Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria condiționează deblocarea împrumutului UE de 90 mld. euro pentru Ucraina de reluarea tranzitului de petrol prin Druzhba, semnalând că va ridica veto-ul dacă livrările către Budapesta sunt restabilite, potrivit Politico.
Premierul ungar în funcție, Viktor Orbán, a transmis duminică faptul că este gata să aprobe împrumutul „atunci când livrările de petrol sunt restaurate”, legând explicit sprijinul financiar pentru Kiev de repararea infrastructurii conductei Druzhba. Orbán a indicat că Ucraina ar fi pregătită să reia livrările „chiar de luni”, prin ceea ce el numește „conducta Prieteniei”.
Miza este una economică imediată: aprobarea împrumutului ar oferi „o gură de oxigen” economiei Ucrainei, afectată de război, în timp ce țara încearcă să se apere de invazia Rusiei, notează publicația.
Druzhba, care transportă petrol rusesc prin Ucraina către Ungaria și Slovacia, a devenit un punct central al disputei diplomatice dintre Budapesta și Bruxelles. În februarie, Orbán a blocat împrumutul de 90 de miliarde de euro după ce Ucraina „părea să refuze” repararea infrastructurii avariate în urma loviturilor rusești, conform relatării.
Orbán susține că poziția sa a fost constantă și a rezumat condiția în termeni tranșanți:
„Poziția Ungariei nu s-a schimbat: fără petrol = fără bani.”
Politico descrie mișcarea drept o schimbare surprinzătoare, în condițiile în care Orbán „a folosit ani la rând” retorica anti-Ucraina. Premierul urmează să demisioneze la mijlocul lunii mai, după ce a pierdut alegerile de duminica trecută în fața liderului opoziției, Péter Magyar.
În acest context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski ar fi promis repararea infrastructurii Druzhba până la finalul lunii aprilie, la scurt timp după victoria lui Magyar, iar la Kiev există speranțe că noul lider ungar va îmbunătăți relațiile bilaterale.
Orbán a mai afirmat că operațiunea financiară „nu va impune niciun cost” contribuabililor ungari, deoarece Ungaria a fost exceptată de la plata dobânzilor aferente împrumutului.
Recomandate
Publicarea de către armata israeliană a unei hărți cu noua linie de desfășurare în sudul Libanului indică menținerea unui control militar la 5–10 km de frontieră , în pofida încetării focului convenite recent cu Hezbollah , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Mișcarea are un impact operațional direct: delimitează o zonă în care accesul civililor rămâne restricționat, iar forțele israeliene își consolidează pozițiile. Israelul și Libanul au convenit joi asupra unei încetări a focului susținute de SUA, după primele discuții directe dintre cele două părți din ultimele decenii, desfășurate pe 14 aprilie. Acordul ar urma să permită negocieri mai ample SUA–Iran, însă, conform informațiilor din material, forțele israeliene își vor menține pozițiile în sudul Libanului. Nu a existat un comentariu imediat din partea oficialilor libanezi sau a Hezbollah. Ce arată harta și ce înseamnă „zona tampon” Linia de desfășurare publicată se întinde de la est la vest și este situată la 5–10 km în interiorul teritoriului libanez, într-o zonă în care Israelul și-a anunțat intenția de a crea o „zonă tampon” (un perimetru de securitate între frontieră și localități, menit să reducă riscul de atacuri). Armata israeliană a distrus sate libaneze din zonă, afirmând că obiectivul este protejarea orașelor din nordul Israelului de atacurile Hezbollah. În același context, materialul notează că Israelul a creat zone tampon și în Siria și în Gaza, unde controlează mai mult de jumătate din enclavă. Accesul civililor, încă limitat Întrebată dacă persoanele care au fugit din cauza atacurilor israeliene vor putea reveni la locuințele lor, armata israeliană a refuzat să comenteze. O sursă din serviciile de securitate libaneze a declarat că civilii au reușit să ajungă în unele sate situate pe linia stabilită de Israel sau dincolo de aceasta, însă forțele israeliene împiedică în continuare accesul în majoritatea localităților aflate la sud de linie. Contextul conflictului și bilanțuri raportate Libanul a fost atras în război pe 2 martie, când Hezbollah a deschis focul „în sprijinul Teheranului”, ceea ce a declanșat o ofensivă israeliană. Potrivit autorităților libaneze, peste 2.100 de persoane au fost ucise, dintre care 177 de copii, iar peste 1,2 milioane de oameni au fost forțați să-și părăsească locuințele. Hezbollah nu a publicat un bilanț al pierderilor; până la sfârșitul lunii martie, cel puțin 400 de luptători ar fi fost uciși, conform unor surse apropiate grupării. În același timp, Hezbollah a lansat sute de rachete și drone asupra Israelului; atacurile sale au ucis doi civili în Israel, iar 15 soldați israelieni au murit în Liban de la 2 martie, conform Israelului. [...]
