Știri
Știri din categoria Externe

Ungaria a obținut diluarea concluziilor UE privind accelerarea aderării Ucrainei, după ce premierul ungar Péter Magyar a cerut eliminarea, „în ultimul moment”, a unei formulări care sugera deschiderea rapidă a următoarelor etape din negocieri, potrivit HotNews.
Modificarea vizează concluziile reuniunii liderilor UE din 18 iunie, care au fost ajustate la insistența lui Magyar pentru a reduce caracterul de urgență al accelerării procesului de aderare a Ucrainei la Uniune, relatează Kyiv Independent, citat de publicația română.
În proiectul de concluzii consultat de Kyiv Independent, Consiliul European „aștepta cu interes” deschiderea celorlalte „clustere” de extindere „cât mai curând posibil”, în conformitate cu abordarea „bazată pe merite”. În varianta finală agreată în seara de 18 iunie, formularea „cât mai curând posibil” a fost eliminată.
Doi diplomați UE au confirmat separat pentru Kyiv Independent că Magyar a insistat pentru această modificare. Unul dintre ei a spus că Budapesta a dorit să sublinieze că Ucraina va trebui să adopte toate normele și că nu va putea „să ocolească regulile” în procesul de aderare.
Cu trei zile înainte de summit, UE deschisese primul dintre cele șase „clustere de extindere” pentru Ucraina și Republica Moldova – seturi de sarcini pe care țările candidate trebuie să le îndeplinească pentru a deveni state membre. Potrivit informațiilor citate, se preconiza că celelalte cinci clustere vor fi deschise cel târziu în iulie.
Magyar a revendicat public intervenția într-o postare pe X, susținând că eliminarea clauzei privind accelerarea a fost făcută la inițiativa sa și că „nu a fost ușor”. El a prezentat episodul ca dovadă că poate reprezenta Ungaria mai eficient la nivel european decât predecesorul său, Viktor Orbán, afirmând:
„Așa se poate proceda, dacă cineva nu vine doar să răstoarne mesele și să semene teamă, ci se străduiește să găsească un compromis”.
Anterior, Magyar sugerase că vede aderarea Ucrainei la UE abia peste 10–15 ani, un orizont mai îndepărtat decât termenele invocate de Ucraina și de aliații săi europeni.
La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a părăsit mai devreme reuniunea din 18 iunie și le-a spus jurnaliștilor că este sigur că vor fi deschise toate clusterele, adăugând că Ucraina „merită acest lucru” și „nu va renunța” la obiectiv.
Recomandate

Vizita lui Volodimir Zelenski în Serbia testează echilibrul geopolitic al Belgradului între dependența energetică de Rusia și parcursul de aderare la UE, potrivit G4Media . Deplasarea, programată sâmbătă, este prima a președintelui ucrainean în acest stat considerat aliat tradițional al Moscovei de la începutul invaziei ruse din 2022. Informația a fost confirmată pentru AFP de un înalt responsabil ucrainean, sub protecția anonimatului. Miza, în lectura Kievului, este una politică: apropierea Serbiei de pozițiile occidentale și reducerea influenței ruse în regiune. „Trebuie să-i despărțim pe sârbi de tabăra rusă”, a declarat responsabilul ucrainean pentru AFP. Același oficial a descris vizita drept „o palmă pentru ruși” și a susținut că deplasarea ar transmite mesajul că Serbia nu mai poate fi tratată ca „domeniu rezervat al Rusiei”. De ce contează: Serbia între gazul rusesc și presiunea europeană Serbia se numără printre puținele țări care nu au adoptat sancțiuni împotriva Rusiei după invazia din 2022, iar Belgradul „depinde foarte mult de Moscova pentru aprovizionarea sa cu gaz”, notează publicația. În același timp, Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce o obligă să mențină un „echilibru fragil” între Bruxelles și Moscova. În acest context, vizita lui Zelenski are potențialul de a complica și mai mult poziționarea publică a autorităților sârbe, într-un moment în care relația cu Rusia rămâne relevantă inclusiv prin prisma energiei. Context: întâlniri Vucic–Putin și gesturi limitate către Ucraina G4Media amintește că președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit în mai 2025 cu Vladimir Putin la Moscova, într-o perioadă în care majoritatea liderilor europeni evită astfel de vizite după declanșarea războiului. Ulterior, Vucic a mers în Ucraina la un summit regional, prima sa vizită acolo de la începutul conflictului, dar a refuzat să semneze declarația comună care condamna „războiul de agresiune brutal purtat de Rusia împotriva Ucrainei”. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre agenda vizitei sau eventuale acorduri. Semnalul principal rămâne unul politic: Kievul încearcă să deschidă un canal direct într-o capitală care a evitat până acum o aliniere fermă la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. [...]

