Știri
Știri din categoria Externe
Autoritățile fiscale din Ungaria au blocat transferuri externe suspectate de spălare de bani, într-un semnal de înăsprire a controlului asupra fluxurilor financiare înaintea schimbării de guvern, relatează HotNews. Peter Magyar, câștigătorul alegerilor, spune că măsura vizează persoane din „cercul” lui Antal Rogan, consilier de rang înalt al premierului în exercițiu Viktor Orban.
Magyar, care urmează să fie învestit ca premier pe 9 mai, a afirmat pe rețelele sociale că autoritatea fiscală NAV a „suspendat mai multe transferuri” în valoare de „miliarde de forinți”, sub suspiciunea de spălare de bani. El nu a prezentat probe și nu a numit persoanele vizate.
Potrivit informațiilor prezentate, poliția ungară a indicat existența unei anchete în curs privind suspiciuni de ascundere de fonduri sau alte active dobândite ilegal. În același timp, acuzațiile punctuale lansate de Magyar despre transferurile blocate și despre persoanele implicate nu sunt susținute public, în acest moment, de dovezi sau identificări.
Magyar a mai susținut că au fost înghețate și alte conturi bancare ale unor oameni cu legături cu guvernul în exercițiu, fără a oferi detalii sau documente.
În mesajul video, premierul ales a cerut șefului NAV să sesizeze poliția cu privire la „fluxurile de bani suspecte” și a solicitat băncilor să își întărească departamentele de conformitate (structurile interne care verifică respectarea legislației și detectează riscuri precum spălarea banilor) și să raporteze activitățile suspecte.
„Permiteți-mi să semnalez acum că oricine – fie că este vorba despre o autoritate sau despre o bancă – care nu acționează în conformitate cu litera și spiritul legii va trebui să se confrunte cu sistemul judiciar ungar”, a spus premierul ales.
Antal Rogan (54 de ani), membru Fidesz și unul dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Viktor Orban, a fost plasat în ianuarie 2025 sub sancțiuni de administrația Biden, pe fondul unor acuzații de corupție, potrivit Reuters. Fidesz a respins acuzațiile, iar sancțiunile au fost ulterior ridicate de administrația Trump.
Orban a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie, după 16 ani la putere. Magyar a declarat în repetate rânduri că se teme că aliații lui Orban ar putea folosi finalul de mandat pentru a ascunde ceea ce el descrie drept corupție pe scară largă în perioada guvernării Fidesz.
Recomandate
Viitorul premier al Ungariei, Peter Magyar , a deschis un nou front de negociere cu Kievul pe tema drepturilor minorităților , propunându-i președintelui ucrainean Volodimir Zelenski o întâlnire în vestul Ucrainei, pe subiectul comunității maghiare din Transcarpatia, potrivit Agerpres . Propunerea a fost anunțată marți chiar de Magyar, într-o postare pe Facebook, iar informația este relatată de Reuters, conform Agerpres. De ce contează Inițiativa indică faptul că noua conducere de la Budapesta intenționează să trateze „drepturile minorității maghiare” ca temă prioritară în relația bilaterală cu Ucraina, într-un moment în care Kievul are nevoie de sprijin extern și de relații stabile cu vecinii săi. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre un eventual răspuns al lui Zelenski sau despre calendarul întâlnirii propuse. [...]
Declarațiile ambasadorului britanic sugerează o recalibrare a dependenței de securitatea SUA în Europa , într-un moment în care Londra încearcă să-și repoziționeze relația cu Washingtonul pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Sir Christian Turner, ambasadorul Regatului Unit în SUA, a spus că singura țară care are o „relație specială” cu Statele Unite este „probabil Israelul”. Afirmațiile au fost făcute în februarie, în fața unui grup de elevi interesați de relațiile transatlantice, și au devenit publice după scurgerea unei înregistrări audio. Contextul este vizita de stat a regelui Charles al III-lea în SUA și o perioadă de tensiune crescută legată de războiul cu Iranul, relatează BBC (citată de Digi24). Ce transmite Londra despre „relația specială” și de ce contează pentru Europa În înregistrare, Turner spune că evită expresia „relație specială”, pe care o consideră „nostalgică” și „orientată spre trecut”, cu „mult bagaj asociat”. El a adăugat că, deși SUA și Marea Britanie împărtășesc „o istorie și o afinitate profunde”, mai ales în securitate și apărare, iar economiile sunt „foarte apropiate”, relația bilaterală ar fi la finalul unei etape. „Suntem cu siguranță la sfârșitul unei ere, iar era se schimbă. Noi, în Europa, nu ne putem baza doar pe umbrela de securitate a Statelor Unite.” Mesajul central, cu impact de politică de securitate, este că Europa ar trebui să-și ajusteze așteptările privind garanțiile americane și să-și definească mai bine contribuția proprie, în condițiile în care Turner nu vede un „moment de ruptură” între Londra și Washington, dar anticipează o relație „diferită”. Reacția oficială: guvernul britanic se delimitează Ministerul britanic al Afacerilor Externe, al Commonwealth-ului și al Dezvoltării (FCDO) a transmis că au fost „comentarii private, informale” care „nu reflectă în niciun fel” poziția guvernului. Turner este diplomat de carieră și a fost numit ambasador al Regatului Unit în SUA în decembrie, mai notează Digi24. [...]
