Știri
Știri din categoria Externe
Războiul din Orientul Mijlociu a produs pierderi de până la 194 miliarde de dolari – impact economic major în doar o lună potrivit Al Jazeera, conflictul dintre SUA, Israel și Iran a generat un șoc economic sever în statele arabe, cu efecte rapide asupra creșterii economice, locurilor de muncă și nivelului de trai. Un raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) estimează că produsul intern brut al regiunii ar putea scădea cu 3,7% până la 6% după doar patru săptămâni de lupte, echivalentul unor pierderi între 120 și 194 miliarde de dolari.
Potrivit ONU, consecințele nu se limitează la indicatorii macroeconomici:
Raportul ia în calcul un conflict „scurt, dar intens”, ceea ce sugerează că efectele ar putea deveni mult mai grave dacă războiul continuă.
Mai multe elemente contribuie la deteriorarea rapidă a situației:
Aceste evoluții generează efecte în lanț, de la inflație crescută până la scăderea comerțului și a investițiilor.
Raportul evidențiază că impactul este inegal distribuit:
| Regiune | Situație |
|---|---|
| Levant | creștere accentuată a sărăciei |
| Sudan, Yemen | vulnerabilitate ridicată |
| Liban | distrugeri majore și deplasări de populație |
Libanul este unul dintre cele mai afectate state, după ce a fost atras în conflict în urma escaladării dintre Hezbollah și Israel. Bombardamentele au dus deja la distrugeri ale infrastructurii și la evacuări masive.
Oficialii ONU avertizează că fiecare zi de conflict agravează situația economică globală, nu doar regională. Interdependența economiilor din Orientul Mijlociu face ca efectele să se propage rapid, inclusiv prin piețele energetice și comerciale.
În concluzie, chiar și un conflict de scurtă durată produce pierderi economice masive și amplifică riscurile sociale, iar o eventuală prelungire ar putea transforma criza într-una de amploare regională și globală.
Recomandate
Funeraliile lui Ali Khamenei tensionează și mai mult negocierile de pace SUA–Iran, puse pe pauză pentru o săptămână , în timp ce la Teheran au ieșit în stradă mulțimi estimate la ordinul sutelor de mii, potrivit HotNews . Ceremoniile, începute vineri, se întind pe șase zile, iar înmormântarea este programată joi, la Mashhad, în nord-estul Iranului. Amploarea manifestației de luni este evaluată diferit de publicațiile internaționale citate: BBC și New York Times vorbesc despre „sute de mii”, în timp ce The Guardian estimează „milioane”. Mulțimile s-au adunat încă din primele ore ale zilei, fluturând steaguri și ținând fotografii ale fostului ayatollah. Negocierile, suspendate pe fondul unui armistițiu „fragil” Procesiunea are loc în contextul menținerii unui armistițiu descris drept fragil între SUA și Iran, în timp ce discuțiile pentru un acord de pace permanent continuă. Potrivit președintelui american Donald Trump, negocierile au fost suspendate de vineri, odată cu începerea funeraliilor. Trump a declarat pentru site-ul Axios că iranienii „implorau să se ajungă la un acord”, dar că ambele părți au decis o pauză de o săptămână până la finalizarea ceremoniilor. Iranul nu a comentat oficial suspendarea negocierilor, conform informațiilor din articol. O ceremonie cu miză politică și mesaje de răzbunare BBC, citat de HotNews , descrie evenimentele din Teheran ca fiind „atent coregrafiate și extrem de politice”, nu doar o înmormântare. În mulțime au fost vizibile steaguri roșii – simbol al răzbunării – și afișe cu mesaje amenințătoare la adresa președintelui SUA. Totodată, articolul notează că furia provocată de asasinarea ayatollahului alimentează și tensiuni în interiorul conducerii iraniene, unii lideri radicali condamnând negocierile cu echipa lui Trump. Procesiunea a trecut și prin zone lovite în războiul început la finalul lunii februarie; unul dintre locurile grav avariate menționate este Universitatea Tehnică Sharif, o instituție academică de prestigiu din Iran. Televiziunea publică IRIB, citând un oficial implicat în organizare, estimează că întregul cortegiu de luni ar urma să dureze între 10 și 12 ore. Absența lui Mojtaba Khamenei , interpretată ca măsură de securitate Un element urmărit atent este absența de la ceremonii a lui Mojtaba Khamenei, descris în articol drept al treilea lider suprem al Iranului și fiul lui Ali Khamenei. Presa iraniană susține că acesta ar fi fost rănit în același atac în care a murit tatăl său, pe 28 februarie, în prima zi a războiului, când SUA și Israelul au atacat Iranul. Absența sa este interpretată prin motive de securitate, în lipsa unei explicații oficiale. Până acum, singurele sale declarații după preluarea funcției la începutul lunii martie ar fi fost comunicate scrise publicate în mass-media iraniană, fără apariții publice. [...]
