Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile lui Netanyahu sugerează o extindere a controlului militar israelian în Gaza peste parametrii armistițiului, într-un semnal cu potențial de a complica implementarea acordului și de a prelungi incertitudinea operațională din zonă, potrivit G4Media, care citează AFP, informație preluată de Agerpres.
Premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul este „foarte aproape” de a-și atinge unul dintre obiectivele declarate după atacurile din 7 octombrie 2023: uciderea tuturor celor responsabili de organizarea acestora. Declarația a fost făcută duminică, în ședința săptămânală de cabinet, potrivit comunicatului biroului său de presă.
În acest context, armata israeliană a anunțat sâmbătă moartea lui Ezzedine al-Haddad, comandant al aripii armate a Hamas, ucis vineri într-un atac aerian țintit în Gaza.
„Am promis că fiecare arhitect al masacrului şi al luării de ostatici va fi eliminat până la ultimul, şi suntem foarte aproape de a finaliza această misiune.”
Netanyahu a mai spus că forțele israeliene controlează în prezent 60% din teritoriul Fâșiei Gaza. Potrivit articolului, această afirmație indică faptul că armata și-a extins prezența operațională, pe fondul unor relatări recente din presă despre avansul trupelor spre o nouă așa-numită „linie portocalie”.
În același timp, termenii armistițiului mediat de SUA între Israel și Hamas, intrat în vigoare din 10 octombrie, prevedeau retragerea forțelor israeliene pe o „linie galbenă” în Gaza, lăsând palestinienilor controlul asupra a peste 50% din teritoriu.
G4Media notează că, de la atacul din 7 octombrie 2023, armata israeliană i-a ucis pe:
Netanyahu a susținut, totodată, că Israelul „știe exact” care este misiunea sa și că obiectivul este ca Gaza „să nu mai reprezinte niciodată o amenințare” pentru Israel. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre pașii următori sau despre o reacție a Hamas la aceste declarații.
Recomandate
Hamas spune că va dizolva guvernul din Gaza, într-o mișcare menită să deblocheze planul de încetare a focului, dar care lasă neclare condițiile de tranziție și controlul efectiv asupra teritoriului , potrivit CNN . Anunțul vine în contextul în care planul de armistițiu mediat de SUA stagnează, iar pe teren raportul de forțe rămâne, în mare parte, neschimbat. Ismail al-Thwabta , șeful Biroului de Presă al Guvernului Hamas, a declarat că gruparea este pregătită să transfere guvernarea către un comitet tehnocrat palestinian, prevăzut în acord pentru a conduce enclava. În declarația Hamas nu apare însă nicio referire la dezarmare, una dintre cerințele-cheie ale fazei a doua a acordului, pe care Hamas a refuzat-o până acum. Ce se schimbă (și ce nu) în Gaza CNN notează că anunțul are, deocamdată, un caracter mai degrabă simbolic: Hamas și forțele sale de securitate își mențin controlul asupra părții din Gaza care nu este ocupată de armata israeliană. Totuși, gestul mută presiunea politică spre Israel, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, îl presează pe premierul Benjamin Netanyahu să avanseze cu elemente ale planului, inclusiv crearea unor „zone pilot” în care palestinienii ar urma să trăiască sub administrația comitetului tehnocrat. Hamas a cerut mediatorilor și comunității internaționale să facă presiuni pentru ca Israelul să permită comitetului să intre în Gaza. Într-o declarație rostită la Spitalul Martirilor Al-Aqsa din Gaza City, al-Thwabta a cerut accelerarea pașilor pentru ca „Comitetul Național pentru Administrarea Gazei” (NCAG) să își asume rapid atribuțiile. Miza: comitetul tehnocrat și recunoașterea internațională „Board of Peace”, organism creat pentru a avansa acordul, a transmis că a „luat act” de anunț, dar că așteaptă „acțiuni, nu promisiuni”. Într-un mesaj pe X, board-ul a cerut dezarmarea Hamas: „Principiul de bază rămâne: o singură autoritate, o singură lege și o singură armă.” Muhammad Shehada, expert pe Gaza la European Council on Foreign Relations, a descris anunțul drept o încercare a Hamas de a „vorbi peste capul lui Netanyahu” și de a face apel la Trump. În evaluarea sa, comitetul