Știri
Știri din categoria Externe

Favoritul Péter Magyar nu garantează o schimbare de linie a Ungariei față de Ucraina, ceea ce menține incertitudinea pentru Bruxelles înaintea alegerilor de duminică, 12 aprilie, potrivit stirileprotv.ro. Miza pentru UE este una de reglementare și decizie politică: dacă Budapesta își păstrează pozițiile, pot rămâne blocate sau întârziate dosare europene legate de sprijinul pentru Kiev.
Magyar, liderul partidului Tisza și cotat ca favorit în sondaje, „sună” în multe puncte similar cu Viktor Orbán, notează analiza citată. El s-a opus accelerării aderării Ucrainei la UE, a respins trimiterea de arme către Kiev și a indicat că ar supune aderarea Ucrainei la UE unui referendum – scenariu care, în practică, ar putea deraia procesul.
Un exemplu concret invocat este votul partidului Tisza împotriva împrumutului de 90 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina în Parlamentul European, deși Ungaria nu era obligată să contribuie financiar. În plus, Magyar a criticat ceea ce numește erodarea drepturilor minorității maghiare din Ucraina și a declarat la final de martie că „nimeni nu vrea un guvern pro-ucrainean”.
Liderii UE, tot mai frustrați de blocajele puse de Orbán în sprijinul pentru Kiev, ar fi sperat ca o victorie a lui Magyar să reducă tensiunile, inclusiv în relația cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Totuși, aceeași sursă arată că Bruxelles-ul rămâne într-o poziție ambiguă: își dorește schimbare, dar se pregătește pentru continuitate.
Eurodeputata Verzilor Tineke Strik, raportoarea Parlamentului European pentru Ungaria, descrie situația drept o „enigmă” pentru UE, în condițiile în care prioritățile lui Magyar în cazul unei victorii nu sunt pe deplin previzibile.
Un element care ar putea influența poziționarea viitorului guvern este interesul pentru deblocarea fondurilor europene înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept. Tisza ar vrea să înceapă negocierile cu Comisia Europeană „din prima zi”, însă programul partidului este descris ca vag în privința angajamentelor ulterioare față de Bruxelles, mizând mai ales pe promisiuni generale de cooperare mai bună.
Unii diplomați și oficiali ucraineni citați în material cred că Magyar ar putea deveni mai flexibil dacă ajunge la putere, dar sunt puține garanții. O persoană familiarizată cu viziunea Tisza indică faptul că o eventuală retragere a veto-ului Ungariei pe dosare precum împrumutul UE pentru Ucraina ar depinde, în final, de opinia publică.
Materialul citează un sondaj din toamna lui 2025 realizat de think tank-ul Policy Solutions: 64% dintre maghiari se opun aderării Ucrainei la UE, iar 74% cred că guvernul ungar nu ar trebui să trimită ajutor financiar la Kiev. În acest context, directorul Policy Solutions, András Biró-Nagy, spune că Magyar nu are o marjă mare de manevră pe tema Ucrainei, pe fondul unei campanii anti-Ucraina derulate în ultimii ani.
În paralel, Magyar a încercat să atace relația lui Orbán cu Rusia, acuzând guvernul de „trădare pur și simplu” în raport cu Kremlinul, dar fără să transforme Ucraina într-un subiect central de campanie.
Alegerile din 12 aprilie sunt urmărite la Bruxelles nu doar ca un test politic intern, ci ca un posibil punct de inflexiune în capacitatea UE de a avansa decizii privind Ucraina. Din datele prezentate, scenariul unei schimbări rapide de linie la Budapesta rămâne incert, iar instituțiile europene par să ia în calcul că o eventuală alternanță la putere nu va aduce automat o repoziționare pe dosarele sensibile.
Recomandate