Ucraina își intensifică loviturile asupra industriei militare ruse , într-o mișcare care vizează direct capacitatea Moscovei de a produce armament și de a susține operațional războiul, potrivit Agerpres . Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a ordonat desfășurarea unor „operațiuni speciale” împotriva unor „companii precise” deja identificate. Zelenski a transmis pe Facebook, după o reuniune cu conducerea politică și militară a Ucrainei, că participanților li s-au trasat sarcini clare și că se așteaptă ca acestea să fie „executate întocmai”. Obiectivul declarat este ca industria militară a Rusiei să fie „redusă semnificativ”. În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că Rusia continuă să obțină din străinătate sprijin și componente-cheie pentru armele sale, afirmând că rachetele și dronele rusești includ „componente esențiale din alte țări”, fără de care aceste sisteme „pur și simplu nu ar putea exista”. Campania cu drone: ținte logistice, rafinării și transport maritim În completarea operațiunilor anunțate acum, Zelenski a indicat că, mai devreme în această săptămână, a vorbit despre noi lovituri cu drone în profunzimea teritoriului rus, în continuarea unei campanii de 40 de zile ordonate pe 25 iunie, care vizează în special centre logistice și rafinării. Potrivit datelor prezentate, în perioada scursă de la lansarea campaniei, armata ucraineană ar fi atacat: aproximativ 20 de depozite ale companiei ruse de comerț electronic Wildberries; alte 25 de rafinării și infrastructuri energetice; aproximativ 200 de petroliere și nave comerciale în Marea Neagră și Marea Azov. Represalii și presiune pe exporturile Ucrainei Agerpres notează că Rusia a răspuns prin intensificarea atacurilor: numai în iulie ar fi lansat 381 de rachete asupra Ucrainei, „mai multe decât în orice altă lună” de la începutul invaziei din februarie 2022. În paralel, Rusia atacă susținut cu rachete și drone porturile Ucrainei, cu scopul de a-i limita exporturile – în special de cereale – în contextul în care și exporturile rusești au fost perturbate de loviturile ucrainene asupra infrastructurii portuare, mai arată aceeași sursă. [...]

Donald Trump a transmis că SUA își prioritizează refacerea stocurilor de armament , după ce Volodimir Zelenski a cerut din nou rachete Patriot și muniție cu rază lungă, potrivit Mediafax . Întrebat la Casa Albă dacă Washingtonul va răspunde solicitărilor Kievului, Trump a replicat: „Și noi vrem rachete”. Unghiul principal al mesajului este unul operațional: administrația americană sugerează că livrările suplimentare către Ucraina sunt condiționate de nevoia SUA de a-și reface propriile rezerve, după volumul mare de armament trimis în ultimii ani. De ce contează: semnal despre ritmul și condițiile sprijinului militar Trump a reluat criticile la adresa fostului președinte Joe Biden pentru amploarea ajutorului militar acordat Ucrainei. El a susținut că administrația precedentă ar fi furnizat armament și muniție în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), ceea ce, în versiunea prezentată de Trump, ar fi contribuit la diminuarea stocurilor militare americane. „Biden i-a dat muniție în valoare de 300 de miliarde de dolari.” Ce cere Kievul și ce răspunde Casa Albă Pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice asupra orașelor ucrainene, Zelenski încearcă să obțină sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană, inclusiv sisteme Patriot și rachete cu rază lungă de acțiune. În plus, liderul ucrainean a cerut acordarea unei licențe care să permită producerea în Ucraina a rachetelor pentru sistemele Patriot. Casa Albă a transmis însă că nu a fost luată încă o decizie finală în această privință. „Nu suntem implicați direct în război” Întrebat despre atacurile asupra țintelor civile, Trump a insistat că SUA nu participă direct la conflict. „Nu suntem implicați. Suntem despărțiți de un ocean.” Totodată, el a afirmat că Rusia și Ucraina pierd, în medie, aproximativ 25.000 de oameni în fiecare lună, majoritatea militari, potrivit relatării citate de Mediafax. [...]