este „singura cale” pentru a instala în Gaza o administrație palestiniană pe care comunitatea internațională să o recunoască „fără rezerve”, însă ar putea fi o mișcare venită prea târziu, deoarece Israelul păstrează „controlul final” asupra a ceea ce se întâmplă în Gaza și ar putea bloca NCAG. Implicații operaționale: 60.000 de angajați și un calendar neclar Hamas susține că a făcut „toate pregătirile administrative și legale” pentru transferul de autoritate către NCAG și că angajații guvernului din Gaza vor fi considerați angajați ai statului și își vor putea continua activitatea sub noua structură. Potrivit Biroului de Presă al Guvernului Hamas, administrația din Gaza are aproximativ 60.000 de angajați. Rămâne însă neclar când și cum s-ar produce tranziția. NCAG a fost imaginat în octombrie, ca parte a planului de armistițiu mediat de SUA, dar a rămas în Cairo, fără să poată intra în Gaza sau să exercite autoritate. „Board of Peace” a vorbit recent despre întâlniri „foarte productive” în Cipru și despre pregătirea preluării conducerii de către NCAG „când sunt îndeplinite condițiile potrivite”, fără a detalia aceste condiții. Context: armistițiul stagnează, iar controlul teritorial se schimbă Planul de încetare a focului, în 20 de puncte, intrat în vigoare în octombrie, a rămas blocat, cu elemente importante neimplementate. Deși prima fază prevedea oprirea completă a luptelor, Israelul a continuat lovituri aproape zilnice, iar Ministerul Sănătății din Palestina afirmă că peste 1.000 de persoane au fost ucise în Gaza în atacuri israeliene de la începutul armistițiului. În faza a doua, în locul retragerii, armata israeliană a preluat mai mult teritoriu, cu obiectivul declarat de a ocupa aproximativ 70% din Fâșie, împingând cei două milioane de palestinieni într-o zonă tot mai restrânsă. O forță internațională care ar fi trebuit să securizeze părți din Gaza și să permită NCAG să guverneze nu s-a materializat, iar Hamas și-a reafirmat controlul în zonele neocupate de Israel, inclusiv prin executarea recentă a unui palestinian acuzat de colaborare cu Israelul. În lipsa unui calendar și a unor garanții privind accesul NCAG în Gaza, anunțul Hamas riscă să rămână, cel puțin pe termen scurt, un instrument de presiune diplomatică mai degrabă decât o schimbare administrativă efectivă. [...]
Chiar dacă Hamas ar renunța formal la guvernarea din Gaza, aplicarea dezarmării rămâne problema-cheie pentru orice plan postbelic, arată o analiză din The Jerusalem Post , pe fondul informațiilor potrivit cărora gruparea ar fi „deschisă” să-și dizolve structura de conducere locală. În centrul discuției este întrebarea practică: cine și cum ar putea impune dezarmarea Hamas dacă organizația își „dizolvă” guvernul din Gaza și pretinde că nu mai are responsabilități administrative. Analiza notează că această mișcare ar putea permite Hamas să evite presiunea directă, rămânând totuși „în spatele cortinei”, în timp ce negocierile și mecanismele de control devin mai greu de ancorat instituțional. Planul american mizează pe „o singură autoritate, o singură lege și o singură armă” Potrivit textului, Board of Peace (BoP) – o structură susținută de SUA – a luat act de anunțul privind dizolvarea „Comitetului de Urgență” din Gaza și insistă că transferul real de putere trebuie să includă controlul armelor. BoP leagă acest obiectiv de preluarea guvernării de către National Committee for the Administration of Gaza (NCAG), un comitet tehnocratic care ar urma să exercite autoritatea administrativă. Publicația redă poziția BoP, care condiționează evaluarea de „acțiuni, nu promisiuni”, și fixează principiul central al tranziției: „Principiul de bază rămâne o singură autoritate, o singură lege și o singură armă.” În această logică, „consolidarea tuturor armelor” sub controlul NCAG devine criteriul operațional care separă o retragere reală a Hamas de o repoziționare tactică. De ce „dizolvarea” guvernului nu rezolvă problema securității Analiza subliniază că Hamas a condus Gaza din 2007, după ce a ajuns la putere „ilegal” în urma unui conflict intern palestinian. În acest interval, comunitatea