Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria condiționează deblocarea împrumutului UE de 90 mld. euro pentru Ucraina de reluarea tranzitului de petrol prin Druzhba, semnalând că va ridica veto-ul dacă livrările către Budapesta sunt restabilite, potrivit Politico.
Premierul ungar în funcție, Viktor Orbán, a transmis duminică faptul că este gata să aprobe împrumutul „atunci când livrările de petrol sunt restaurate”, legând explicit sprijinul financiar pentru Kiev de repararea infrastructurii conductei Druzhba. Orbán a indicat că Ucraina ar fi pregătită să reia livrările „chiar de luni”, prin ceea ce el numește „conducta Prieteniei”.
Miza este una economică imediată: aprobarea împrumutului ar oferi „o gură de oxigen” economiei Ucrainei, afectată de război, în timp ce țara încearcă să se apere de invazia Rusiei, notează publicația.
Druzhba, care transportă petrol rusesc prin Ucraina către Ungaria și Slovacia, a devenit un punct central al disputei diplomatice dintre Budapesta și Bruxelles. În februarie, Orbán a blocat împrumutul de 90 de miliarde de euro după ce Ucraina „părea să refuze” repararea infrastructurii avariate în urma loviturilor rusești, conform relatării.
Orbán susține că poziția sa a fost constantă și a rezumat condiția în termeni tranșanți:
„Poziția Ungariei nu s-a schimbat: fără petrol = fără bani.”
Politico descrie mișcarea drept o schimbare surprinzătoare, în condițiile în care Orbán „a folosit ani la rând” retorica anti-Ucraina. Premierul urmează să demisioneze la mijlocul lunii mai, după ce a pierdut alegerile de duminica trecută în fața liderului opoziției, Péter Magyar.
În acest context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski ar fi promis repararea infrastructurii Druzhba până la finalul lunii aprilie, la scurt timp după victoria lui Magyar, iar la Kiev există speranțe că noul lider ungar va îmbunătăți relațiile bilaterale.
Orbán a mai afirmat că operațiunea financiară „nu va impune niciun cost” contribuabililor ungari, deoarece Ungaria a fost exceptată de la plata dobânzilor aferente împrumutului.
Recomandate
UE se apropie de deschiderea primelor capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova , după ce reprezentanții celor 27 de state membre au dat un acord preliminar la Bruxelles, potrivit Economica . Mișcarea are un impact direct de reglementare: fără unanimitate în Consiliu, procesul rămâne blocat, iar semnalul de acum indică o posibilă deblocare chiar în zilele următoare. Blocajul a venit din partea Ungariei, care, sub guvernarea lui Viktor Orban, a pus veto pe continuarea discuțiilor începute oficial în 2024. Deși Republica Moldova nu era ținta directă a veto-ului, negocierile cu Chișinăul au fost „cuplate” cu cele ale Ucrainei, ceea ce a dus la blocarea de facto a ambelor dosare. Ce s-a schimbat: semnalul de la Budapesta și calendarul posibil Potrivit mai multor diplomați europeni citați de Economica, Ungaria – condusă acum de Peter Magyar – a indicat miercuri că își ridică veto-ul, ceea ce ar permite reluarea oficială a negocierilor. O sursă diplomatică a spus că acest pas ar putea fi formalizat chiar săptămâna viitoare, la o reuniune ministerială a celor 27, la Luxemburg. Înainte ca decizia să fie complet „liberă”, ambasadorii statelor membre mai trebuie să finalizeze câteva detalii tehnice, iar Ungaria să confirme explicit ridicarea veto-ului. Ce înseamnă „clusterul” și de ce contează unanimitatea Statele membre ar urma să decidă deschiderea unui prim grup de capitole de negociere – un „cluster”, în limbajul instituțiilor UE. În total există șase astfel de clustere, care acoperă toate domeniile ce trebuie închise pentru ca o țară să poată adera. Miza practică este că deschiderea formală a capitolelor marchează trecerea de la discuții pregătitoare la negocieri structurale, cu condiționalități și pași de implementare care cer, în final, acordul unanim al statelor membre. Condiția politică: acordul privind