Știri
Știri din categoria Externe
Războiul din Orientul Mijlociu a produs pierderi de până la 194 miliarde de dolari – impact economic major în doar o lună potrivit Al Jazeera, conflictul dintre SUA, Israel și Iran a generat un șoc economic sever în statele arabe, cu efecte rapide asupra creșterii economice, locurilor de muncă și nivelului de trai. Un raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) estimează că produsul intern brut al regiunii ar putea scădea cu 3,7% până la 6% după doar patru săptămâni de lupte, echivalentul unor pierderi între 120 și 194 miliarde de dolari.
Potrivit ONU, consecințele nu se limitează la indicatorii macroeconomici:
Raportul ia în calcul un conflict „scurt, dar intens”, ceea ce sugerează că efectele ar putea deveni mult mai grave dacă războiul continuă.
Mai multe elemente contribuie la deteriorarea rapidă a situației:
Aceste evoluții generează efecte în lanț, de la inflație crescută până la scăderea comerțului și a investițiilor.
Raportul evidențiază că impactul este inegal distribuit:
| Regiune | Situație |
|---|---|
| Levant | creștere accentuată a sărăciei |
| Sudan, Yemen | vulnerabilitate ridicată |
| Liban | distrugeri majore și deplasări de populație |
Libanul este unul dintre cele mai afectate state, după ce a fost atras în conflict în urma escaladării dintre Hezbollah și Israel. Bombardamentele au dus deja la distrugeri ale infrastructurii și la evacuări masive.
Oficialii ONU avertizează că fiecare zi de conflict agravează situația economică globală, nu doar regională. Interdependența economiilor din Orientul Mijlociu face ca efectele să se propage rapid, inclusiv prin piețele energetice și comerciale.
În concluzie, chiar și un conflict de scurtă durată produce pierderi economice masive și amplifică riscurile sociale, iar o eventuală prelungire ar putea transforma criza într-una de amploare regională și globală.
Recomandate
Două treimi dintre americani vor ca SUA să iasă rapid din războiul cu Iranul , chiar dacă asta ar însemna să nu fie atinse obiectivele stabilite de administrația Trump, potrivit Reuters , care citează un sondaj Reuters/Ipsos realizat între vineri și duminică. Sondajul arată că 66% dintre respondenți susțin încheierea rapidă a implicării SUA, în timp ce 27% spun că Washingtonul ar trebui să urmărească atingerea tuturor obiectivelor în Iran, chiar dacă asta prelungește conflictul; 6% nu au răspuns. În rândul republicanilor lui Trump, opiniile sunt mai împărțite: 40% ar prefera încheierea rapidă, iar 57% ar susține o implicare mai îndelungată. „Două treimi dintre americani cred că SUA ar trebui să lucreze pentru a-și încheia rapid implicarea în războiul cu Iranul, chiar dacă asta înseamnă să nu atingă obiectivele stabilite de administrația Trump.” Conflictul, aflat la aproximativ o lună de la declanșare, s-a extins în Orientul Mijlociu, a provocat mii de morți și a afectat economia globală prin scumpirea energiei, alimentând temeri privind inflația la nivel mondial, notează Reuters. Pe plan intern, 60% dintre respondenți au spus că dezaprobă loviturile militare ale SUA asupra Iranului, iar 35% le aprobă, într-un eșantion de 1.021 persoane. Un efect vizibil în SUA este creșterea prețului benzinei: acesta a depășit 4 dolari pe galon luni, pentru prima dată în peste trei ani, potrivit datelor serviciului de monitorizare a prețurilor GasBuddy, menționate de Reuters. Totodată, două treimi dintre respondenți se așteaptă ca prețurile la benzină să se înrăutățească în următorul an, inclusiv 40% dintre republicani. Pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului (midterm) din noiembrie 2026, care vor decide controlul asupra majorităților strânse din Camera Reprezentanților și Senat, sondajul indică și o presiune economică resimțită de populație. Mai mult de jumătate dintre respondenți cred că războiul va avea un impact în principal negativ asupra situației lor financiare personale, inclusiv 39% dintre republicanii intervievați. 66% vor încheierea rapidă a implicării SUA, chiar fără atingerea obiectivelor; 27% vor continuarea până la atingerea lor; 6% nu răspund. 60% dezaprobă loviturile militare ale SUA asupra Iranului; 35% le aprobă (sondaj pe 1.021 persoane). În rândul republicanilor: 40% ar încheia rapid; 57% ar susține o implicare mai lungă. Benzina a trecut de 4 dolari/galon; două treimi anticipează prețuri mai mari în următorul an. Peste jumătate se așteaptă la efecte negative asupra finanțelor personale. [...]