O fundație asociată cu UDMR din Cluj-Napoca ar fi primit 2,781 miliarde de forinți din sponsorizări acordate de o filială a companiei naționale de loterie din Ungaria, într-un val de finanțări accelerat înainte de alegeri , potrivit Libertatea . Miza economică și de guvernanță este legată de folosirea banilor proveniți dintr-o companie de stat și de direcționarea lor inclusiv către organizații din afara Ungariei, într-un interval scurt. Conform informațiilor citate de Libertatea din publicația maghiară hvg.hu , o filială a companiei naționale de loterie ar fi distribuit 11 miliarde de forinți sub formă de sponsorizări în două luni, înaintea alegerilor, sumă descrisă ca fiind de 30–40 de ori peste nivelul lunar obișnuit al finanțărilor anterioare. Cum ar fi fost împărțiți banii și ce legătură are România În noiembrie ar fi fost alocate 90 de milioane de forinți, iar în decembrie finanțările ar fi urcat la 7,849 miliarde de forinți, împărțite între 14 beneficiari, potrivit aceleiași publicații. Cea mai mare finanțare menționată, de 2,781 miliarde de forinți, ar fi mers către o entitate numită Iskola Alapítvány (Fundația Școlară) , descrisă de jurnaliștii maghiari ca fiind o fundație cu sediul în Cluj-Napoca, asociată cu UDMR. Acordarea fondurilor ar fi avut loc cu puțin timp înaintea alegerilor din Ungaria, mai notează sursa citată. Alte finanțări invocate și lipsa reacțiilor oficiale Investigația citată susține că alte sume importante ar fi ajuns la fundații din afara Ungariei și la organizații religioase din Transilvania, fiind menționate localități precum Salonta și Oradea, precum și beneficiari care ar include organizații catolice și reformate. Totodată, materialul indică faptul că printre beneficiari s-ar fi aflat și entități asociate unor persoane apropiate guvernului condus de Viktor Orbán, inclusiv companii și fundații legate de figuri publice sau rude ale unor oficiali ungari. Distribuirea fondurilor înainte de alegeri a generat controverse în Ungaria, în special pe fondul utilizării banilor proveniți de la o companie de stat. Până la momentul relatării, nu sunt menționate reacții oficiale ale companiei sau ale autorităților la acuzațiile din investigație. Context: finanțări mai vechi către aceleași fundații Libertatea mai amintește că, la începutul lunii aprilie, o analiză a portalului de investigații Transilvania Transparentă (Átlátszó Erdély) arăta că, până la finalul lui 2025, două fundații – Iskola Alapítvány și Eurotrans – ar fi primit cel puțin 18 miliarde de forinți, echivalentul a peste 46,5 milioane de euro (aprox. 232,5 milioane lei), potrivit unui articol anterior al publicației, disponibil aici: https://www.libertatea.ro/stiri/cel-putin-46-500-000-de-euro-a-costat-pacea-budapesta-udmr-fundatii-ardeal-colosi-imobiliari-din-banii-ungariei-5694234 . În același context, fundațiile ar fi beneficiat de finanțări semnificative în ultimii ani, inclusiv prin Fondul Bethlen Gábor și alte surse din Ungaria, mai notează Libertatea. [...]
Iranul ar putea să-și supraestimeze forțele în actualul blocaj cu SUA, avertizează un expert în Orientul Mijlociu într-o discuție difuzată de CNN , pe fondul unei „stări de impas” între Washington și Teheran. În material, Bianna Golodryga discută cu Sanam Vakil , directoarea Programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Chatham House , despre evoluția confruntării politico-diplomatice dintre cele două state. Potrivit descrierii publicate de CNN, tema centrală este tocmai acest blocaj, iar analiza pune accent pe riscul ca Iranul „să-și joace prea tare mâna” (să își supraestimeze poziția și capacitatea de a obține concesii). Din informațiile disponibile în pagina video, CNN nu oferă detalii suplimentare despre măsurile concrete aflate în discuție, termene, condiții de negociere sau posibile scenarii de dezescaladare. În lipsa acestor elemente, concluzia operațională rămâne una de avertisment: într-un context de impas, o escaladare calculată greșit poate reduce spațiul de negociere și poate crește riscul de reacții în lanț în regiune. [...]