minoritatea maghiară din Ucraina Peter Magyar a salutat miercuri un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect care a alimentat disputa bilaterală ani la rând. Liderul ungar a condiționat acceptarea deschiderii oficiale a primului cluster de confirmarea acordului de către partea ucraineană. Context: UE temperează așteptările privind o aderare rapidă Chiar dacă se deblochează primul cluster, Economica notează că drumul Ucrainei rămâne „plin de obstacole”. La un summit de la finalul lunii aprilie, liderii UE au temperat așteptările privind o aderare rapidă a Ucrainei, țară cu 40 de milioane de locuitori. Cancelarul german Friedrich Merz a rezumat poziția astfel: „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”. Merz a propus ulterior asocierea Ucrainei la UE înainte de aderarea deplină, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat că aderarea trebuie să fie „pe deplin realizată”. Ce urmează Următorul test este reuniunea ministerială de la Luxemburg, unde ar putea fi decisă deschiderea primului cluster, dacă se închid detaliile tehnice și dacă Ungaria confirmă ridicarea veto-ului. În paralel, confirmarea acordului privind drepturile minorității maghiare rămâne o piesă-cheie pentru menținerea deblocării pe traseu. [...]
Folosirea rachetei Oreșnik a fost un test operațional pentru lovituri viitoare , nu o „utilizare în luptă” în sensul clasic, potrivit declarațiilor făcute de Vladimir Putin și relatate de Digi24 . Mesajul are relevanță directă pentru evoluția războiului: indică faptul că Moscova ar folosi atacurile pentru a calibra arme și proceduri, inclusiv pentru ținte din zone populate. Putin a spus că racheta balistică cu rază medie de acțiune Oreșnik a fost lansată asupra regiunii Kiev pe 24 mai „pentru a evalua rezultatele în vederea unor lansări viitoare”, relatare atribuită de Digi24 publicației Kyiv Independent. Liderul rus a susținut că a fost ales un loc unde „era mai ușor să observăm rezultatele” și a invocat inclusiv observații făcute cu drone pentru a măsura efectele loviturii. „Voi dezvălui un secret militar de stat de mare importanță. Pur și simplu am lovit acolo unde era mai ușor să observăm rezultatele.” Tot el a afirmat că „nu a avut loc nicio utilizare în luptă a rachetei Oreșnik, în adevăratul sens al cuvântului, pe teritoriul Ucrainei”, deși, în același timp, a legat atacul de o decizie privind „utilizarea viitoare” a rachetei „în format complet” asupra unor ținte desemnate, inclusiv în zone populate. Context: utilizări cunoscute și escaladarea atacurilor aeriene Conform informațiilor prezentate, Rusia ar fi folosit racheta Oreșnik împotriva Ucrainei în trei ocazii cunoscute: prima dată în noiembrie 2024, asupra orașului Dnipro, apoi la începutul lunii ianuarie, asupra regiunii Liov, iar ulterior asupra regiunii Kiev pe 24 mai. În paralel, Digi24 notează că Rusia lovește regulat infrastructura civilă din orașe ucrainene. În noaptea de 2 iunie, Rusia a lansat „unul dintre cele mai ample atacuri aeriene” de la începutul războiului, cu rachete și drone, asupra mai multor orașe, inclusiv Kiev. Oficialii ucraineni au raportat atunci cel puțin 23 de morți (inclusiv doi copii) și 130 de răniți. De ce contează: semnal despre modul de operare și riscul pentru zonele populate Dincolo de componenta de propagandă, declarațiile lui Putin conturează o logică operațională: loviturile sunt folosite pentru a observa efecte, a „calcula” parametri și a decide utilizări ulterioare ale rachetei. În același material este reamintit că atacarea intenționată a civililor sau a obiectivelor civile constituie crimă de război conform Convențiilor de la Geneva și dreptului internațional umanitar. Ce urmează rămâne incert: sursa nu indică o decizie concretă privind noi lansări, dar afirmațiile despre „utilizarea viitoare” și referirea explicită la ținte din zone populate sugerează că Rusia își păstrează opțiunea de a extinde folosirea acestui tip de armament. [...]
