novosibirsk și cu MBA la Skolkovo. El a fondat în anii 2010 Dauria Aerospace, descrisă drept prima companie spațială privată din Rusia, iar în 2021 a înființat Destinus, inițial cu sediul în Elveția.
După invazia Rusiei în Ucraina (24 februarie 2022), compania și-ar fi mutat sediul în Olanda, ar fi deschis fabrici în mai multe țări europene și în Ucraina și s-ar fi orientat către producția de armament. În plan personal, Kokorici a condamnat războiul, s-a alăturat Comitetului Antirăzboi din Rusia, a renunțat la cetățenia rusă în 2024, iar regimul Putin l-a inclus pe o listă de persoane considerate „extremiste”, conform articolului.
În lipsa unor evaluări independente în material, afirmațiile privind tipul de muniție folosit și detaliile operațiunii rămân, în principal, cele prezentate de companie și de partea ucraineană.
Recomandate

Prăbușirea unui arc al Podului Crimeei expune o vulnerabilitate majoră în logistica Rusiei , iar reacțiile din spațiul pro-război indică presiune crescândă pentru escaladare și îndoieli privind apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Atacul ucrainean de marți a doborât un arc rutier de 227 de metri, care a căzut în Strâmtoarea Kerci, pe una dintre cele mai importante rute de aprovizionare către Crimeea ocupată. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că avarierea podului este rezultatul unei operațiuni pregătite „de săptămâni”, ajunsă în „stadiul final”, în care Ucraina ar fi folosit drone Palyanytsia împotriva secțiunii rutiere, iar asupra celei feroviare ar fi lansat rachete Neptune, drone Ruta și rachete FP-5 Flamingo. În declarația citată, Zelenski a susținut că efectele se văd asupra „rutei principale de aprovizionare militară” dinspre Rusia către Crimeea și a adăugat că Ucraina ar fi propus în repetate rânduri dezescaladare, respinsă de Moscova. De ce contează: o lovitură asupra unei rute-cheie de aprovizionare Podul Crimeei este descris ca una dintre cele mai importante legături logistice ale Rusiei către peninsula ocupată și a fost vizat în mod repetat de la începutul invaziei la scară largă. În acest context, prăbușirea unui arc rutier ridică două probleme operaționale: cât de repede poate fi repusă în funcțiune traversarea și cât de expusă rămâne la noi lovituri în timpul reparațiilor. Reacții în Rusia: de la minimalizare la critici și apeluri la escaladare Primele reacții au încercat să reducă importanța pagubelor. Canalul militar pro-război Rybar a catalogat anterior daunele drept „necritice” și a susținut că traficul feroviar ar fi fost restabilit, acuzând „exagerări” din partea Ucrainei. Ulterior, tonul s-a înăsprit. Iuri Kotenok, pe canalul Dva Mayora, a recunoscut distrugerea arcului rutier și faptul că structurile prăbușite au ajuns în canalul navigabil de sub pod. El i-a atacat pe comentatorii ruși care susținuseră că podurile sunt „extrem de greu” de distrus, cerându-le să nu se mai prezinte drept experți. În comentarii, o parte dintre utilizatori au criticat direct conducerea rusă și au cerut măsuri mai dure, inclusiv atacuri asupra infrastructurii ucrainene și acțiuni împotriva mijloacelor de recunoaștere ale NATO. Au apărut și cereri explicite de asasinare a lui Zelenski, precum și apeluri la un răspuns „îngrozitor”, fără detalii. Cum explică bloggerii breșa: „ferestre” de câteva minute și epuizarea apărării Pe canalul Russian Engineer, discuția s-a concentrat pe modul în care forțele ucrainene ar fi pătruns prin apărarea podului. Canalul a atribuit precizia operațiunii comunicațiilor Starlink, recunoașterii NATO și armamentului occidental ghidat cu precizie și a susținut că loviturile ar fi fost executate la intervale de „patru-cinci minute”. Tot acolo s-a afirmat că ar fi fost folosite „sute de drone” pentru a epuiza apărarea antiaeriană, înaintea unei lovituri coordonate cu rachete. Reparații și riscul repetării atacului Canalul Fighterbomber, asociat în material cu fostul pilot militar Ilia Tumanov, a transmis că podul „nu a fost distrus”, ci „scos din funcțiune”, adăugând că o parte din traficul feroviar ar putea continua. Același canal a estimat instalarea unui arc de înlocuire la aproximativ 54 de ore, plus încă trei săptămâni pentru fixarea lui, fără a include producția și livrarea. Punctul central al analizei Fighterbomber este însă riscul operațional: ce ar împiedica Ucraina să lovească din nou, inclusiv „chiar în noaptea următoare”, și dacă echipele de reparații ar putea deveni ținte. În