Amenințarea Londrei de a urca la bordul navelor „flotei-umbră” ruse nu a redus traficul prin apele britanice , iar în luna de după declarația premierului Keir Starmer au tranzitat zona cel puțin 98 de nave rusești aflate sub sancțiuni, potrivit unei analize Reuters . Datele analizate de Reuters arată că volumul navelor sancționate care trec prin apele Regatului Unit a rămas „aproximativ la fel” ca în fiecare dintre ultimele trei luni. Până acum, nu a existat niciun anunț public privind vreo operațiune de îmbarcare sau reținere a acestor nave, deși Starmer a spus pe 25 martie că armata britanică ar putea urca la bordul vaselor din apele britanice. Ce arată datele de urmărire a navelor Conform datelor de urmărire LSEG citate în analiză: 63 de nave au trecut la mai puțin de 12 mile marine (aprox. 22 km) de coastă, în Canalul Mânecii , ruta directă dintre Marea Baltică și sudul Europei; alte 35 au tranzitat Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Marii Britanii, care se întinde până la 200 de mile marine (aprox. 370 km) de la țărm, în principal în jurul nordului Scoției; cel puțin 10 dintre navele care au trecut ar fi folosit „spoofing” – oprirea sau manipularea sistemelor de urmărire – în timpul traversării apelor britanice. „Flota-umbră” este termenul folosit pentru nave cu structuri de proprietate opace, utilizate pentru transporturi precum petrol, cereale sau arme, inclusiv în sprijinul războiului Rusiei în Ucraina, potrivit Reuters. Miza: credibilitate și capacitate operațională Elisabeth Braw, expert în securitate maritimă la Atlantic Council, a avertizat că lipsa unor acțiuni rapide riscă să transforme mesajul politic într-un semnal de slăbiciune pentru operatorii acestor nave. „Trebuie să urmezi rapid cu îmbarcări, altfel acele nave vor concluziona că a fost o amenințare goală — și aceasta este, din păcate, situația în care ne aflăm acum.” Ministerul britanic al Apărării nu a răspuns solicitării Reuters privind lipsa de acțiune. Analiza notează și presiunile mai largi asupra capacităților militare britanice: marina Regatului Unit este cea mai mică de la secolul al XVII-lea, în timp ce aliații cer sprijin pentru operațiuni în Europa de Est, Arctica și Orientul Mijlociu. De ce e greu de aplicat în practică Potrivit analiștilor citați, lipsa de „follow-through” reflectă mai multe obstacole, între care: absența unei gărzi de coastă cu atribuții dedicate de aplicare a legii, spre deosebire de Franța sau Suedia; complicații juridice și economice legate de gestionarea unui număr mare de nave. Marea Britanie are pe lista sa de sancțiuni 544 de nave legate de „flota-umbră” a Rusiei, potrivit Reuters. Context european și reacția Moscovei În ultimele luni, alte state europene – inclusiv Franța, Belgia și Suedia – au urcat la bordul și au reținut nave asociate „flotei-umbră”, arată Reuters. Kremlinul susține că sancțiunile impuse navelor rusești sunt ilegale și a descris politica britanică drept o mișcare „profund ostilă”, care ar putea atrage represalii. [...]
Donald Trump susține că Iranul cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care conflictul din regiune a destabilizat piețele energetice și rutele comerciale, potrivit HotNews . Președintele SUA afirmă că Teheranul i-ar fi transmis că se află într-o „stare de colaps” și că încearcă să își „clarifice situația conducerii”. Într-o postare pe TruthSocial , Trump a scris: „Iranul tocmai ne-a informat că se află într-o «stare de colaps». Vor să «deschidem Strâmtoarea Ormuz» cât mai curând posibil, în timp ce încearcă să își clarifice situația conducerii (ceea ce cred că vor reuși să facă!). Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!” Publicația notează că nu este clar din mesajul lui Trump cum ar fi transmis Iranul această solicitare. De ce contează: transportul maritim și energia rămân puncte sensibile În același context, HotNews relatează că speranțele privind reluarea eforturilor de pace s-au diminuat, pe fondul unui conflict care „a destabilizat piețele energetice și a perturbat rutele comerciale globale”. Totodată, liderii statelor din Golf s-au întâlnit marți în Arabia Saudită, pentru prima dată de când țările lor au devenit un front al războiului cu Iranul. Potrivit unui oficial din Golf citat în material, reuniunea a urmărit găsirea unui răspuns comun la „miile de atacuri cu rachete și drone” lansate de Iran de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Teheranului, pe 28 februarie. Atacurile s-au redus după armistițiul din 8 aprilie, însă capitalele din Golf „rămân prudente”. Negocierile: divergențe pe dosarul nuclear și propunerea Iranului Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului (care durează de două luni) ar fi inclus: amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la încheierea conflictului; rezolvarea disputelor privind transportul maritim din Golful Persic. Trump vrea ca problemele legate de programul nuclear să fie abordate „încă de la început”, a declarat un oficial american informat cu privire la întâlnirea pe care liderul de la Casa Albă a avut-o luni cu consilierii săi. Materialul reamintește și contextul acordului nuclear din 2015, care s-a prăbușit după ce Trump s-a retras unilateral din înțelegere în primul său mandat. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile HotNews mai arată că Trump a anulat, la sfârșitul săptămânii trecute, vizita trimisului său special Steve Witkoff și a lui Jared Kushner în Pakistan, țară care media negocierile, ceea ce a alimentat percepția de blocaj. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a avut vizite la Islamabad, Oman și Rusia, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin și a primit mesaje de susținere. [...]