Stabilizarea frontului din Ucraina pare să fi blocat avansul Rusiei , iar costul uman ridicat și trecerea la războiul cu drone sunt prezentate ca principalele explicații, potrivit HotNews , care citează un interviu al fostului comandant-șef ucrainean Oleksandr Sîrski pentru BBC. Sîrski susține că linia frontului a fost „stabilizată” prin eliminarea unui număr foarte mare de soldați ruși, afirmând că pierderile totale ale Moscovei ar fi fost de șase ori mai mari decât cele ale Ucrainei, iar dacă se iau în calcul doar morții, diferența ar ajunge la 11 ori. El a descris acest efect ca o „anihilare” a capacității Rusiei de a avansa. Ce spun estimările independente despre pierderi În lipsa unor bilanțuri oficiale complete publicate de Moscova și Kiev, articolul citează două repere externe: estimările serviciilor de informații britanice indică aproximativ 500.000 de militari ruși uciși de la începutul invaziei la scară largă (februarie 2022), potrivit interviului pentru BBC ; Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estima că Ucraina pierduse până la 150.000 de militari uciși până în iunie 2026. Aceste cifre sunt prezentate ca estimări și nu ca date confirmate oficial de părțile implicate. Dronele, factor operațional major în uzura Rusiei Un element central al explicației lui Sîrski este utilizarea pe scară largă a dronelor, despre care afirmă că ar fi ajuns să fie responsabile pentru 80% din pierderile armatei ruse. În această logică, conflictul se mută tot mai mult spre o competiție de producție, aprovizionare și adaptare tehnologică, nu doar de manevră pe teren. Indicatori de teren: câștiguri teritoriale limitate pentru Rusia Fostul comandant-șef mai afirmă că eficiența strategiei sale se vede în rezultate: în primele șase luni ale anului 2026, Rusia ar fi cucerit în total doar 61 de kilometri pătrați, iar frontul ar fi fost „complet stabilizat”. Tendința este susținută și de o evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din octombrie 2026, citată de HotNews, potrivit căreia Rusia a pierdut în septembrie mai mult teritoriu decât a cucerit. Context: demiterea lui Sîrski și disputa privind tehnologia Sîrski a fost demis în această vară de președintele Volodimir Zelenski, pe fondul unui conflict cu ministrul de atunci, Mihailo Fedorov, care îl acuza că blochează inovațiile tehnologice. Generalul respinge acuzația și spune că dezacordurile au apărut deoarece ministrul „nu a ținut cont de interesele armatei” și ar fi creat un dezechilibru în aprovizionare, neglijând echipamente terestre esențiale. Separat, el a respins și acuzațiile unor soldați potrivit cărora li s-ar fi ordonat să rămână pe poziții chiar și când erau aproape înconjurați, ceea ce ar fi dus la pierderi mari. (HotNews a relatat anterior despre demiterea lui Sîrski aici .) [...]

Germania și Ucraina cer oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, pe fondul unui „armistițiu energetic” anunțat de Trump, dar contestat de atacuri raportate ulterior , potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a informat pe Friedrich Merz despre lovituri rusești asupra unor obiective civile și instalații energetice ucrainene la sfârșitul săptămânii trecute, conform purtătorului de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. În același context, Merz a reafirmat solidaritatea Germaniei cu Ucraina. Între timp, președintele american Donald Trump a anunțat duminică, pe Truth Social, că Ucraina și Rusia ar fi convenit asupra unui armistițiu energetic cu aplicare „imediată”. Totuși, autoritățile ucrainene au raportat ulterior atacuri punctuale asupra rețelei electrice din Kiev și din Harkov, în estul țării. Discuții cu lideri occidentali și condiția „răspunsului Rusiei” Zelenski și-a exprimat deschiderea față de propunerea de armistițiu energetic, dar a subliniat că Rusia nu a răspuns încă. În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a spus că a discutat cu Merz și cu alți lideri, inclusiv cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul polonez Donald Tusk. „Toată lumea are o poziţie absolut clară: Ucraina trebuie susţinută, iar Rusiei nu trebuie să i se ofere nicio şansă de a îngenunchea Ucraina şi Europa” Zelenski a mulțumit pentru sprijinul deja acordat și a indicat că „cel mai important lucru” îl reprezintă pachetele de asistență care servesc apărării și protecției Ucrainei. Următorii pași: formate de coordonare și „reziliența financiară” Președintele ucrainean a anunțat că a convenit organizarea unei reuniuni a consilierilor pentru securitate națională în formatul E3-Ucraina (Germania, Regatul Unit și Franța). Totodată, el a precizat că a discutat și despre „sprijinirea rezilienței financiare a Ucrainei”, într-o postare pe platforma X. Separat, Zelenski a mai spus că Germania lucrează la organizarea unei reuniuni a „Coaliției Voinței”, un grup care reunește peste 30 de țări. [...]