Benjamin Netanyahu spune că Israelul formează alianțe cu țări arabe împotriva Iranului , care citează informații relatate de cotidianul israelian Maariv și preluate de Times of Israel. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ședințe a Cabinetului, la Ierusalim. Netanyahu le-a spus miniștrilor că Israelul „formează alianțe cu țări arabe pentru a lupta împreună de partea noastră”, în contextul tensiunilor regionale legate de Iran. El a susținut că astfel de contacte nu sunt noi, dar că percepția liderilor arabi s-ar fi schimbat în timp. „În trecut, am avut discuții secrete cu lideri arabi”, a spus Netanyahu. Premierul israelian a afirmat că, în discuțiile anterioare, a încercat să convingă liderii din regiune că Iranul reprezintă o amenințare directă pentru stabilitatea lor politică. „Le-am spus: «De îndată ce va putea, Iranul vă va cuceri și vă va răsturna regimurile». Atunci nu au înțeles pe deplin. Astăzi înțeleg”, a adăugat el. Separat, ambasadorul Israelului la Washington, Yechiel Leiter, a declarat într-un podcast că unele state din Golf ar fi cerut sprijin Israelului și că relațiile s-ar fi apropiat în ultima lună, menționând Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Arabia Saudită, Oman și Kuweit. El a indicat și posibilitatea unor acțiuni comune, afirmând că „Israelul și aliații săi vor continua să acționeze” și că acest lucru „ar putea face cu adevărat diferența în viitor”. [...]
Secretarul de stat american Marco Rubio spune că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă , în contextul blocajului care a afectat în ultimele săptămâni traficul maritim prin această rută strategică, potrivit AGERPRES , care citează dpa. Rubio a declarat, într-un interviu acordat luni postului Al Jazeera, că Iranul are alternativa de a permite trecerea navelor „respectând dreptul internațional” sau, în caz contrar, o coaliție internațională, inclusiv cu participarea Statelor Unite, ar urma să intervină pentru a asigura redeschiderea strâmtorii. Oficialul american nu a detaliat ce măsuri ar putea lua o astfel de coaliție. „Dacă aleg să încerce să blocheze strâmtorile, atunci vor trebui să se confrunte cu consecințe reale, nu doar din partea Statelor Unite, ci și din partea țărilor din regiune și din întreaga lume”, a spus Rubio. În același context, Rubio a indicat că obiectivele-cheie ale unei eventuale acțiuni militare ar include distrugerea forțelor aeriene și a marinei iraniene și reducerea semnificativă a numărului de locuri de lansare a rachetelor. El a susținut că aceste obiective ar putea fi atinse „în săptămâni, nu în luni”, după care ar urma să fie abordată problema Strâmtorii Ormuz. Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru transporturile de petrol și gaze naturale lichefiate din regiune. Potrivit AGERPRES, atacurile și amenințările recente ale Iranului, pe fondul conflictului început de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie, au oprit în mare măsură traficul, fiind permisă doar trecerea limitată a petrolierelor, iar perturbările au contribuit la creșterea prețurilor globale la energie. [...]
Cel puțin 10 explozii au fost auzite deasupra Ierusalimului marți dimineață, după ce armata israeliană a anunțat că încearcă să intercepteze rachete lansate din Iran, potrivit Agerpres . Informația privind exploziile este atribuită unui jurnalist al agenției AFP, care a relatat că a auzit „cel puțin 10 explozii” deasupra orașului. Armata israeliană a transmis pe Telegram că a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul israelian și că „sistemele de apărare sunt în acțiune pentru a intercepta această amenințare”. La câteva minute după mesaj, alerta a fost ridicată, conform aceleiași surse. Separat, televiziunea de stat iraniană IRIB a anunțat că au fost lansate rachete în direcția Israelului. Informațiile disponibile în acest stadiu nu includ un bilanț al eventualelor pagube sau victime și nici detalii despre numărul rachetelor ori rezultatul interceptărilor. [...]
Președintele Iranului spune că Teheranul are „voința necesară” să încheie războiul , iar piețele au reacționat pe fondul speranțelor de detensionare, relatează HotNews.ro , citând AFP. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că Iranul este dispus să pună capăt conflictului în curs cu Israelul și Statele Unite, însă condiționează acest lucru de obținerea unor garanții că un astfel de război nu se va repeta. Declarația a fost făcută într-o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, potrivit unui comunicat al administrației sale, în care Teheranul reiterează una dintre cerințele considerate esențiale. În plan financiar, acțiunile americane au urcat după semnale venite atât din partea administrației Donald Trump, cât și din partea Teheranului, care au alimentat așteptările privind o posibilă încheiere a războiului. Principalii indici de pe Wall Street au recuperat o parte din pierderile recente, pe fondul optimismului investitorilor legat de o eventuală detensionare în Orientul Mijlociu. Consemnează, de asemenea, CNN că S&P 500 a crescut cu 2,5%, Dow Jones Industrial Average a urcat cu 850 de puncte (1,9%), iar Nasdaq Composite a avansat cu 3,3%, după ce intrase în corecție săptămâna trecută (corecție înseamnă, în mod uzual, o scădere de cel puțin 10% față de un vârf recent). În același context, Wall Street Journal a relatat că Donald Trump le-ar fi spus unor membri ai administrației de la Casa Albă că este dispus să încheie războiul cu Iranul chiar și fără redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Pe piața petrolului, cotațiile au scăzut ușor: contractele futures pentru Brent cu livrare în mai au coborât cu 2,7%, la 104,50 dolari pe baril, iar petrolul american s-a ieftinit cu 1,6%, până la puțin peste 101 dolari pe baril. Totuși, potrivit CNN, scăderea relativ limitată a randamentelor obligațiunilor de stat americane și reacția moderată a petrolului sugerează că investitorii rămân prudenți în privința unei încheieri rapide a conflictului. [...]