Atacurile ucrainene cu drone au lovit două rafinării rusești, inclusiv la peste 1.300 km de front , într-o nouă rundă de lovituri cu rază lungă care vizează infrastructura energetică și, implicit, veniturile din petrol ale Rusiei, potrivit HotNews . Rusia a anunțat joi că a doborât, în cursul nopții, 605 drone ucrainene deasupra a aproximativ 20 de regiuni și deasupra peninsulei Crimeea, informație transmisă de France Presse, citată de publicație. Ministerul Apărării de la Moscova a susținut că sistemele de apărare aeriană au „interceptat și distrus” dronele. Ținte energetice: incendii și lovituri la distanțe mari În regiunea Yaroslavl, guvernatorul Mihail Evraiev a descris evenimentul drept „cel mai masiv atac” asupra zonei, afirmând că au fost doborâte 92 de drone. Potrivit acestuia, resturile au provocat un incendiu în mai multe case și au avariat mașini. Pe rețelele sociale au circulat imagini cu fum gros deasupra rafinăriei Yaroslav, menționată ca fiind una dintre cele mai mari din Rusia. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că a fost lovită rafinăria Slavneft din Yaroslav, aflată la aproximativ 700 km de granița cu Ucraina. Zelenski a mai afirmat că a fost lovită și rafinăria Bashneft-Novoil din Republica Bașkortostan, la peste 1.300 km distanță, și a publicat imagini cu efectele loviturilor pe contul său de pe X. Wildberries : centru logistic „ușor avariat” în Tver Atacurile au vizat și regiunea Tver (aprox. 180 km nord-vest de Moscova), unde un centru logistic al Wildberries, companie rusă de comerț electronic, a fost „ușor avariat”, potrivit autorităților locale. Guvernatorul Vitali Koroliov a spus că fațada centrului a fost afectată de căderea resturilor unei drone și că nu au existat răniți. În același context, publicația notează că, de la jumătatea lunii iulie, Ucraina a lovit aproximativ 20 de locații aparținând Wildberries în Rusia și în Crimeea. Context: escaladare a loviturilor cu rază lungă La peste patru ani de la începutul ofensivei rusești la scară largă, diplomația este în impas, iar cele două părți își intensifică atacurile la distanță, pe fondul unui număr în creștere de victime civile, potrivit informațiilor din articol. [...]

Acuzațiile Chinei privind presiuni americane asupra Argentinei riscă să complice proiectele Huawei și investițiile chineze în infrastructura locală, într-un moment în care Buenos Aires încearcă să păstreze simultan sprijinul Washingtonului și legăturile economice cu Beijingul, potrivit Mediafax . Disputa a pornit după ce Beijingul a acuzat SUA că ar încerca să intimideze oficiali argentinieni din cauza colaborării cu Huawei, pe fondul unei reclamații venite de la o companie de utilități din provincia Neuquén. Cazul pune Argentina într-o poziție delicată între cele două puteri, în special pe componenta de infrastructură digitală, unde Washingtonul tratează Huawei ca pe o problemă de securitate. Ce a declanșat conflictul: un acord local cu Huawei și amenințări legate de vize Ambasada Chinei la Buenos Aires a reacționat după ce cooperativa energetică CALF a susținut că reprezentanții săi au fost amenințați cu revocarea vizelor americane din cauza unui acord încheiat cu Huawei. CALF, descrisă drept cel mai mare distribuitor de energie electrică din sudul Argentinei, a spus că unul dintre directorii săi a primit mesaje pe WhatsApp în care era avertizat că persoanele implicate în extinderea operațiunilor Huawei în Argentina ar putea rămâne fără vize pentru SUA. Compania a anunțat că a cerut explicații atât Ambasadei SUA la Buenos Aires, cât și Ministerului de Externe al Argentinei. În iulie, CALF comunicase extinderea parteneriatului cu Huawei pentru dezvoltarea primei sale rețele de fibră optică și pentru alte proiecte de modernizare a infrastructurii. Reacții oficiale: Beijingul invocă suveranitatea, Washingtonul invocă securitatea Într-un comunicat, diplomații chinezi au calificat acțiunile Washingtonului drept o dovadă de „aroganță și prejudecăți”, susținând că reprezintă „o gravă lipsă de respect pentru suveranitatea altor țări” și o încălcare a principiilor pieței libere. Beijingul a cerut SUA „să își corecteze percepția asupra Chinei” și să renunțe la ceea ce a descris drept practici hegemonice. Ambasadorul SUA în Argentina, Peter Lamelas, nu a comentat direct acuzațiile, dar a transmis pe platforma X că fiecare stat are dreptul să decidă cine poate intra pe teritoriul său. „Refuzul sau revocarea unei vize nu este o pedeapsă, ci o decizie luată pentru protejarea securității și intereselor țării” În paralel, Federația Argentiniană a Cooperativelor de Electricitate și Servicii Publice (FACE) a cerut ca disputa să fie rezolvată prin „dialog instituțional, transparent și respectuos” și a anunțat că va solicita o întâlnire oficială cu ambasadorul american. De ce contează pentru economie: Argentina încearcă să nu piardă nici sprijinul SUA, nici banii Chinei Episodul vine într-un moment sensibil pentru președintele argentinian Javier Milei , care, potrivit materialului, încearcă să mențină o relație privilegiată cu administrația președintelui american Donald Trump fără a renunța la legăturile economice tot mai strânse cu China, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai țării. În același context, articolul notează că Washingtonul a sprijinit administrația Milei inclusiv printr-un pachet financiar de 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei). În același timp, Argentina și China au prelungit pentru încă cinci ani acordul bilateral de swap valutar, iar ministrul de Finanțe, Pablo Quirno, este așteptat să efectueze o vizită oficială în China pentru aprofundarea cooperării economice. Pe fundal, prezența companiilor chineze în Argentina a crescut: sunt menționate popularitatea platformelor Shein, Temu și AliExpress, creșterea cotei de piață a producătorilor auto chinezi și investițiile companiei Ganfeng Lithium în exploatarea zăcămintelor de litiu din nordul țării. Potrivit analiștilor citați, colaborarea cu Huawei este una dintre principalele „linii roșii” pentru Washington, care consideră infrastructura dezvoltată de compania chineză o problemă de securitate națională și încearcă să limiteze influența Beijingului în America Latină. [...]