Președintele Libanului avertizează că „ocupația israeliană” blochează aplicarea acordului de la Washington , pe fondul continuării atacurilor în sudul țării și al riscului de destabilizare internă, potrivit Mediafax . Joseph Aoun a susținut că ceea ce el numește „ocupația israeliană” împiedică desfășurarea armatei libaneze și „nu servește interesului atingerii obiectivelor” Libanului și ale celor de la Washington. Declarațiile vin în contextul unor atacuri atribuite Israelului în sudul Libanului, care au provocat moartea a cel puțin patru persoane, potrivit autorităților locale. Aljazeera notează că printre victime se află și un cuplu căsătorit, element care a amplificat îngrijorările privind impactul conflictului asupra populației civile. Miza: implementarea acordului și controlul pe teren Mesajul președintelui libanez indică o problemă operațională majoră: fără posibilitatea de a desfășura armata în zonele vizate, aplicarea acordului discutat la Washington rămâne, în practică, blocată. În același timp, persistența tensiunilor cu Israelul menține situația din sudul Libanului într-o zonă de fragilitate, în care acordurile internaționale devin tot mai greu de pus în aplicare. Avertisment intern: „nu este loc pentru un război civil” Aoun a respins ideea unui conflict intern și a avertizat asupra riscurilor de destabilizare, insistând pe necesitatea menținerii unității naționale. „Nu este loc pentru un război civil în Liban, în ciuda unor încercări de a incita la conflict”, a declarat acesta. [...]
Chiar dacă Hamas ar renunța formal la guvernarea din Gaza, aplicarea dezarmării rămâne problema-cheie pentru orice plan postbelic, arată o analiză din The Jerusalem Post , pe fondul informațiilor potrivit cărora gruparea ar fi „deschisă” să-și dizolve structura de conducere locală. În centrul discuției este întrebarea practică: cine și cum ar putea impune dezarmarea Hamas dacă organizația își „dizolvă” guvernul din Gaza și pretinde că nu mai are responsabilități administrative. Analiza notează că această mișcare ar putea permite Hamas să evite presiunea directă, rămânând totuși „în spatele cortinei”, în timp ce negocierile și mecanismele de control devin mai greu de ancorat instituțional. Planul american mizează pe „o singură autoritate, o singură lege și o singură armă” Potrivit textului, Board of Peace (BoP) – o structură susținută de SUA – a luat act de anunțul privind dizolvarea „Comitetului de Urgență” din Gaza și insistă că transferul real de putere trebuie să includă controlul armelor. BoP leagă acest obiectiv de preluarea guvernării de către National Committee for the Administration of Gaza (NCAG), un comitet tehnocratic care ar urma să exercite autoritatea administrativă. Publicația redă poziția BoP, care condiționează evaluarea de „acțiuni, nu promisiuni”, și fixează principiul central al tranziției: „Principiul de bază rămâne o singură autoritate, o singură lege și o singură armă.” În această logică, „consolidarea tuturor armelor” sub controlul NCAG devine criteriul operațional care separă o retragere reală a Hamas de o repoziționare tactică. De ce „dizolvarea” guvernului nu rezolvă problema securității Analiza subliniază că Hamas a condus Gaza din 2007, după ce a ajuns la putere „ilegal” în urma unui conflict intern palestinian. În acest interval, comunitatea internațională și ONU au finanțat servicii pentru populație, ceea ce ar fi permis Hamas să-și concentreze resursele pe pregătirea militară. În acest context, simpla renunțare la o structură administrativă ridică mai multe riscuri practice, așa cum sunt formulate în text: lipsa unui „interlocutor” clar pentru discuții despre dezarmare, dacă Hamas pretinde că nu mai guvernează; posibilitatea ca Hamas să revină în clandestinitate , similar modului în care ar opera în Cisiordania, și să aștepte momentul revenirii; dificultatea aplicării presiunii : organizația ar putea susține că nu mai are atribuții, dar să păstreze controlul real. Israelul, sceptic; reconstrucția rămâne blocată de controlul armelor Textul notează scepticismul Israelului față de afirmațiile Hamas și îngrijorarea că dezarmarea nu avansează. În paralel, analiza indică existența unor voci la Ierusalim care discută scenarii în care Gaza ar rămâne „în ruine” sau în care Israelul ar prelua o parte foarte mare din teritoriu (menționat ca „70%–80%”), opțiune despre care se afirmă că nu este prevăzută în planul lui Trump. Miza practică, în lectura autorului, este dacă BoP și NCAG pot crea o zonă neguvernată de Hamas, în care să înceapă reconstrucția și unde civilii să poată accesa drepturi civile de bază. Analiza vorbește despre aproximativ 2 milioane de civili în Gaza și sugerează că, fără un mecanism credibil de dezarmare, tranziția administrativă riscă să rămână formală. În final, autorul indică drept reper experiența campaniei anti-ISIS, care a dus la eliberarea Mosulului, ca posibil model de „înlăturare” a unei organizații armate urmată de reluarea vieții civile – dar subliniază că, în Gaza, obstacolul imediat rămâne același: cine colectează armele și cine garantează că Hamas nu rămâne, de facto, la comandă . [...]