Exit poll-urile indică un nou blocaj politic în Bulgaria , unde partidul fostului președinte Rumen Radev este creditat cu un scor detașat, dar insuficient pentru a guverna singur, potrivit Mediafax . Radev, considerat apropiat de Rusia, este pe cale să câștige alegerile parlamentare de duminică, însă rezultatul nu îi asigură o majoritate guvernamentală, notează Reuters și POLITICO, citate de aceeași sursă. Mișcarea Bulgaria Progresistă, formațiune recent creată de Radev, ar urma să obțină puțin sub 40% din voturi, conform sondajelor la ieșirea de la urne difuzate de televiziunea bulgară. Agenția de sondaje Market Links a estimat 38,9%, iar Alpha Research a indicat 37,5%. De ce contează: fără majoritate, negocierile de coaliție devin inevitabile Chiar dacă rezultatul îl plasează pe primul loc, cu un sprijin de peste două ori mai mare decât al următorilor competitori, scorul nu este suficient pentru a guverna fără parteneri de coaliție. Asta deschide perspectiva unor negocieri dificile într-un peisaj politic deja fragmentat. Context: al optulea scrutin în cinci ani, pe fondul instabilității Radev, fost pilot de vânătoare, cu poziții eurosceptice și critic al sprijinului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a intra în cursa electorală. Alegerile au fost organizate după ce proteste de amploare au dus la căderea guvernului în decembrie. Bulgaria ajunge astfel la al optulea scrutin în ultimii cinci ani, într-o țară cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori, unde alegătorii sunt tot mai nemulțumiți de repetarea alegerilor anticipate și de clasa politică veche, percepută frecvent ca fiind coruptă, potrivit Reuters. [...]
Atacul asupra UNIFIL în timpul armistițiului ridică riscul de escaladare și pune presiune pe autoritățile libaneze , după ce armata israeliană a confirmat că Hezbollah a deschis focul asupra unor militari ai forței ONU în sudul Libanului, potrivit The Jerusalem Post . Incidentul s-a produs sâmbătă, iar confirmarea IDF a venit duminică. Conform comunicatului citat, militarii UNIFIL încercau să curețe mai multe muniții neexplodate în zona Al-Ghandouriyah când au fost atacați de o „celulă teroristă” Hezbollah. Un militar a fost ucis, iar alți trei au fost răniți, dintre care doi grav, a transmis IDF. Armata israeliană a susținut că Hezbollah „continuă să exploateze armistițiul”, punând în pericol și provocând prejudicii forțelor internaționale din Liban — o acuzație care, dacă se confirmă în anchete, poate complica menținerea încetării ostilităților și operațiunile de securizare a zonei. Reacția Franței: cerere de arestări și responsabilizare Președintele Franței, Emmanuel Macron , a afirmat într-o postare pe X/Twitter că Franța consideră Hezbollah responsabil pentru atac. „Totul sugerează că responsabilitatea pentru acest atac revine Hezbollah. Franța cere autorităților libaneze să aresteze imediat autorii și să-și asume responsabilitățile alături de UNIFIL.” Franța a identificat militarul ucis ca fiind Sgt. First Class Florian Montorio, din Regimentul 17 Geniu Parașutiști, din Montauban. Condamnări din Liban și de la ONU, cu accent pe anchetă Premierul Libanului, Nawaf Salam, a condamnat atacul sâmbătă, tot pe X/Twitter, spunând că astfel de acțiuni provoacă „un mare rău Libanului” și anunțând că a cerut o anchetă imediată pentru stabilirea circumstanțelor și tragerea la răspundere a celor implicați. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat atacul, fără a menționa Hezbollah, cerând ca „toți actorii” să respecte încetarea ostilităților și armistițiul. [...]