Iran vrea să introducă taxe de până la 7% din valoarea mărfii pentru navele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Hormuz , într-un plan aflat în analiza Parlamentului de la Teheran, cu potențial de a crește costurile de transport pe una dintre cele mai importante rute pentru petrol și gaze, potrivit NPR . Proiectul prevede și interzicerea tranzitului pentru nave asociate SUA, Israelului și altor „țări ostile”, până când Iranul ar fi „compensat pentru pagubele de război”, conform presei de stat iraniene citate de publicație. Planul ar introduce un mecanism de cost direct pentru companii: o taxă de până la 7% din valoarea încărcăturii pentru navele comerciale care trec prin strâmtoare. În plus, ar exista amenzi de 20% din valoarea mărfii pentru navele care ar încălca condițiile impuse de Iran. Rute „temporare” și disputa privind controlul strâmtorii Iranul a transmis miercuri că finalizează un acord privind rutele de navigație cu Oman , aliat al SUA aflat pe cealaltă parte a Strâmtorii Hormuz. Potrivit presei de stat iraniene, Ministerul de Externe de la Teheran ar fi indicat că navele ar urma să intre prin coridorul nordic, aproape de coasta iraniană, și să iasă prin coridorul sudic, aproape de coasta Omanului. Oman nu a comentat, notează NPR. Administrația Trump contestă însă această interpretare. Un oficial american, citat de NPR sub protecția anonimatului, a spus că eventualele rute temporare nu ar implica „aprobări sau permisiuni și nici taxe ori tarife”, argumentând că Strâmtoarea Hormuz este o cale navigabilă internațională. Ulterior, președintele Donald Trump a afirmat că SUA „controlează” în prezent strâmtoarea prin blocada navală asupra Iranului. Context: războiul și efectele economice ale închiderii Evoluția vine la peste cinci luni după ce SUA și Israel au început războiul împotriva Iranului, la 28 februarie, conform NPR. Strâmtoarea Hormuz a rămas deschisă pentru transportul maritim până la declanșarea conflictului, însă, după atacurile comune ale Israelului și SUA, Iranul a ripostat în regiune și a susținut că a preluat controlul asupra acestei rute critice. În acest context, SUA au impus o blocadă navală asupra Iranului în aprilie și din nou în iulie, pe care o mențin, potrivit aceleiași surse. NPR notează că închiderea strâmtorii a produs „o perturbare majoră” a aprovizionării cu combustibil și îngrășăminte, a împins prețurile în sus și a afectat economii din întreaga lume. Ce urmează: negocieri pentru redeschidere și presiune regională Președintele Trump a declarat joi că negocierile pentru redeschiderea strâmtorii avansează. Tot joi, ministrul de externe al Turciei, implicat în mediere, a spus că un acord temporar între SUA și Iran ar putea fi anunțat curând, potrivit NPR. Statele din Golf, expuse represaliilor iraniene asupra unor situri militare americane în timpul războiului, împing părțile către un acord interimar de detensionare, de teama unei noi escaladări care ar putea pune în pericol infrastructura lor petrolieră, vulnerabilă la atacuri cu drone și rachete, mai arată publicația. [...]