plus, canalul a avertizat că feriboturile – ca alternativă – ar putea fi distruse „mai rapid și mai ieftin” cu rachete ghidate de la distanță. În comentarii, un utilizator a atras atenția că montarea unui arc de înlocuire ar necesita două macarale plutitoare, „puține la număr”, ceea ce ar putea complica și mai mult intervenția dacă acestea devin ținte. Context: miza strategică a podului, comparată cu traversările peste Nipru În aceeași discuție, Fighterbomber a susținut că, spre deosebire de Podul Crimeei, Ucraina nu ar avea o singură traversare cu importanță strategică echivalentă, argumentând că lovirea podurilor peste Nipru cu rachete Iskander ar fi costisitoare și nu ar produce un efect similar. Separat, canalul ucrainean de monitorizare Nikolayevskiy Vanyok a ironizat comentatorii ruși care minimalizaseră luni la rând racheta de croazieră Flamingo produsă în Ucraina, sugerând că atacul arată că podul putea fi lovit și fără rachete Taurus. În lipsa unor date independente în material despre starea exactă a traficului și calendarul real al reparațiilor, concluzia imediată rămâne una operațională: Podul Crimeei rămâne o țintă cu valoare strategică ridicată, iar discuțiile din zona pro-război rusă indică atât vulnerabilități percepute în apărare, cât și o presiune publică mai mare pentru escaladare. [...]

Ucraina spune că a lovit podul Kerci cu un mix de drone și rachete, într-o operațiune întinsă pe săptămâni , iar mesajul public al președintelui Volodimir Zelenski indică o schimbare de ritm operațional: atacuri coordonate, în etape, asupra unor ținte strategice din Rusia, inclusiv asupra principalei legături militare către Crimeea, potrivit Digi24 . Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Zelenski a descris acțiunea drept o „operațiune fără precedent” și a afirmat că forțele ucrainene au folosit „nu mai puțin de 11 tipuri de drone și rachete” pentru a-și atinge țintele. În aceeași intervenție, liderul de la Kiev a mulțumit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), unităților din Forțele de Apărare, conducerii militare și producătorilor ucraineni de armament. O lovitură în etape, cu ținte pregătite înainte de atacul asupra podului Potrivit lui Zelenski, atacul asupra podului Kerci ar fi fost „rezultatul celei de-a șaptea etape” a unei operațiuni desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, „elaborată și coordonată” de SBU împreună cu Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Înainte de lovitura finală, Zelenski susține că au fost vizate, „treptat”, elemente care protejau zona și infrastructura: sisteme de apărare aeriană, radare, echipamente de război electronic și „alte ținte desemnate” de-a lungul „drumului către obiectivul final”. Ce armament spune Zelenski că a fost folosit În mesajul său, președintele ucrainean a enumerat explicit mijloacele utilizate în operațiune: „Dovbush” „Vendetta” „Da Vinci” „Sichen” „Mich-2000” „Ruta” „Palianitsia” „An-197” „FP-1” „FP-5 Flamingo” „ R-360 Neptune ” Zelenski a mai afirmat că, „în momentul decisiv”, dronele „Palianitsia” ar fi lovit tronsonul rutier al podului, iar rachetele „Neptune”, dronele „Ruta” și dronele FP-5 ar fi lovit tronsonul feroviar. Tot el a susținut că, folosind sistemul „Flamingo”, a fost executată o „lovitură ghidată cu precizie”, iar legătura de comunicații „a funcționat impecabil până în ultimele secunde”. Mesajul politic: „războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început” În același text, Zelenski a legat operațiunea de atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene și a spus că Ucraina a propus „în repetate rânduri” măsuri de dezamorsare a conflictului, dar că acestea ar fi fost respinse. El a menționat, ca exemple, lovituri rusești asupra infrastructurii, inclusiv asupra unor poduri din Zaporijia, Dnipro, Kiev și regiunea Odesa. „Ne refacem infrastructura. Dar îi reamintim, de asemenea, Rusiei că războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început.” Din informațiile prezentate de Digi24, reacția lui Zelenski conturează o miză operațională: lovirea și degradarea, în pași succesivi, a capacităților de apărare și a infrastructurii care susține controlul Rusiei asupra Crimeei, cu podul Kerci indicat drept „principalul punct de trecere militar” către peninsulă. În lipsa altor detalii independente în materialul citat, amploarea pagubelor și efectele imediate asupra traficului rămân neprecizate în această sursă. [...]

