Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile lui Netanyahu sugerează o extindere a controlului militar israelian în Gaza peste parametrii armistițiului, într-un semnal cu potențial de a complica implementarea acordului și de a prelungi incertitudinea operațională din zonă, potrivit G4Media, care citează AFP, informație preluată de Agerpres.
Premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul este „foarte aproape” de a-și atinge unul dintre obiectivele declarate după atacurile din 7 octombrie 2023: uciderea tuturor celor responsabili de organizarea acestora. Declarația a fost făcută duminică, în ședința săptămânală de cabinet, potrivit comunicatului biroului său de presă.
În acest context, armata israeliană a anunțat sâmbătă moartea lui Ezzedine al-Haddad, comandant al aripii armate a Hamas, ucis vineri într-un atac aerian țintit în Gaza.
„Am promis că fiecare arhitect al masacrului şi al luării de ostatici va fi eliminat până la ultimul, şi suntem foarte aproape de a finaliza această misiune.”
Netanyahu a mai spus că forțele israeliene controlează în prezent 60% din teritoriul Fâșiei Gaza. Potrivit articolului, această afirmație indică faptul că armata și-a extins prezența operațională, pe fondul unor relatări recente din presă despre avansul trupelor spre o nouă așa-numită „linie portocalie”.
În același timp, termenii armistițiului mediat de SUA între Israel și Hamas, intrat în vigoare din 10 octombrie, prevedeau retragerea forțelor israeliene pe o „linie galbenă” în Gaza, lăsând palestinienilor controlul asupra a peste 50% din teritoriu.
G4Media notează că, de la atacul din 7 octombrie 2023, armata israeliană i-a ucis pe:
Netanyahu a susținut, totodată, că Israelul „știe exact” care este misiunea sa și că obiectivul este ca Gaza „să nu mai reprezinte niciodată o amenințare” pentru Israel. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre pașii următori sau despre o reacție a Hamas la aceste declarații.
Recomandate
Discuțiile Netanyahu–Trump despre Iran vin pe fondul unor posibile ajustări de sancțiuni care ar putea afecta fluxurile de petrol către China , în condițiile în care președintele SUA a spus că ia în calcul ridicarea sancțiunilor pentru companiile petroliere chineze care cumpără țiței iranian, potrivit The Jerusalem Post . Premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump au vorbit duminică atât despre evoluțiile legate de Iran, cât și despre vizita lui Trump în China. După convorbire, Trump a publicat pe Truth Social un mesaj cu ton de ultimatum la adresa Teheranului, susținând că „timpul este esențial”. Înaintea apelului, Netanyahu anunțase că urmează să discute cu Trump „ca la fiecare câteva zile” și că va afla „impresiile” acestuia din China, adăugând că Israelul se declară pregătit „pentru orice scenariu”. Ce a adus Trump din vizita în China: acorduri comerciale și un mesaj despre Hormuz Trump s-a întors sâmbătă în SUA după o vizită de stat în China, unde el și președintele Xi Jinping au convenit asupra unei serii de înțelegeri privind tarifele, agricultura și aeronavele. Ministerul Comerțului din China a descris acordurile drept „preliminare” și a precizat că cele două părți au agreat înființarea unui consiliu de investiții și a unui consiliu comercial, pentru a negocia reduceri reciproce de tarife pe produse specifice, dar și tăieri mai largi pentru bunuri nespecificate, inclusiv produse agricole. Un punct sensibil, cu implicații directe pentru piața energetică, este Strâmtoarea Hormuz , rută maritimă vitală pentru transportul de petrol. Trump a afirmat că Xi ar fi fost de acord că Iranul trebuie să deschidă strâmtoarea și că Teheranul nu poate avea o armă nucleară. În paralel, Ministerul de Externe al Chinei a transmis frustrare față de războiul cu Iranul, numindu-l un conflict „care nu ar fi trebuit să se întâmple, nu are niciun motiv să continue”. Miza economică: sancțiuni, petrol iranian și rolul Chinei Trump a mai spus că ia în calcul ridicarea sancțiunilor americane asupra companiilor petroliere chineze care cumpără petrol iranian, subliniind că China este cel mai mare cumpărător de țiței iranian. Întrebat la bordul Air Force One dacă Xi și-a asumat un angajament ferm pentru a pune presiune pe Iran să redeschidă strâmtoarea, Trump a răspuns: „Nu cer nicio favoare, pentru că atunci când ceri favoruri, trebuie să întorci favoruri.” Din perspectiva pieței, o eventuală relaxare a sancțiunilor pentru cumpărătorii chinezi ar putea schimba condițiile de tranzacționare pentru fluxurile de petrol iranian și ar repoziționa China în ecuația de presiune asupra Teheranului, însă materialul nu oferă un calendar sau detalii despre pași concreți. Separat, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat vineri că Iranul ar primi „input” din partea Chinei, adăugând că Teheranul încearcă să dea o șansă diplomației, dar nu are încredere în SUA, pe fondul loviturilor aeriene care au întrerupt runde anterioare de discuții. [...]