China și Pakistan au propus un plan de pace în cinci puncte pentru Orientul Mijlociu , potrivit Digi24 , după o întâlnire la Beijing între ministrul chinez de externe Wang Yi și vicepremierul și ministrul de externe pakistanez Mohammad Ishaq Dar, pe 31 martie 2026. Inițiativa vine în contextul în care Pakistanul încearcă să obțină sprijinul Chinei pentru eforturile sale, aflate în impas, de a negocia încetarea războiului și își susține în continuare rolul de mediator între Statele Unite și Iran, deși conflictul „nu dă semne că s-ar potoli”, notează The Guardian . Potrivit unei declarații a Ministerului de Externe al Chinei, vizita a urmărit să „consolideze” cooperarea dintre China și Pakistan în legătură cu conflictul din Iran și să „depune noi eforturi în direcția promovării păcii”. Ce au cerut Beijingul și Islamabadul după întâlnirea de la Beijing China a păstrat până acum o distanță prudentă față de conflictul din Orientul Mijlociu și din Golf, deși are legături cu Teheranul și este cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Beijingul a condamnat atacurile inițiale ale SUA și Israelului asupra Iranului, dar ulterior a adoptat o poziție în mare parte neutră, concentrându-se pe solicitarea unui armistițiu și pe discuții directe cu Teheranul pentru trecerea în siguranță a propriilor petroliere prin strâmtoarea Ormuz. În declarația emisă după întâlnirea de marți, cele două țări au cerut un armistițiu imediat și protejarea siguranței căilor navigabile, inclusiv a strâmtorii blocate, și au lansat o inițiativă de pace în cinci puncte. Documentul comun susține că dialogul și diplomația sunt „singura opțiune viabilă pentru rezolvarea conflictelor”, însă, potrivit relatării, progresele pentru aducerea actorilor relevanți la masa negocierilor par limitate. Planul în cinci puncte și mesajele publice despre negocieri Textul citat nu detaliază conținutul celor cinci puncte, dar plasează inițiativa în linia apelurilor pentru armistițiu și securizarea rutelor maritime. În paralel, mesajele publice ale părților rămân divergente: Donald Trump a spus în această săptămână că negocierile cu Iranul decurg „extrem de bine”, în timp ce Teheranul susține că nu există discuții directe. În ultimele săptămâni, Pakistanul s-a poziționat în centrul eforturilor de obținere a unui armistițiu și a insistat ca Islamabadul să găzduiască negocierile de pace. Prim-ministrul Shehbaz Sharif și șeful armatei, Syed Asim Munir, au comunicat atât cu președintele SUA, cât și cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, iar mesajele dintre cele două țări beligerante ar fi circulat prin intermediari pakistanezi. Armistițiu imediat și apel la dialog și diplomație ca soluție. Protejarea siguranței căilor navigabile, inclusiv strâmtoarea Ormuz. Inițiativă comună China–Pakistan prezentată ca plan de pace în cinci puncte. Pakistanul își promovează rolul de mediator și propune Islamabadul ca loc pentru negocieri. Contacte la nivel înalt ale Pakistanului cu SUA, Iran și alți lideri regionali. De ce contează pentru Pakistan: riscuri de securitate și costuri economice Duminică, Islamabad a găzduit discuții cu miniștrii de externe ai Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului, într-un demers de soluție regională, însă absența SUA și a Iranului a fost percepută ca diminuând greutatea diplomatică a reuniunii. Analiștii citați leagă activismul diplomatic al Pakistanului de dorința de a-și recâștiga relevanța în relația cu Washingtonul și de a fi perceput drept o putere regională de anvergură. „Islamabadul încearcă să-și consolideze poziția de putere medie influentă în cadrul lumii musulmane mai largi și să semnaleze importanța geopolitică continuă partenerilor externi, în special Washingtonului și statelor din Golf.” În același timp, Pakistanul are mize directe în dezamorsarea conflictului: a plătit deja un „preț economic greu” din cauza blocadei asupra combustibilului și gazului prin strâmtoarea Ormuz, are o frontieră terestră de 900 km cu Iranul și se teme de extinderea conflictului în Baluchistan, o regiune deja afectată de insurgență. În plus, există riscul amplificării tensiunilor sectare, iar un pact de apărare recent cu Arabia Saudită ar putea pune presiune suplimentară asupra Islamabadului dacă statele din Golf își schimbă postura militară, potrivit textului citat. [...]