Atacul cu drone asupra complexului Gazprom Neftekhim Salavat ridică riscul de întreruperi în lanțul de aprovizionare cu combustibili și produse petrochimice ale Rusiei , după ce o lovitură atribuită Ucrainei a declanșat un incendiu major în Bașkortostan, potrivit Kyiv Post . În paralel, Moscova susține că a interceptat peste noapte un număr record de 1.441 de drone ucrainene, o cifră care, dacă ar fi confirmată, ar indica o intensificare semnificativă a presiunii asupra infrastructurii din interiorul Rusiei. Atacul a vizat orașul industrial Salavat și capitala regională Ufa, conform comitetului pentru situații de urgență din Bașkortostan. Autoritățile ruse au afirmat că apărarea antiaeriană, echipele de securitate industrială și grupurile mobile de pompieri au doborât „peste 50” de drone. Imagini filmate de localnici și analizate de publicația independentă rusă Astra ar sugera că lovitura a atins complexul petrochimic Gazprom Neftekhim Salavat, descris ca unul dintre cele mai mari din Rusia. Locuitorii au raportat explozii și un incendiu în zona industrială, iar strălucirea flăcărilor ar fi fost vizibilă din Sterlitamak, la aproximativ 17 kilometri. De ce contează: țintirea unui nod industrial cu legături militare Fondat în 1948, Gazprom Neftekhim Salavat operează instalații de rafinare și de chimie a gazelor și produce, între altele, benzină, motorină, combustibil de aviație, păcură, polietilenă, polistiren, amoniac, uree și alcooli butilici. Materialul notează că unitatea furnizează combustibil armatei ruse, iar o parte dintre produsele sale petrochimice sunt utilizate de industria de apărare a Rusiei. Kyiv Post amintește că Ucraina a mai lovit complexul pe 8 octombrie, când a fost raportat un incendiu în apropierea rafinăriei. Atacuri raportate și asupra unei substații și a Podului Crimeei Separat, forțele ucrainene ar fi lovit peste noapte substația electrică Sadovaya din regiunea Kursk, potrivit Astra. Substația ar alimenta cu electricitate circa 400.000 de locuitori și facilități industriale importante; autoritățile ruse nu au raportat oficial atacul și nici nu au confirmat pagube. Tot în noaptea de 16 spre 17 noiembrie, Podul Crimeei ar fi fost din nou țintit, a doua oară în 24 de ore. Canalul de Telegram Crimean Wind a distribuit imagini care ar arăta prăbușirea uneia dintre cele două arcade ale podului în mare, însă informația nu a fost verificată independent. Moscova invocă un record de interceptări: 1.441 de drone Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat 1.441 de drone ucrainene de tip „aripă fixă” în 21 de regiuni ale Rusiei, în Crimeea ocupată și deasupra apelor Mării Negre și Mării Azov. Printre zonele menționate se numără regiunile Moscova, Kursk, Rostov, Saratov, Tver și Ulianovsk, precum și Bașkortostan și Ținutul Krasnodar. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a afirmat că aproximativ 800 de drone ar fi zburat spre capitală între seara de 16 noiembrie și dimineața de 17 noiembrie, iar 321 ar fi fost interceptate pe direcțiile de apropiere. Dacă ar fi confirmată, cifra de 1.441 ar depăși recordul anterior invocat de Moscova cu o zi înainte, de 1.336 de drone, și ar marca cea mai mare operațiune de acest tip raportată de la începutul invaziei pe scară largă. [...]