Kremlinul mizează pe continuitatea canalului direct cu Donald Trump , după convorbirea telefonică din weekend dintre liderul american și Vladimir Putin , iar Moscova anunță că cei doi au convenit să reia discuțiile „în viitorul apropiat”, potrivit HotNews . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus luni că Putin și Trump au agreat să continue contactele curând, răspunzând afirmativ când a fost întrebat dacă Trump îl va suna pe Putin după întâlnirea planificată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Ankara, în marja Summitului NATO. Un oficial american de rang înalt declarase duminică faptul că Trump intenționează să se vadă cu Zelenski miercuri, tot la Ankara, iar apoi ar urma „probabil” o nouă discuție Trump–Putin. Mesajul politic al Moscovei: Trump, „consecvent” și receptiv la versiunea lui Putin În declarațiile sale, Peskov l-a descris pe Trump drept „destul de consecvent” în privința războiului din Ucraina și a respins ideea că liderul american și-ar schimba pozițiile „după cum bate vântul”. „Știți, președintele Trump, președintele SUA, are o poziție destul de consecventă, iar toate aceste invenții cum că și-ar schimba opiniile după cum bate vântul sunt, desigur, neadevărate.” Peskov a mai afirmat că Trump ar fi „deschis să asculte informațiile” transmise de Putin, conturând o linie de comunicare pe care Kremlinul pare să o considere utilă în perioada următoare. Ce spune Kremlinul că i-a transmis Putin lui Trump despre Ucraina și Europa Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a susținut, într-un briefing, că Putin i-a spus lui Trump că Europa și Kievul ar miza pe prelungirea războiului și chiar pe escaladarea lui, inclusiv prin „acte de terorism” împotriva civililor. Declarațiile au fost atribuite agenției TASS, potrivit News.ro . Ușakov a mai afirmat că Putin i-ar fi transmis lui Trump că Ucraina și administrațiile europene ar porni de la „o percepție falsă” asupra situației de pe linia frontului. Convorbirea dintre cei doi președinți a durat aproape 90 de minute, conform părții ruse. Pentru context privind discuția, HotNews a relatat separat despre dialogul dintre cei doi președinți . [...]
Valul de arestări și restricțiile pentru presă din Turcia pun presiune politică pe Summitul NATO de la Ankara , după ce secretarul general al alianței, Mark Rutte, a fost întrebat public despre măsurile luate de autoritățile turce împotriva disidenților, relatează HotNews , citând Reuters. Summitul NATO, la care sunt așteptați liderii celor 32 de state aliate și oficiali din țări partenere, este programat marți și miercuri, la Ankara. Înaintea reuniunii, autoritățile turce au intensificat acțiunile împotriva protestatarilor și a unor grupuri de opoziție. Duminică, peste 100 de persoane au fost reținute după marșuri organizate de partide și grupuri de stânga, iar alte 103 persoane au fost arestate în cadrul unor operațiuni antitero la Ankara. Întrebat despre rețineri și arestări – care, potrivit relatării, i-au vizat inclusiv pe unii jurnaliști și pe comediantul Deniz Göktaș – Mark Rutte a spus că dreptul de a protesta și libertatea presei sunt esențiale într-o democrație și că democrația „înseamnă mai mult decât organizarea de alegeri”. „Și, bineînțeles, democrația înseamnă ca oamenii să organizeze demonstrații dacă doresc acest lucru. Deci este mult mai mult decât alegeri libere, iar când vine vorba de mass-media”, a declarat secretarul general al NATO. Presiune pe accesul presei la summit Declarația lui Rutte vine în contextul în care mai multor jurnaliști turci independenți le-a fost refuzată acreditarea pentru summit, iar șeful NATO a insistat că pentru alianță este important ca presa să poată participa personal la evenimente majore. Autoritățile turce susțin că operațiunile vizează „activitățile militante” și nu au legătură cu summitul. De ce contează pentru NATO Potrivit relatării, în ultimii ani țările occidentale – aliate ale Ankarei – au evitat să insiste pe acuzațiile privind drepturile omului în Turcia. Critici ai regimului condus de Recep Tayyip Erdogan afirmă că această atitudine a slăbit opoziția și a trecut cu vederea principii pe care NATO le invocă drept fundament, precum democrația și statul de drept. Context suplimentar despre reuniune: HotNews . [...]