Tensiunile diplomatice dintre Slovacia și Ungaria au fost reaprinse după o declarație a premierului ungar Peter Magyar care a pus sub semnul întrebării actualele granițe ale Ungariei, potrivit Antena 3 . Reacția Bratislavei vine într-un moment în care stabilitatea relațiilor regionale contează direct pentru cooperarea politică și funcționarea formatelor de coordonare din Europa Centrală. Ministrul slovac de Externe, Juraj Blanar, a criticat afirmația lui Magyar — „Ungaria are granițe cu ea însăși” — calificând-o drept „absurdă” și „o negare a istoriei”, relatează Agerpres, care citează agenția slovacă TASR. Blanar a respins explicit orice punere sub semnul întrebării a granițelor, integrității teritoriale sau suveranității Slovaciei. „Resping o astfel de viziune a «istoriei». Nu, domnule prim-ministru al Ungariei. Frontierele voastre, și prin urmare și ale noastre, au fost stabilite în mod clar prin negocierile de pace de la Trianon după Primul Război Mondial și reafirmate după Al Doilea Război Mondial, în care Ungaria, în treacăt fie spus, a fost de partea puterilor învinse.” De ce contează: riscul de blocaj în cooperarea regională Șeful diplomației slovace a avertizat că, pentru ca „relațiile prietenești și constructive” dintre Slovacia și Ungaria să continue, acestea trebuie să fie ferite de „tonuri false de iredentism” și de „distorsionarea istoriei”. În context, „iredentism” se referă la revendicări sau sugestii privind revizuirea frontierelor pe criterii istorice sau etnice. În plan regional, astfel de dispute pot complica dialogul politic și coordonarea în Grupul de la Vișegrad (V4) , format din Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria, menționat în material ca fiind afectat în ultimii ani de întreruperi ale dialogului chiar între aliați importanți. Ce a spus Peter Magyar și contextul Tratatului de la Trianon Declarația premierului ungar a fost făcută joi, în cadrul unei ceremonii care a marcat semnarea, la 4 iunie 1920, a Tratatului de la Trianon. Documentul a stabilit granițele Ungariei (stat succesor al Imperiului Austro-Ungar) cu Austria, Regatul Iugoslaviei, România și Cehoslovacia. Potrivit articolului, delegația ungară a semnat tratatul „sub protest”, iar revizuirea frontierelor a devenit ulterior un obiectiv al politicii externe a Ungariei. La același eveniment, Peter Magyar a mai spus că „relațiile bune cu țările vecine sunt esențiale”, amintind că în ultimii ani dialogul a fost întrerupt inclusiv cu parteneri din V4. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au forțat Rusia să trateze apărarea aeriană ca prioritate operațională internă , după ce lovituri recente au ajuns „adânc” pe teritoriul rus și au afectat inclusiv Sankt Petersburg, chiar înaintea principalului forum economic al țării, potrivit NPR . Președintele Vladimir Putin a declarat, joi, că Rusia își va întări apărarea aeriană pentru a contracara atacurile cu drone ale Ucrainei și a recunoscut că unele lovituri reușesc să treacă de sistemele existente. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu șefi ai unor agenții internaționale de presă, pe marginea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , eveniment folosit anual de Kremlin ca vitrină pentru investiții. „Din păcate, unele dintre ele trec. Rusia are un sistem de apărare aeriană, trebuie să îl îmbunătățim, să îl întărim și o vom face.” Înainte de deschiderea forumului, un atac cu drone a incendiat un terminal petrolier din oraș și a lovit și o bază navală din apropiere, notează materialul. Efectele au fost și logistice: zboruri întârziate sau deviate pe aeroportul din Sankt Petersburg, iar autoritățile au întrerupt internetul mobil pentru a încerca să prevină atacuri cu drone. Impact operațional: vulnerabilități în orașe și perturbări în transport Episodul din Sankt Petersburg este prezentat ca un „lovitură stânjenitoare” pentru Putin, în contextul în care Kremlinul a încercat să proiecteze războiul ca pe un eveniment îndepărtat, fără impact asupra vieții cotidiene din Rusia. În același timp, atacurile indică o capacitate în creștere a Kievului de a lovi ținte în interiorul Rusiei și expun vulnerabilitatea orașelor, inclusiv