Declarațiile lui Donald Trump despre un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina riscă să rămână fără efect practic , în condițiile în care niciuna dintre părți nu a confirmat un acord, iar Kievul susține că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice au continuat, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a afirmat luni, 12 octombrie, în fața reporterilor, că Rusia și Ucraina ar fi acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice „pentru că el le-a spus să fie de acord”, deși anunțul său din ziua precedentă ar fi luat prin surprindere ambele guverne. Trump nu a oferit detalii despre termenii înțelegerii și nici despre mecanisme de aplicare sau monitorizare. „Au fost de acord. Știți de ce? Pentru că am spus: «Sunteți de acord» – de asta.” Fără confirmare de la Kiev și Moscova, cu acuzații de atacuri în curs Întrebat despre atacuri rusești asupra obiectivelor energetice ucrainene după anunțul său, Trump a spus că nu este sigur dacă Moscova a încălcat presupusul acord. În același timp, a sugerat – fără să prezinte dovezi sau exemple concrete – că încălcări ar fi existat „de ambele părți”. Volodîmîr Zelenski a declarat luni, prin legătură video la Warsaw Security Forum , că Rusia ar fi lovit infrastructură energetică ucraineană după anunțul lui Trump, inclusiv o centrală electrică în Harkiv și o facilitate de producție de gaze. Potrivit lui Zelenski, Ucraina nu ar fi atacat rafinării rusești peste noapte, dar Rusia „nu a reciprocizat”. Liderul ucrainean a spus că Kievul este pregătit să respecte un armistițiu energetic dacă Rusia face același lucru și a cerut Washingtonului să se asigure că Moscova se conformează. Kyiv Post notează că Kremlinul nu a confirmat acceptarea propunerii, iar până acum nu au fost anunțate public condiții agreate în comun sau aranjamente de monitorizare. Contextul economic: relaxarea temporară a sancțiunilor pe motorina rusească Insistența lui Trump că există un armistițiu energetic vine pe fondul criticilor legate de o înțelegere a administrației sale care permite exporturi de motorină rusească. Aranjamentul, anunțat după o convorbire cu Vladimir Putin vineri, 9 octombrie, ar fi relaxat temporar sancțiunile SUA asupra importurilor de motorină rusească, în încercarea de a reduce presiunea asupra prețurilor la combustibili. Decizia a atras obiecții atât din partea democraților, cât și a republicanilor, care au avertizat că venituri suplimentare din energie ar putea contribui la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Trump a apărat acordul, susținând că guverne europene continuă să cumpere energie rusească în timp ce critică decizia Washingtonului. Un grup bipartizan de șapte senatori americani a cerut administrației să revină asupra măsurii, invocând riscul de a oferi Moscovei resurse financiare suplimentare în timp ce atacurile asupra civililor ucraineni continuă. Ce urmează În lipsa confirmărilor oficiale din partea Kievului și Moscovei și a unor termeni publici privind aplicarea, „armistițiul energetic” invocat de Trump rămâne, deocamdată, o declarație politică. În plan practic, evoluția depinde de două elemente menționate în material: oprirea efectivă a loviturilor asupra infrastructurii energetice și apariția unui mecanism credibil de verificare și respectare a unei eventuale înțelegeri. [...]

Atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina pun sub semnul întrebării orice „armistițiu energetic” anunțat la Washington , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit instalații energetice ucrainene la scurt timp de la declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , potrivit Agerpres . Zelenski a spus că atacurile au avut loc după „anunțul surpriză” al lui Trump privind un armistițiu energetic, despre care liderul american a afirmat că ar fi fost încheiat între Kiev și Moscova. Informațiile prezentate de Agerpres sunt atribuite agenției AFP, însă articolul integral este disponibil doar abonaților, ceea ce limitează detaliile publice despre amploarea atacurilor, locațiile vizate și eventualele întreruperi de alimentare cu energie. [...]