Refuzul Iranului de a intra în a doua rundă de discuții cu SUA complică perspectiva unei dezescaladări și menține riscul de prelungire a tensiunilor cu efecte economice regionale , potrivit Agerpres , care citează agenția oficială iraniană IRNA . Informația a fost transmisă duminică, însă materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din această sursă, motivele invocate de Teheran sau formatul exact al negocierilor la care ar fi urmat să participe. Din datele accesibile, Agerpres notează că IRNA a relatat refuzul Iranului, iar Reuters și Xinhua sunt menționate ca agenții care transmit aceeași informație. În lipsa detaliilor din textul integral, nu este clar dacă refuzul este definitiv sau condiționat de anumite cerințe. Pentru mediul de afaceri, semnalul principal este că un canal de dialog bilateral rămâne blocat, ceea ce prelungește incertitudinea în regiune și poate alimenta volatilitatea în jurul rutelor și fluxurilor energetice, fără ca Agerpres să ofere, în acest articol, estimări sau consecințe cuantificate. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii civile și industriale din regiunea Harkov se intensifică , iar episoadele din 18 aprilie arată presiunea tot mai mare asupra activității economice locale și asupra continuității serviciilor, potrivit Kyiv Post . În dimineața zilei de sâmbătă, 18 aprilie, forțele ruse au lansat lovituri țintite cu drone în regiunea Harkov, vizând o facilitate industrială și o localitate din apropiere. Procuratura Regională Harkov a transmis că o dronă de atac de tip „Molniya” a lovit în jurul orei 11:00 o fabrică de procesare a cărnii din Bohodukhiv. Nu au fost raportate răni fizice, însă trei angajate au suferit reacții acute de stres. La scurt timp, o altă dronă, identificată ca fiind de tip „Italmas”, a lovit satul Zolochiv, în același raion, avariind trei vehicule. În al doilea incident nu au existat victime, conform informațiilor citate. Context: lovituri repetate asupra infrastructurii civile și energetice Atacurile din Harkov se înscriu într-o intensificare a loviturilor aeriene asupra țintelor civile în Ucraina. În aceeași zi, un atac cu dronă asupra unui bărbat aflat pe un moped, în apropiere de Bilozerka (regiunea Herson), l-a lăsat pe acesta, în vârstă de 64 de ani, în stare gravă. Separat, un atac cu rachete peste noapte asupra Kramatorsk a rănit două persoane și a blocat locuitori în locuințe. Publicația notează că, în primele ore ale zilei de 18 aprilie, o dronă rusească a lovit o instalație energetică în raionul Nîjîn (regiunea Cernihiv), provocând o pană masivă de curent pentru 380.000 de locuitori. Tot atunci, infrastructură portuară și industrială din Odesa și zone rezidențiale din Zaporijjea au fost vizate, cu pagube semnificative la depozite și clădiri administrative. Ce urmează: anchete penale și presiune pe sectoarele civile Autoritățile ucrainene de aplicare a legii au inițiat investigații premergătoare procesului penal privind aceste lovituri, încadrate ca posibile crime de război . În paralel, chiar și cu o rată ridicată de interceptare raportată pentru ziua precedentă — Forțele Aeriene ale Ucrainei ar fi doborât 147 din 172 de drone și rachete lansate pe 17 aprilie — atacurile „sistemice” continuă să afecteze infrastructura civilă și sectorul energetic, cu efecte directe asupra populației și funcționării economiei locale. [...]
Administrația Trump mută dosarul Ormuz în registrul negocierilor, trimițând o delegație la Islamabad pentru discuții cu Iranul , pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz și al acuzațiilor că Teheranul ar fi încălcat armistițiul, potrivit news.ro . Donald Trump a spus că reprezentanți ai Statelor Unite se deplasează la Islamabad, în Pakistan, iar delegația ar urma să ajungă „mâine seară” pentru discuții. Anunțul vine după ce președintele american a acuzat Iranul că a tras focuri de armă în Strâmtoarea Ormuz, susținând că unele focuri ar fi fost îndreptate către „o navă franceză și un cargou din Marea Britanie”. Ormuz, presiune economică și rute alternative Trump a afirmat că acțiunile Iranului în jurul rutei maritime strategice sunt „contraproductive” și că o eventuală închidere a strâmtorii ar lovi în primul rând economia iraniană. În același context, el a susținut că Iranul ar pierde „500 de milioane de dolari pe zi” din cauza închiderii, în timp ce „Statele Unite nu pierd nimic”. Președintele american a mai declarat că traficul maritim începe să se reorienteze către porturi americane, indicând Texas, Louisiana și Alaska ca destinații pentru încărcarea de marfă. „Acord corect” și avertisment privind escaladarea Trump a spus că Washingtonul a propus Iranului ceea ce a numit „un acord foarte corect și rezonabil”, însă a avertizat că un eșec al negocierilor ar putea duce la acțiuni militare. În declarațiile sale, el a amenințat că SUA ar putea „distruge fiecare centrală electrică și fiecare pod din Iran” dacă Teheranul nu acceptă acordul și a adăugat că, în acest scenariu, ar fi „onoarea sa” să ia măsuri militare pentru a opri ceea ce a numit „mașina de ucis a Iranului”. Deocamdată, informațiile disponibile se limitează la anunțul lui Trump privind deplasarea delegației și la afirmațiile sale despre incidentul din Strâmtoarea Ormuz și posibilele consecințe ale eșecului negocierilor. [...]