O explozie puternică auzită lângă Ierusalim a fost atribuită unui test militar, dar lipsa avertizării a alimentat panica , după ce compania israeliană de apărare Tomer a susținut că autoritățile au fost informate, potrivit G4Media . Incidentul a fost raportat în noaptea de sâmbătă spre duminică în apropierea orașului Beit Shemesh, în vecinătatea Ierusalimului. Videoclipuri apărute pe rețelele sociale arată o minge de foc care luminează cerul, iar persoanele care filmează reacționează panicat, notează Le Figaro, citat de G4Media. Ce spune compania și ce contestă localnicii Tomer, companie care dezvoltă motoare pentru rachete și rachete balistice (inclusiv pentru sistemul de apărare aeriană Arrow ), a transmis într-un comunicat că explozia a fost rezultatul unui test planificat. „Un experiment planificat în prealabil, care a fost realizat conform planului.” Potrivit Times of Israel, citat de G4Media, compania a afirmat că autoritățile au fost informate. În schimb, locuitorii au declarat că nu au primit niciun avertisment prealabil. Context: zonă sensibilă la alerte și incidente În material se arată că testul ar fi implicat combustibili pentru rachete, inclusiv pentru unele cu rază de acțiune de câteva mii de kilometri. Totodată, o explozie „masivă” similară ar fi avut loc la aceeași fabrică în 2021, tot în cadrul unui test planificat, fără victime. Beit Shemesh este prezentat ca un oraș aflat într-un context de securitate tensionat: de la începutul războiului, zona ar fi fost lovită de mai multe ori de rachete lansate de Iran, iar la 1 martie nouă persoane au fost ucise și peste 40 rănite în urma unui tir direct de rachetă balistică iraniană, potrivit informațiilor redate de G4Media. [...]
Kremlinul încearcă să influențeze cine negociază cu Rusia din partea UE , salutând public discuțiile din Europa despre reluarea dialogului, dar indicând explicit că nu o vrea pe șefa diplomației europene în rol de negociator, potrivit HotNews . Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, a declarat într-un interviu pentru jurnalistul Pavel Zarubin că Moscova vede în Europa o „discuție animată” despre posibilitatea reluării dialogului cu Rusia și că această schimbare de mentalitate – ideea că „la un moment dat va trebui să vorbim cu rușii” – este „un lucru bun”, conform agenției ruse de stat TASS. În același timp, Peskov a sugerat că Rusia nu își dorește ca Kaja Kallas , șefa diplomației UE, să fie cea care negociază. Oficialul rus a afirmat că „este în interesul ei” să nu fie negociator și a invocat o declarație anterioară a lui Vladimir Putin, potrivit căreia, „în principiu, ar putea fi oricine care nu a reușit să spună o mulțime de lucruri rele”. Disputa privind „interlocutorul” și miza pentru UE Contextul este legat de discuțiile din spațiul european despre eventuale contacte cu Moscova. După ce Financial Times a scris că liderii UE se pregătesc pentru posibile discuții cu Rusia, Putin a fost întrebat dacă este dispus să vorbească cu europenii și l-a indicat pe fostul cancelar german Gerhard Schröder drept interlocutor preferat, citat de AFP și Reuters. Kaja Kallas a respins categoric această variantă, într-o declarație citată de Euronews , argumentând că nu ar fi „înțelept” ca Rusia să poată numi negociatorul UE și susținând că Schröder a fost „practic un lobbyist de nivel înalt pentru companii de stat rusești”. Ea a adăugat că Putin l-ar prefera pe Schröder pentru că astfel „ar sta practic de ambele părți ale mesei”. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie a UE privind desemnarea unui negociator sau un calendar pentru reluarea dialogului. Mesajele publice ale Kremlinului indică însă o încercare de a seta condiții politice privind persoanele acceptabile la masa negocierilor, într-un moment în care în Europa se discută tot mai des despre oportunitatea unor contacte cu Moscova. [...]
Sosirea emisarului lui Trump la Nuuk reaprinde miza negocierilor economice și militare pentru Groenlanda , într-un moment în care Danemarca, Groenlanda și SUA au deschis discuții la nivel înalt pentru a reduce tensiunile, relatează Reuters . Jeff Landry , emisar special al SUA pentru Groenlanda și guvernator al statului Louisiana, a ajuns duminică în capitala teritoriului arctic, potrivit presei locale citate de Reuters. Landry a fost numit anul trecut de președintele Donald Trump pentru a susține obiectivul de a aduce Groenlanda sub control american, o ambiție respinsă ferm atât de guvernul groenlandez, cât și de cel danez, care au reiterat că insula „nu este de vânzare”. Imagini difuzate de televiziunea publică daneză DR îl arată pe Landry coborând din avion. În programul vizitei figurează participarea la conferința de afaceri „ Future Greenland ”, organizată la Nuuk în 19-20 mai, unde Landry urmează să fie însoțit de ambasadorul SUA în Danemarca, Kenneth Howery. Conferința „Future Greenland” și mesajul economic al SUA Organizatorul conferinței, Business Greenland, a precizat că nu l-a invitat pe Landry, dar că evenimentul este deschis oricui se înscrie. În această săptămână, ambasada SUA la Copenhaga a transmis că Landry și Howery vor avea întâlniri cu „o gamă largă de groenlandezi”, cu obiectivul de a extinde oportunitățile economice, de a construi legături între oameni și de a crește nivelul de înțelegere între Statele Unite și Groenlanda. Negocieri în curs, dar fără întâlniri politice confirmate Pe fondul încercărilor de a calma tensiunile, Groenlanda, Danemarca și SUA au convenit la începutul anului să poarte negocieri diplomatice la nivel înalt pentru a rezolva criza, însă rezultatul acestor discuții nu a fost prezentat până acum. Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat recent că o creștere a prezenței militare americane face parte din negocierile în desfășurare cu Washingtonul. Până la acest moment, nu au fost confirmate întâlniri oficiale între Jeff Landry și politicieni groenlandezi în timpul vizitei sale, potrivit Reuters. [...]