Un atac ucrainean cu drone a scos Crimeea din rețeaua electrică , într-o operațiune care vizează direct infrastructura energetică folosită și de armata rusă în peninsula ocupată, potrivit Kyiv Post . Pana de curent a fost raportată pe întreg teritoriul Crimeei, unde locuiesc aproximativ 2,5 milioane de oameni. În același val de lovituri, alte 3–3,5 milioane de utilizatori din zone ocupate ale regiunilor Herson, Zaporijjea și Donețk au avut întreruperi parțiale sau alimentare limitată, după atacuri asupra stațiilor de transformare și rețelelor de distribuție, dar și asupra unor baze militare și infrastructuri portuare. În total, raidurile au inclus „cel puțin opt pachete” de lovituri, iar trei ținte din interiorul Federației Ruse au fost atinse în cursul nopții. Ținte energetice și efecte operaționale în Crimeea Analiza publicației, bazată pe relatări și rapoarte, indică faptul că aproximativ două treimi dintre drone au vizat infrastructura energetică din Crimeea sau din zonele adiacente, ori facilități cu relevanță militară din apropiere. Ținta principală ar fi fost o stație majoră de transformare care deservește Simferopolul și împrejurimile, în zona satului Strohanivka; au fost raportate cel puțin patru lovituri asupra stației de 330 kV și incendii active până la prânz. Aceeași instalație ar mai fi fost atacată pe 25 iunie. Au existat și efecte imediate pentru economie și servicii locale: operatori hotelieri și autorități din stațiunile Alușta și Ialta au raportat livrări minime de electricitate, ceea ce a dus la întreruperi programate (blackout-uri rotative) și la noi avarii ale liniilor electrice. Lovituri asupra bazelor și porturilor: Kerci, Mariupol, Berdiansk Baza aeriană Hvardiiske, lângă Simferopol, a fost de asemenea lovită, potrivit relatărilor unor bloggeri militari ruși și ucraineni, cu posibile ținte în sistemele de apărare antiaeriană și depozite de muniții. Statul Major ucrainean a transmis că au fost lovite rampe de lansare și zone de depozitare a aeronavelor folosite de forțele ruse pentru lansarea dronelor Shahed, precum și un sistem de apărare antiaeriană. În afara Crimeei, atacurile au inclus: portul Kerci, lângă strâmtoarea Kerci și podul rutier-feroviar către Rusia; o platformă regională de știri, Krymsky Veter, a raportat un incendiu la terminalul de petrol și gaze; două pachete de lovituri asupra portului Mariupol, la 1:30 și 4:30; o explozie puternică raportată la Berdiansk, în zona unei fabrici de cabluri, urmată de un incendiu confirmat de imagini satelitare și relatări locale. Oficiali ruși din sudul ocupat al Ucrainei au confirmat întreruperi parțiale de curent în Berdiansk, Mariupol și localități din jur. Extinderea atacurilor în Rusia: rafinării și terminale petroliere Atacurile au vizat și infrastructură energetică în interiorul Rusiei, inclusiv o rafinărie din orașul Iaroslavl și terminalul petrolier Ust-Luga de la Marea Baltică, plus portul Vîsoțk din apropiere, ambele în zona Sankt Petersburgului. Kyiv Post notează că aceste obiective au fost lovite în mod repetat: Ust-Luga ar fi fost atacat de cinci ori într-un interval de zece zile în martie, iar infrastructura rafinăriei din Iaroslavl ar fi fost lovită de cel puțin nouă ori în 2026. Reacții și bilanț: victime și amploarea raidului Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 519 drone în acea noapte; un record anterior invocat de Rusia a fost de 660 de drone doborâte, în perioada 25–26 iunie. În teritoriile ocupate, oficiali locali au raportat un civil ucis și nouă răniți. Atacurile ucrainene au avut loc în paralel cu o lovitură rusească cu rachete și drone asupra Kievului, care, potrivit unor raportări de la mijlocul zilei de luni citate de Kyiv Post, a provocat moartea a 12 civili ucraineni și rănirea a peste 40; bilanțul era așteptat să crească, pe măsură ce echipele de intervenție continuau căutările în ruinele clădirilor lovite. Comandantul Forțelor ucrainene ale Sistemelor Fără Pilot, Robert Brovdi , a afirmat într-o declarație că prioritatea este scoaterea din funcțiune a infrastructurii de rețea din Crimeea și zonele adiacente, pentru a afecta „serviciile din spatele frontului” ale armatei ruse din peninsulă. El a mai susținut că, în ultimele 48 de ore, raidurile ar fi scos din funcțiune 12 stații sau noduri majore, iar de la 1 iunie ar fi fost închise 37 de astfel de puncte. Publicația precizează că materiale video publicate din 4 iunie ar confirma prin geolocalizare o mare parte din aceste atacuri, majoritatea în Crimeea. [...]