prin măsuri de urgență care afectează comunicațiile și mobilitatea. Materialul amintește și alte episoade recente: parada de Ziua Victoriei din 9 mai ar fi fost redusă de teama unor lovituri ucrainene, iar un atac masiv cu drone asupra suburbiilor Moscovei, la câteva zile după, a ucis trei persoane și a evidențiat vulnerabilitatea capitalei. Context: forumul economic, negocieri și mesajul despre economie Pe lângă componenta militară, Putin a folosit apariția publică pentru a vorbi despre disponibilitatea Rusiei de a accepta un „compromis” privind Ucraina, în linie cu înțelegerile la care spune că s-a ajuns la summitul cu președintele SUA, Donald Trump, în Anchorage (Alaska). El a insistat însă că Moscova vrea o soluție „cuprinzătoare”, nu un armistițiu temporar, și a afirmat că „nu este nevoie” de suspendarea ostilităților pentru a începe negocierile. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a propus negocieri față în față într-o scrisoare publică adresată direct lui Putin. La Washington, Trump a spus că „ar fi grozav” dacă cei doi s-ar întâlni, în timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Putin nu văzuse încă scrisoarea și a repetat ideea că Zelenski poate veni la Moscova dacă vrea discuții. În plan economic, Putin a descris forumul din Sankt Petersburg drept o platformă de prezentare a economiei ruse și de atragere a investițiilor, în condițiile în care lideri și companii occidentale au evitat evenimentul după invazia din 2022. Totodată, el a recunoscut presiunea inflației și a spus că banca centrală a menținut dobânda-cheie la 14,5%, pe care a numit-o „o decizie dificilă”, justificată prin nevoia de a evita derapaje majore ale prețurilor. [...]
Disputa Bratislava–Budapesta riscă să complice cooperarea regională , după ce Slovacia a respins public orice interpretare care ar pune sub semnul întrebării frontierele stabilite prin Tratatul de la Trianon , pe fondul unor declarații făcute de premierul ungar Péter Magyar, potrivit Mediafax . Controversa a pornit de la discursul lui Péter Magyar rostit joi, în Piața Kossuth din Budapesta, cu ocazia Zilei Unității Naționale, sărbătoare legată de Tratatul de la Trianon (1920). Premierul Ungariei a afirmat că „Ungaria este poate singura țară din lume care se învecinează cu ea însăși”, referindu-se la comunitățile maghiare rămase în afara granițelor actuale după Trianon. În același context, el a spus că Budapesta are nevoie de relații bune cu țările din regiune și că dialogul cu unii aliați s-a deteriorat în ultimii ani. Reacția Slovaciei a venit printr-un mesaj publicat oficial joi de Ministerul slovac al Afacerilor Externe , în care ministrul Juraj Blanár a catalogat declarația drept „absurdă” și „negatoare a istoriei”. „Resping această interpretare a istoriei. Nu, domnule prim-ministru al Ungariei. Frontierele dumneavoastră și, implicit, ale noastre au fost stabilite prin tratatele de pace de la Trianon după Primul Război Mondial și reconfirmate după cel de-al Doilea Război Mondial (...)”, a transmis Juraj Blanár. Linia roșie trasată de Bratislava: frontierele și suveranitatea Potrivit ministrului slovac, Bratislava respinge orice punere la îndoială a frontierelor actuale și a suveranității țării, invocând și memoria Insurecției Naționale Slovace și opțiunea acesteia pentru coaliția antifascistă. Blanár a avertizat, totodată, că relațiile dintre cele două state pot rămâne constructive doar dacă sunt evitate „accentele false de iredentism” (adică revendicări sau sugestii privind modificarea granițelor pe criterii istorice sau etnice) și contestarea istoriei. De ce revine tensiunea: Trianon, un subiect recurent în regiune Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, a stabilit noile frontiere ale Ungariei după destrămarea Imperiului Austro-Ungar. În urma tratatului, milioane de etnici maghiari au rămas în afara granițelor Ungariei, inclusiv în Slovacia, România și Serbia. Ziua Unității Naționale este marcată anual în Ungaria pe 4 iunie și este dedicată comunităților maghiare din afara granițelor actuale, iar declarațiile legate de Trianon generează periodic tensiuni diplomatice între Budapesta și unele state vecine. [...]