internațională și ONU au finanțat servicii pentru populație, ceea ce ar fi permis Hamas să-și concentreze resursele pe pregătirea militară. În acest context, simpla renunțare la o structură administrativă ridică mai multe riscuri practice, așa cum sunt formulate în text: lipsa unui „interlocutor” clar pentru discuții despre dezarmare, dacă Hamas pretinde că nu mai guvernează; posibilitatea ca Hamas să revină în clandestinitate , similar modului în care ar opera în Cisiordania, și să aștepte momentul revenirii; dificultatea aplicării presiunii : organizația ar putea susține că nu mai are atribuții, dar să păstreze controlul real. Israelul, sceptic; reconstrucția rămâne blocată de controlul armelor Textul notează scepticismul Israelului față de afirmațiile Hamas și îngrijorarea că dezarmarea nu avansează. În paralel, analiza indică existența unor voci la Ierusalim care discută scenarii în care Gaza ar rămâne „în ruine” sau în care Israelul ar prelua o parte foarte mare din teritoriu (menționat ca „70%–80%”), opțiune despre care se afirmă că nu este prevăzută în planul lui Trump. Miza practică, în lectura autorului, este dacă BoP și NCAG pot crea o zonă neguvernată de Hamas, în care să înceapă reconstrucția și unde civilii să poată accesa drepturi civile de bază. Analiza vorbește despre aproximativ 2 milioane de civili în Gaza și sugerează că, fără un mecanism credibil de dezarmare, tranziția administrativă riscă să rămână formală. În final, autorul indică drept reper experiența campaniei anti-ISIS, care a dus la eliberarea Mosulului, ca posibil model de „înlăturare” a unei organizații armate urmată de reluarea vieții civile – dar subliniază că, în Gaza, obstacolul imediat rămâne același: cine colectează armele și cine garantează că Hamas nu rămâne, de facto, la comandă . [...]
Netanyahu încearcă să blocheze o posibilă vânzare de F-35 către Turcia , într-un demers care poate complica discuțiile de securitate din interiorul NATO înaintea summitului de la Ankara, potrivit Agerpres . Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni, într-un interviu pentru Fox News, că a îndemnat Statele Unite să nu vândă avioane de luptă F-35 Turciei. În același context, Agerpres notează că președintele american Donald Trump este așteptat în Turcia pentru un summit al NATO . Informația este relatată de AFP, citată de Agerpres. Articolul integral al agenției este disponibil doar pentru abonați, astfel că detaliile suplimentare despre argumentele invocate de Netanyahu sau despre stadiul eventualelor discuții SUA–Turcia privind F-35 nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
Președintele Libanului avertizează că „ocupația israeliană” blochează aplicarea acordului de la Washington , pe fondul continuării atacurilor în sudul țării și al riscului de destabilizare internă, potrivit Mediafax . Joseph Aoun a susținut că ceea ce el numește „ocupația israeliană” împiedică desfășurarea armatei libaneze și „nu servește interesului atingerii obiectivelor” Libanului și ale celor de la Washington. Declarațiile vin în contextul unor atacuri atribuite Israelului în sudul Libanului, care au provocat moartea a cel puțin patru persoane, potrivit autorităților locale. Aljazeera notează că printre victime se află și un cuplu căsătorit, element care a amplificat îngrijorările privind impactul conflictului asupra populației civile. Miza: implementarea acordului și controlul pe teren Mesajul președintelui libanez indică o problemă operațională majoră: fără posibilitatea de a desfășura armata în zonele vizate, aplicarea acordului discutat la Washington rămâne, în practică, blocată. În același timp, persistența tensiunilor cu Israelul menține situația din sudul Libanului într-o zonă de fragilitate, în care acordurile internaționale devin tot mai greu de pus în aplicare. Avertisment intern: „nu este loc pentru un război civil” Aoun a respins ideea unui conflict intern și a avertizat asupra riscurilor de destabilizare, insistând pe necesitatea menținerii unității naționale. „Nu este loc pentru un război civil în Liban, în ciuda unor încercări de a incita la conflict”, a declarat acesta. [...]