Președintele Taiwanului avertizează că sprijinul militar al SUA este „bazat pe lege” și nu poate fi negociat , pe fondul incertitudinilor apărute după summitul SUA–China, potrivit HotNews . Mesajul lui Lai Ching-te mută discuția din registrul politic în cel de reglementare: vânzările americane de arme către Taipei sunt prezentate ca obligație derivată din legislația SUA, nu ca monedă de schimb diplomatic. Reacția vine după summitul de două zile dintre Donald Trump și Xi Jinping, în urma căruia Trump a declarat pentru Fox News că își dorește dezamorsarea tensiunilor dintre Beijing și Taipei și a spus că nu caută un război, invocând distanța mare până în regiune. Ce invocă Taipei: Legea Relațiilor cu Taiwanul Lai a susținut că relația de securitate Taiwan–SUA și vânzările de arme au la bază Legea Relațiilor cu Taiwanul, un act normativ american din 1979 care prevede vânzarea de armament către insulă. În interpretarea liderului taiwanez, acest cadru legal reprezintă atât un angajament de securitate, cât și un instrument de descurajare a acțiunilor care ar submina stabilitatea regională. „Taiwanul nu va fi absolut deloc sacrificat sau dat la schimb.” Pachetele de armament: aprobări și blocaje În contextul discuției despre garanțiile SUA, articolul notează că administrația Trump a aprobat în decembrie un pachet de vânzări de arme de 11 miliarde de dolari (aprox. 50 miliarde lei), cel mai mare de până acum. Un al doilea pachet, de aproximativ 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei), a primit undă verde din partea Congresului, dar încă așteaptă aprobarea lui Trump. Mesajul politic: fără escaladare, dar fără concesii Lai a afirmat că taiwanezii sunt „foarte îngrijorați” de discuția despre Taiwan din timpul summitului Trump–Xi, dar a mulțumit guvernului american pentru sprijinul acordat păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan și pentru susținerea Taipeiului. Președintele taiwanez a mai spus că Taiwanul nu va provoca și nu va escalada un conflict, însă nu va renunța „la demnitate și suveranitate” și nici la „modul de viață liber și democratic” sub presiune, acuzând China că este sursa instabilității regionale. [...]
Kaja Kallas avertizează că acordurile bilaterale cu SUA pot slăbi UE și pot alimenta o strategie de tip „dezbină și cucerește”, potrivit HotNews , care citează declarațiile făcute la Conferința Lennart Meri de la Tallinn. Șefa diplomației UE a susținut că Uniunea Europeană ar deveni o „putere egală” cu Statele Unite, Rusia și China dacă rămâne unită, iar tocmai această posibilitate ar explica de ce aceste state „nu își doresc” o UE puternică și coerentă. Mesajul către capitale: miza este unitatea, nu relațiile „pe cont propriu” Kallas a îndemnat statele membre să nu slăbească blocul comunitar încercând să obțină în paralel înțelegeri bilaterale cu Washingtonul, într-un context în care, spune ea, este „mai ușor” pentru marile puteri să negocieze cu țări individuale, mai mici, decât cu un bloc care poate acționa unitar. „Nu le place Uniunea Europeană, acest lucru este foarte clar.” „Este pentru că dacă rămânem uniți, dacă operăm împreună, atunci suntem puteri egale, suntem puternici.” „Dezbină și cucerește”: avertismentul privind eficiența divizării Kallas a descris drept parte a unei strategii de fragmentare discursul de tipul „relațiile mele cu tine sunt grozave, dar nu îmi place Uniunea Europeană”. Ea a spus că este „foarte îngrijorată” când vede state care „merg pe această cale” și a avertizat că „divizarea chiar funcționează”. În final, Kallas a cerut statelor membre să apere proiectul european și a afirmat despre SUA, Rusia și China că „vor să dezmembreze Uniunea Europeană”, deoarece UE este „mult mai puternică” atunci când acționează împreună. Declarațiile au fost relatate de Politico . [...]