SUA iau în calcul să blocheze mecanismele prin care Ucraina își procură armament american , ca pârghie pentru a opri atacurile în profunzime asupra infrastructurii energetice ruse, potrivit Agerpres , care citează o relatare Financial Times bazată pe oficiali europeni. Miza este una operațională: mesajul transmis de Washington ar include amenințări privind sistarea schimbului de informații de intelligence și oprirea mecanismului PURL („Lista de priorități privind necesitățile Ucrainei”), folosit pentru achiziționarea de armament american destinat Ucrainei, conform aceleiași relatări. Ce ar fi transmis Washingtonul și prin ce canale Potrivit Financial Times, oficiali europeni au spus că au fost sunați de reprezentanți americani sau au fost informați despre astfel de apeluri. În paralel, SUA ar face demersuri pe lângă capitale europene și Kiev pentru a încerca să pună capăt atacurilor asupra rafinăriilor de petrol rusești. Un oficial citat de Financial Times a descris amploarea demersului astfel: „Sună la Kiev... Sună pe toată lumea (din Europa)”. Reuters, citată de Agerpres, precizează că nu a putut verifica imediat informațiile din articol, iar Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentariu. Context: „armistițiul energetic” anunțat de Trump Relatarea apare după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat duminică un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, despre care a spus că intră în vigoare imediat. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat însă că așteaptă să vadă detaliile acordului. Trump a scris pe Truth Social : „Cu efect imediat, există un ARMISTIȚIU ENERGETIC în războiul dintre Rusia și Ucraina. Ambele părți au căzut de acord. Nu-l încălcați!” [...]

Acordul SUA–Rusia pentru motorină riscă să submineze poziția energetică a UE , după ce premierul ceh Andrej Babiš a criticat în termeni duri înțelegerea anunțată de Donald Trump cu Vladimir Putin, potrivit G4Media . Babiš a numit pactul o „mare palmă dată Europei” și a spus că decizia Washingtonului este „surprinzătoare”, în condițiile în care Trump a criticat în repetate rânduri țările europene pentru achizițiile de hidrocarburi rusești, pe motiv că acestea ar finanța războiul Moscovei împotriva Ucrainei. „Înțeleg că (președintele american Donald Trump – n.r.) are alegeri în curând, dar pentru Europa aceasta este o mare palmă. Vom vedea ce au de spus colegii noștri europeni.” Ce prevede acordul și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate în articol (EFE, via Agerpres), Trump a anunțat vineri un acord cu Putin pentru furnizarea „imediată” a cel puțin 300.000 de tone de motorină rusească către piețele americane și globale, cu livrări suplimentare planificate în lunile următoare. Miza declarată: scăderea prețului acestui combustibil. În același timp, Babiš sugerează că înțelegerea poate slăbi coerența poziției europene față de importurile de energie din Rusia și poate pune presiune pe UE să-și definească rapid o reacție comună. Presiune politică înaintea reuniunii liderilor UE Premierul ceh a avertizat că, dacă Europa „nu înțelege că trebuie să înceapă în sfârșit să facă ceva”, „lucrurile nu se vor termina bine”, amintind că liderii UE urmează să se întâlnească joia și vinerea viitoare. Contextul politic subliniat în material: criticile vin din partea unui lider care împărtășește multe dintre pozițiile lui Trump, inclusiv pe imigrație, și care, după preluarea mandatului în decembrie 2025, a oprit finanțarea cehă pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. Contextul pieței: Ormuz și acuzațiile către Ucraina Articolul mai notează că Trump a pus creșterea prețului motorinei pe seama Ucrainei, invocând atacurile asupra rafinăriilor rusești. Totodată, președintele SUA a lansat în primăvară un conflict militar împotriva Iranului, care ar fi redus traficul de țiței prin Strâmtoarea Ormuz , un punct strategic pentru transporturile energetice. [...]