Un atac ucrainean cu drone a scos Crimeea din rețeaua electrică , într-o operațiune care vizează direct infrastructura energetică folosită și de armata rusă în peninsula ocupată, potrivit Kyiv Post . Pana de curent a fost raportată pe întreg teritoriul Crimeei, unde locuiesc aproximativ 2,5 milioane de oameni. În același val de lovituri, alte 3–3,5 milioane de utilizatori din zone ocupate ale regiunilor Herson, Zaporijjea și Donețk au avut întreruperi parțiale sau alimentare limitată, după atacuri asupra stațiilor de transformare și rețelelor de distribuție, dar și asupra unor baze militare și infrastructuri portuare. În total, raidurile au inclus „cel puțin opt pachete” de lovituri, iar trei ținte din interiorul Federației Ruse au fost atinse în cursul nopții. Ținte energetice și efecte operaționale în Crimeea Analiza publicației, bazată pe relatări și rapoarte, indică faptul că aproximativ două treimi dintre drone au vizat infrastructura energetică din Crimeea sau din zonele adiacente, ori facilități cu relevanță militară din apropiere. Ținta principală ar fi fost o stație majoră de transformare care deservește Simferopolul și împrejurimile, în zona satului Strohanivka; au fost raportate cel puțin patru lovituri asupra stației de 330 kV și incendii active până la prânz. Aceeași instalație ar mai fi fost atacată pe 25 iunie. Au existat și efecte imediate pentru economie și servicii locale: operatori hotelieri și autorități din stațiunile Alușta și Ialta au raportat livrări minime de electricitate, ceea ce a dus la întreruperi programate (blackout-uri rotative) și la noi avarii ale liniilor electrice. Lovituri asupra bazelor și porturilor: Kerci, Mariupol, Berdiansk Baza aeriană Hvardiiske, lângă Simferopol, a fost de asemenea lovită, potrivit relatărilor unor bloggeri militari ruși și ucraineni, cu posibile ținte în sistemele de apărare antiaeriană și depozite de muniții. Statul Major ucrainean a transmis că au fost lovite rampe de lansare și zone de depozitare a aeronavelor folosite de forțele ruse pentru lansarea dronelor Shahed, precum și un sistem de apărare antiaeriană. În afara Crimeei, atacurile au inclus: portul Kerci, lângă strâmtoarea Kerci și podul rutier-feroviar către Rusia; o platformă regională de știri, Krymsky Veter, a raportat un incendiu la terminalul de petrol și gaze; două pachete de lovituri asupra portului Mariupol, la 1:30 și 4:30; o explozie puternică raportată la Berdiansk, în zona unei fabrici de cabluri, urmată de un incendiu confirmat de imagini satelitare și relatări locale. Oficiali ruși din sudul ocupat al Ucrainei au confirmat întreruperi parțiale de curent în Berdiansk, Mariupol și localități din jur. Extinderea atacurilor în Rusia: rafinării și terminale petroliere Atacurile au vizat și infrastructură energetică în interiorul Rusiei, inclusiv o rafinărie din orașul Iaroslavl și terminalul petrolier Ust-Luga de la Marea Baltică, plus portul Vîsoțk din apropiere, ambele în zona Sankt Petersburgului. Kyiv Post notează că aceste obiective au fost lovite în mod repetat: Ust-Luga ar fi fost atacat de cinci ori într-un interval de zece zile în martie, iar infrastructura rafinăriei din Iaroslavl ar fi fost lovită de cel puțin nouă ori în 2026. Reacții și bilanț: victime și amploarea raidului Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 519 drone în acea noapte; un record anterior invocat de Rusia a fost de 660 de drone doborâte, în perioada 25–26 iunie. În teritoriile ocupate, oficiali locali au raportat un civil ucis și nouă răniți. Atacurile ucrainene au avut loc în paralel cu o lovitură rusească cu rachete și drone asupra Kievului, care, potrivit unor raportări de la mijlocul zilei de luni citate de Kyiv Post, a provocat moartea a 12 civili ucraineni și rănirea a peste 40; bilanțul era așteptat să crească, pe măsură ce echipele de intervenție continuau căutările în ruinele clădirilor lovite. Comandantul Forțelor ucrainene ale Sistemelor Fără Pilot, Robert Brovdi , a afirmat într-o declarație că prioritatea este scoaterea din funcțiune a infrastructurii de rețea din Crimeea și zonele adiacente, pentru a afecta „serviciile din spatele frontului” ale armatei ruse din peninsulă. El a mai susținut că, în ultimele 48 de ore, raidurile ar fi scos din funcțiune 12 stații sau noduri majore, iar de la 1 iunie ar fi fost închise 37 de astfel de puncte. Publicația precizează că materiale video publicate din 4 iunie ar confirma prin geolocalizare o mare parte din aceste atacuri, majoritatea în Crimeea. [...]