Ucraina susține că a avariat serios Podul Crimeea, o rută-cheie de aprovizionare militară a Rusiei , într-o operațiune în șapte etape derulată pe parcursul a circa o lună, potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski și o confirmare ulterioară a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) . Miza operațională este întreruperea sau îngreunarea logisticii ruse între sudul Rusiei și Crimeea ocupată. Ce spune Kievul despre lovitură și ce ar fi fost distrus Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că atacul a vizat atât segmentul rutier, cât și cel feroviar al podului, după ce forțele ucrainene ar fi neutralizat „sistematic” apărarea antiaeriană, radarele și mijloacele de război electronic de pe traseul către obiectiv. SBU a confirmat ulterior că a „dezvoltat și executat” o operațiune specială multietapă, în coordonare cu alte componente ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei. Conform raportului SBU: „unul dintre arcurile metalice” și deschiderea rutieră de sub acesta ar fi fost „complet distruse”; segmentul feroviar ar fi suferit „daune preliminare”; drone-misile „Palianytsia” ar fi lovit partea rutieră, provocând prăbușirea acesteia în apă. Armele menționate și logica operațiunii Zelenski a enumerat o gamă largă de sisteme ucrainene folosite în operațiune, între care Dovbush, Vendetta, Da Vinci, Sichen, MICH 2000, Ruta, Palianytsia, An-197, FP-1, FP-5 Flamingo și rachetele R-360 Neptune. La „etapa critică”, a spus el, dronele Palianytsia ar fi lovit partea rutieră, iar rachetele Neptune, împreună cu Ruta și FP-5, ar fi lovit segmentul feroviar. Președintele ucrainean a mai susținut că sistemul Flamingo a fost folosit pentru o lovitură de precizie, cu legătura de comunicații funcțională „până în ultimele secunde”. Confirmări și reacții: Rusia recunoaște avarii, promite refacerea Autoritățile ruse au confirmat, la rândul lor, un atac asupra podului și au raportat avarii, iar Comitetul de Investigații al Rusiei a anunțat deschiderea unui dosar penal în baza articolului 205 din Codul Penal, privind „acte teroriste”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că vicepremierul Marat Husnullin l-a informat pe Vladimir Putin și că „Podul Crimeea va fi restaurat și va deveni chiar mai bun decât înainte”. Podul Kerci (Podul Crimeea) , lung de 19 kilometri, este descris ca o legătură militară importantă pentru transportul de forțe între sudul Rusiei și Crimeea ocupată. Context: un obiectiv repetat vizat și presiune pe rutele alternative SBU afirmă că aceasta este a patra lovitură asupra podului atribuită serviciului: în octombrie 2022 (explozie provocată de un camion), iulie 2023 (drone navale Sea Baby) și iunie 2025 (explozie subacvatică după plasarea de explozibili la piloni). Materialul notează și că, în paralel, traversarea cu feribotul Kerci ar fi preluat cea mai mare parte a traficului între Crimeea ocupată și regiunea rusă Krasnodar, ceea ce sugerează o presiune crescută pe rutele alternative în perioadele de întrerupere a circulației pe pod. [...]

Schimbarea de poziție a lui Donald Trump privind Ucraina mută negocierile într-un format care riscă să lase Europa și Kievul fără influență directă , în condițiile în care Moscova respinge explicit participarea europeană la următoarea rundă de discuții, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a declarat luni, 16 noiembrie, că va discuta războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu Vladimir Putin și Xi Jinping la un summit trilateral programat joi, 19 noiembrie, la Shenzhen, în marja reuniunii APEC. Declarația contrazice poziția anterioară a Casei Albe, care indicase că subiectul Ucraina nu va fi pe agenda întâlnirii, Trump urmând să se concentreze pe dezarmare nucleară și pe războiul din Iran. Înainte de plecarea din Washington, Trump le-a spus reporterilor că va aborda „subiectul” Ucraina și a susținut că ambele părți au pierderi mari, sugerând totodată că Putin „dă înapoi puțin” și ar vrea să se încheie conflictul. Beijingul a comunicat că întâlnirea va viza „protejarea păcii mondiale” și stabilitatea strategică, fără să menționeze explicit Ucraina. Miza pentru Europa: riscul unui „troc” geopolitic fără reprezentare Formatul summitului de la Shenzhen – fără reprezentanți ucraineni sau europeni – este prezentat ca o oportunitate pentru Putin de a proiecta Rusia drept putere globală și de a discuta războiul ca parte a unui aranjament mai larg între Washington, Moscova și Beijing, fără Kiev și aliații săi europeni la masă. Reacțiile europene citate în material indică o preocupare centrală: ca SUA să nu ajungă la înțelegeri „surpriză” și ca presiunea să nu fie mutată de pe agresor pe victimă. Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a criticat formatul summitului, iar cancelarul german Friedrich Merz a cerut Washingtonului să evite acorduri neașteptate și să acționeze în coordonare cu „Team Europe” și „Team Ukraine”. Două piste diplomatice în paralel: Shenzhen și Berlin Joi, 19 noiembrie, sunt programate două reuniuni în paralel: summitul din China și o întâlnire la Berlin găzduită de Friedrich Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham. Potrivit aceleiași surse, reuniunea de la Berlin ar urma să reunească peste 20 de șefi de stat și de guvern și să se concentreze pe apărarea Ucrainei, garanții de securitate postbelice și continuarea sprijinului militar, cu accent pe finanțarea apărării Kievului în 2027. Trump urmează să fie însoțit la Shenzhen de secretarul de stat Marco Rubio și de secretarul Trezoreriei Scott Bessent. În același timp, emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner li se atribuie participarea la discuțiile de la Berlin; Axios este citat cu afirmația unui oficial american care a descris reuniunile paralele drept un „efort diplomatic coordonat”. Rusia blochează rolul Europei în negocierile de pace Pe fond, problema imediată pentru europeni este accesul la masa negocierilor. Conform Reuters , Kushner și Witkoff au discutat cu consilierul de politică externă al Kremlinului, Yuri Ushakov, înainte de întâlniri cu reprezentanți ucraineni și europeni. Deși emisarii americani ar fi împins spre discuții directe între Moscova și guverne europene, Ushakov a spus că Rusia nu a acceptat participarea Europei la următoarea rundă de negocieri de pace. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat că echipele de negociere ucrainene, americane și europene au avut discuții dificile și a anunțat continuarea lor la Berlin pentru a conveni pași concreți. În mesajul său de seară, Zelenski a cerut „un final demn” al războiului și garanții de securitate pentru Ucraina, menționând că, pentru prima dată, Europa a participat cu un grup complet de negociere, incluzând Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO. Kushner a afirmat că Washingtonul a făcut progrese spre o înțelegere și a enumerat trei priorități: garanții de securitate credibile împotriva unei noi agresiuni ruse, o cale către aderarea la UE și un plan de reconstrucție post-război, adăugând că orice acord final trebuie acceptat atât de Ucraina, cât și de Rusia. În acest context, testul real rămâne dacă una dintre cele două piste diplomatice poate determina Kremlinul să oprească războiul pe care l-a început. [...]

Un posibil avariat grav al Podului Crimeei ar putea lovi direct logistica militară rusă și fluxurile comerciale din zonă , după ce imagini apărute online ar indica un prăbușire parțială a construcției, potrivit Bild . Publicația notează că Ucraina ar fi reluat atacurile asupra așa-numitului Pod al Crimeei, o infrastructură cu importanță strategică pentru Rusia, care leagă teritoriul rus de peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014. Conform lui Anton Gherașcenko, consilier al Ministerului ucrainean de Interne, atacul ar fi fost executat cu o rachetă de croazieră de tip FP-5 „Flamingo”. Ce se știe oficial și ce rămâne neconfirmat Autoritățile ruse au confirmat atacuri asupra podului și au anunțat blocarea (închiderea) acestuia, însă, la momentul relatării, nu confirmaseră un eventual prăbușire, mai scrie publicația. Bild precizează că fotografiile care circulă ar „urma să arate” un colaps parțial, ceea ce indică faptul că autenticitatea și amploarea avariilor nu sunt încă validate independent în materialul citat. De ce contează: presiune pe aprovizionarea Crimeei și pe transportul maritim Dacă informația despre prăbușire se confirmă, consecința imediată ar fi agravarea problemelor de aprovizionare pentru Crimeea, într-un context în care ruta a fost deja folosită mai restrictiv din cauza riscului de atacuri cu drone, potrivit articolului. Podul a funcționat mult timp și ca rută de aprovizionare pentru armata rusă, pentru transportul de trupe, combustibil și echipamente către Crimeea și mai departe spre sudul Ucrainei. În plus, materialul subliniază o potențială lovitură și pentru traficul comercial: imaginile ar indica și blocarea conexiunii maritime de sub pod, o rută importantă pentru navele care tranzitează între Marea Azov și Marea Neagră. Context: țintă militară și simbol politic Pentru Moscova, podul are și o încărcătură simbolică ridicată, fiind un proiect de prestigiu inaugurat personal de Vladimir Putin . Ucraina consideră construcția un obiectiv ridicat ilegal și, implicit, o țintă militară legitimă, mai notează Bild. [...]