Vladimir Putin condiționează negocierile de acceptarea „compromisurilor” de la Anchorage și amenință cu continuarea ofensivei , potrivit Euronews , într-un mesaj care mută presiunea diplomatică pe Kiev și pe Washington, în timp ce Moscova susține că își consolidează controlul în estul Ucrainei. Declarațiile au fost făcute la o întâlnire cu reprezentanți ai agențiilor de presă străine, organizată în marja forumului economic anual de la Sankt Petersburg , iar Euronews notează că informațiile sunt relatate de Reuters. Putin a spus că Rusia este pregătită să pună capăt războiului prin negocieri, dar va continua ofensiva militară dacă nu se ajunge la un acord. Pe teren, liderul de la Kremlin a susținut că trupele ruse avansează în estul Ucrainei și a prezentat o evaluare a situației din regiunile ocupate de Moscova. Potrivit lui Putin, Rusia ar fi preluat „controlul deplin” asupra „Republicii Populare Lugansk – 100%” și ar controla „peste 85%” din teritoriul „Republicii Populare Donețk”. „Baza de la Anchorage” și rolul lui Trump în arhitectura unui posibil acord Putin a afirmat că Moscova este dispusă să încheie conflictul pe cale diplomatică și să respecte „compromisurile” discutate cu președintele american Donald Trump la Anchorage, condiționând însă finalizarea rapidă a războiului de acceptarea acelorași termeni de către Ucraina. „Suntem, în mod cert, pregătiți și dispuși să ajungem la un acord cu Ucraina prin mijloace pașnice. Mai exact, pe baza discutată în timpul întâlnirii noastre cu președintele Trump la Anchorage. Rusia este de acord cu compromisurile pe care le-am discutat la Anchorage. Partea ucraineană trebuie, de asemenea, să fie de acord cu aceste compromisuri. Atunci conflictul va ajunge rapid la o încheiere naturală.” În același context, Putin a spus că inițiativele promovate de Trump ar putea reprezenta baza unui acord de pace, dar a subliniat că președintele SUA ar trebui să convingă Kievul să accepte aceste condiții. Putin a apreciat că Trump încearcă „în mod sincer” să găsească o soluție pentru încheierea conflictului. Mesajul militar: ofensiva continuă, iar „Oreșnik” rămâne, deocamdată, în faza de test Putin nu a indicat o schimbare a poziției Moscovei privind condițiile de încheiere a războiului și a reiterat revendicările teritoriale ale Rusiei în estul Ucrainei, în timp ce a transmis că operațiunile militare vor continua dacă nu există un acord. Separat, președintele rus a vorbit despre racheta hipersonică „Oreșnik ”. Potrivit lui, Moscova nu a folosit până acum această rachetă împotriva Ucrainei în condiții reale de luptă, ci doar în teste pentru evaluarea performanțelor și pentru a obține date care ar putea susține o eventuală utilizare pe scară mai largă în viitor. [...]