Liderii UE discută „de-americanizarea” ca răspuns la impredictibilitatea SUA , după o reuniune de urgență cu ușile închise la Bruxelles, descrisă de participanți drept „noaptea terapiei”, potrivit Mediafax , care citează o investigație The Wall Street Journal. Întâlnirea a avut loc la finalul lunii ianuarie 2026, fără consilieri, telefoane sau camere, pe fondul frustrării și anxietății legate de acțiunile președintelui SUA Donald Trump, inclusiv amenințările privind Groenlanda și schimbări mai ample de politică externă. Tema centrală: dacă Europa trebuie să se pregătească pentru un viitor în care America nu mai este un aliat de încredere. Președintele francez Emmanuel Macron ar fi concluzionat că „nu există cale de întoarcere”, iar majoritatea liderilor ar fi fost de acord că Europa trebuie să devină mai independentă strategic. Unii au reproșat că administrația americană pare mai interesată de acorduri miniere și energetice decât de rolul tradițional al SUA în lume, iar premierul belgian a avertizat că Europa riscă să devină un „sclav jalnic” pentru Statele Unite. Ce înseamnă, concret, „de-americanizarea” în administrațiile europene Potrivit relatării citate, aliații SUA ar fi început să accelereze un experiment fără precedent de reducere a dependenței de tehnologie și furnizori americani, inclusiv prin: eliminarea discretă a unor tehnologii americane din sisteme publice, în favoarea software-ului european cu cod deschis (open-source); recomandări către funcționari să nu mai folosească Microsoft Teams și Office; investiții „cu întârziere” de sute de miliarde de dolari pentru sprijinirea companiilor private europene din aerospațial, inteligență artificială și centre de date, pentru a limita dependența de giganții americani. Divergențe între lideri și efecte economice invocate Prim-ministrul italian Giorgia Meloni ar fi avut o poziție diferită, susținând că, chiar dacă unii lideri nu îl plac pe Trump, pot totuși discuta cu el. În același tablou, The Wall Street Journal notează tensiunea resimțită de premierul danez Mette Frederiksen după dispute cu Trump, până la punctul în care cancelarul german Friedrich Merz ar fi întrebat-o direct: „Ești bine?”. În martie, la o nouă reuniune a liderilor Consiliului European , Merz ar fi fost „furios” că atacurile aeriene ale lui Trump asupra Iranului au dus la creșterea prețurilor combustibililor în Europa. Potrivit celor prezenți, el ar fi spus că Rusia ar fi singura câștigătoare în acel conflict din Orientul Mijlociu. Cum descriu serviciile de informații noul context Investigația citată mai arată că The Wall Street Journal a folosit inclusiv evaluări clasificate ale unor agenții europene de informații. Un raport din sudul Europei ar fi avertizat că interlocutorii europeni nu se confruntă cu „un guvern cu proceduri stabilite”, ci cu „un individ capricios”. MI6 ar fi transmis premierului britanic Keir Starmer o caracterizare simbolică a celei de-a doua președinții Trump, ca o combinație între „The Crucible” și „Wolf Hall”, referințe la procesele vrăjitoarelor din Salem și la curtea instabilă a lui Henric al VIII-lea. Totodată, MI6 și-ar fi instruit personalul să nu discute „chestiuni prezidențiale” cu omologii din CIA. În ansamblu, relatarea indică o accelerare a deciziilor europene cu impact operațional și economic — de la migrarea tehnologică în sectorul public până la reorientarea investițiilor — pe fondul unei percepții tot mai puternice că relația transatlantică intră într-o etapă structural diferită. [...]
